Nedepunerea la timp a situațiilor financiare anuale ori a formularelor fiscale, nefolosirea registrelor contabile sau emiterea bonurilor fiscale cu greșeli sunt doar câteva dintre faptele pentru care firmele vor scăpa doar cu avertisment la prima abatere, potrivit proiectului Legii prevenției, ce a fost adoptat joi de Guvern. Atunci când vine vorba de zona fiscalității, autoritățile vor fi mai permisive în mai multe situații, iar în articolul de față găsiți prezentate opt dintre acestea:
1. Nu depui la timp situațiile financiare anuale
Una dintre contravențiile vizate de viitoarea Lege a prevenției va fi depunerea cu întârziere a situațiilor financiare anuale, ce este reglementată de Legea contabilității nr. 82/1991. În momentul de față, această faptă poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 300 și 1.000 de lei, dacă perioada de întârziere este între 1 și 15 zile lucrătoare, între 1.000 și 3.000 de lei, dacă perioada de întârziere este între 16 și 30 de zile lucrătoare, sau între 1.500 și 4.500 de lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare.
2. Nu auditezi situațiile financiare anuale
În același timp, prevenția va fi promovată și atunci când vine vorba de nerespectarea obligației de a audita situațiile financiare anuale sau situațiile financiare anuale consolidate, dacă acest lucru se impune. Actualmente, dacă o firmă nu îndeplinește această obligație, amenda este destul de usturătoare: între 30.000 și 40.000 de lei.
3. Prezinți situații financiare cu greșeli
„Adoptarea Legii prevenției este un prim pas în emanciparea actului de control, urmând ca al doilea pas să fie conformarea voluntară, participativă a mediului de business, care va îmbunătăți gradul de colectare la bugetul de stat. Proiectul va intra în procedură parlamentară de urgență și sperăm să ajungă cât mai repede pe masa Administrației Prezidențiale pentru promulgare.”
Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat
Prezentarea situațiilor financiare cu date greșite sau necorelate, inclusiv cele referitoare la identificarea persoanei raportoare, reprezintă o faptă sancționată contravențional de Legea contabilității. Concret, este vorba de o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Referitor la corectarea bilanțurilor, recent au apărut unele modificări de procedură de care ar trebui să știe orice firmă.

4. Nu folosești registre de contabilitate
Firmele sunt obligate să folosească și să țină registre de contabilitate, altfel riscă să fie amendate cu o sumă cuprinsă între 300 și 4.000 de lei, mai prevede Legea nr. 82/1991.
5. Nu depui la timp declarațiile de înregistrare fiscală
Referitor la Codul de procedură fiscală, prevenția va acoperi nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, a celor de radiere a înregistrării fiscale sau a celor de mențiuni. Această faptă poate fi sancționată acum cu sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei (persoanele juridice contribuabili mijlocii și mari) sau între 500 și 1.000 de lei (celelalte persoane juridice). De exemplu, unul dintre formularele de înregistrare fiscală, radiere și mențiuni este 010, care trebuie depus mai nou și de către firmele vizate de impozitul specific.
6. Nu declari la timp impozitele, taxele și contribuțiile
De asemenea, prevenția va acoperi și neîndeplinirea la termen a „obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume”, așa cum stabilește Codul de procedură fiscală. Amenda aplicabilă în acest caz este tot între 1.000 și 5.000 de lei (persoanele juridice contribuabili mijlocii și mari) sau între 500 și 1.000 de lei (celelalte persoane juridice).
7. Nu depui la timp declarațiile recapitulative de TVA
În ceea ce privește nedepunerea la termen a declarațiilor recapitulative privind taxa pe valoarea adăugată, ce poate fi amendată cu sume între 1.000 și 5.000 de lei, această faptă va fi și ea sancționată la prima abatere doar cu avertisment. Aici, bine de știut este că declarații recapitulative sunt 390 și 390 VIES.
8. Emiți bonuri fiscale cu greșeli
Emiterea de bonuri fiscale ce conțin informații greșite sau emiterea fără ca acestea să aibă toate datele prevăzute de lege (de exemplu, denumirea și codul de identificare fiscală ale firmei, data și ora emiterii, denumirea fiecărui bun sau serviciu, prețul, cantitatea) este sancționată în prezent de legislație. Mai precis, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 prevede în acest caz o amendă fixă de 3.000 de lei.
De retinut faptul ca:Companiile vor scăpa cu avertisment o singură dată pentru fiecare faptă.
Dacă vor săvârși una dintre cele peste 200 de fapte de natură contravențională ce vor fi incluse în viitoarea Lege a prevenției, firmele vor primi avertisment doar la prima abatere. Cu alte cuvinte, un contribuabil nu va putea să scape cu avertisment dacă încalcă legea și a doua oară, în termen de cel mult trei ani.
Concret, agentul constatator va încheia un proces-verbal prin care va aplica sancțiunea avertismentului, acest document urmând să aibă ca anexă un plan de remediere. Planul va conține, înainte de toate, măsuri de remediere a faptelor săvârșite, dar și un termen de remediere de maximum 90 de zile calendaristice. Termenul de remediere va fi stabilit de inspectori, iar acesta va fi pentru îndreptarea neregulilor constatate. După trecerea celor maximum 90 de zile, personalul de control va reveni pentru verificări.


Viitoarea aplicare a Legii prevenției va însemna, totodată, creșterea importanței unui document pe care aproape toate firmele trebuie să-l aibă în momentul de față. Este vorba, mai exact, de registrul unic de control, a cărui absență va echivala, practic, cu imposibilitatea companiilor de a scăpa la prima abatere doar cu avertisment.
Legea prevenției nu va putea fi pusă în aplicare în situația în care firma supusă unei verificări a autorităților va refuza prezentarea registrului unic de control. Acest lucru reiese din cea mai recentă formă a proiectului de act normativ ce urmează să fie adoptat de Guvern în săptămâna curentă. Subliniem că, pentru a se aplica, Proiectul legii prevenției trebuie să obțină aprobarea Executivului și a Parlamentului.
„Nu se aplică prevederile art. 4 (adică dispozițiile referitoare la sancționarea cu avertisment, nu cu amendă, a anumitor prime abateri ale firmelor – n. red.), în cazul neprezentării registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate”, prevede, cât se poate de clar, Proiectul legii prevenției, ce este anexat articolului de față.
De ce va fi atât de importantă, în cadrul prevenției la firme, existența registrului unic de control? Pentru că, de principiu, din acest document vor afla inspectorii de stat dacă o firmă a mai beneficiat sau nu în trecut de Legea prevenției, deși aceștia vor avea la îndemână și evidențele instituției pe care o reprezintă. În același timp, inspectorii vor fi obligați să treacă în registrul unic mențiuni referitoare la procesul-verbal de avertizare și planul de remediere, plus eventuale mențiuni la revenirea după perioada de remediere.
Principalul scop al viitoarei Legi a prevenției este educarea afaceriștilor, astfel încât aceștia să nu mai încalce atât de des legislația în vigoare. Concret, dacă o societate va săvârși una dintre cele 290 de fapte acoperite de Proiectul legii prevenției, aceasta va primi la prima abatere doar un avertisment, nu direct o amendă.
Absurditate
Totuși, trebuie semnalat că Proiectul legii prevenției stabilește, cel puțin în forma în care a ajuns săptămâna trecută pe masa Executivului, o absurditate. Așa cum am scris mai sus, Legea prevenției se va putea aplica numai dacă firmele prezintă registrul unic de control (alineatul 4 al articolului 6), însă, conform anexei aceleiași legi, prevenția se va aplica inclusiv dacă societățile nu prezintă registrul unic de control (punctul 204 al anexei nr. 1). Așadar, vorbim de două prevederi diferite care, probabil din cauza unei scăpări, stabilesc două lucruri care se bat cap în cap.
„(…) în cazul constatării săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în dispozițiile legale menționate în anexa nr. 1 la prezenta lege, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. În această situație, nu se aplică sancțiuni complementare”, scrie în inițiativa legislativă a Guvernului.
Prin urmare, o firmă avertizată va avea la dispoziție o perioadă maximă de 90 de zile calendaristice, de la data comunicării procesului-verbal, pentru a remedia problemele sesizate de inspectorii de stat. În cel mult zece zile lucrătoare de la expirarea termenului de remediere, autoritățile vor reveni în control și, dacă firma n-a rezolvat problemele, va fi amendată. Aici trebuie subliniat că „iertarea” societăților se va aplica doar o singură dată, în decurs de trei ani, pentru aceeași faptă. Cu alte cuvinte, o firmă care a scăpat cu avertisment în anul 2018 pentru o faptă anume va fi amendată direct dacă în 2019 va săvârși din nou aceeași faptă.
Toate controalele autorităților apar în registrul unic
Obligația de a avea registrul unic de control este stabilită pentru contribuabilii persoane juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, autorizate potrivit legii. Așa prevede actualmente Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control.
„Contribuabilii, persoane juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, autorizate potrivit legii, au obligația să țină registrul unic de control. Celelalte categorii de contribuabili pot ține registrul unic de control, în funcție de opțiunea acestora”, scrie în actul normativ. Practic, în registrul unic de control sunt evidențiate toate verificările desfășurate de către organele de control specializate din domeniile financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorilor, protecția muncii, inspecția muncii, protecția împotriva incendiilor, dar și din alte domenii prevăzute de lege.
Astfel, pentru aplicarea Legii prevenției, inspectorii de stat vor trebui să verifice în registrul unic de control și în evidențele organului pe care-l reprezintă dacă o firmă a beneficiat în trecut de „iertarea” contravențiilor. Dacă va fi vorba de entități pentru care registrul unic este opțional, autoritățile vor face verificări doar în propriile evidențe.
„Agentul constatator are obligaţia să facă mențiuni în registrul unic de control cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat, precum și, după caz, cu privire la planul de remediere anexat”, prevede Proiectul legii prevenției, cu precizarea că, „în termen de maxim zece zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, autoritatea/instituția publică cu atribuții de control are obligația să reia controlul, și să completeze partea a II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și, dacă este cazul, registrul unic de control, cu mențiuni privind modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse”.
Contribuabilii sunt obligați să prezinte registrul unic autorităților venite în control, potrivit Legii nr. 252/2003, iar acestea din urmă trebuie să consemneze în document anumite informații. Concret, în registru trebuie completat cu prenumele și numele persoanelor împuternicite să efectueze controlul, unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control, numărul și data delegației/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată și temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.
Practic, verificarea poate să înceapă doar după completarea registrului unic și după ce inspectorii se uită peste actele de control încheiate anterior privind domeniul lor de activitate. La sfârșitul unei inspecții, în registru sunt înscrise numărul și data actului de control întocmit.
Registrul unic de control trebuie achiziționat, de la direcțiile generale ale finanțelor publice, în maximum 30 de zile de la data înregistrării contribuabililor nou-înființați, în caz contrar firmele riscând o amendă de la 500 la 1.000 de lei. Dacă este vorba de neprezentarea registrului la controalele autorităților, amenda este cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei.

Potrivit art. 54 din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau interese personale.
Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul intern (art. 153 din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011).
Art. 153. (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
(2) Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Pentru salariatii bugetari concediul fara plata este reglementat de Hotararea Guvernului nr. 250/1992, republicata in Monitorul Oficial nr. 93 din 17 mai 1995.
Concediul fara salariu pare un exemplu clasic de suspendare a raporturilor de munca ce nu constituie vechime in munca. Explicatia este in aparenta logica nu se presteaza activitatea si nu se plateste salariu.
Reglementarile specifice ale Codului muncii, dar si cele aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2006 de modificare si completare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sprijinirea familiei in vederea cresterii copilului conduc la urmatoarele concluzii:
1. Regula in materia concediului fara salariu este ca acesta nu genereaza in principiu vechime in munca si nici stagiu de cotizare in sistemele de asigurari sociale
Astfel, vechimea in munca reprezinta perioada de munca prestata in baza unui contract individual de munca, asa cum rezulta din prevederile art. 16 alin. (3) din Codul muncii. Pornind de la aceasta simpla definitie, concediul fara remuneratie nu poate reprezenta vechime in munca.
2. Exceptiile sunt, de regula, exprese. Iata cateva dintre cazurile in care concediul fara salariu genereaza vechime in munca, respectiv stagiu de cotizare:
a) In cazul concediului fara salariu, prevederile art. 155 si urm. din Codul muncii stabilesc un regim juridic distinct al concediilor fara salariu acordat pentru formare si perfectionare profesionala.
Astfel, in masura in care formarea profesionala se realizeaza in timpul unui concediu fara salariu, aprobat evident de angajator, devin aplicabile si prevederile art. 158 din Codul muncii care precizeaza ca aceasta perioada se asimileaza unei perioade efective de munca, in ceea ce priveste drepturile salariatului, altele decat salariul.
Implicit, aceasta inseamna ca perioada de concediu fara salariu pentru formare profesionala este generatoare de vechime in munca.
Nu acelasi lucru il putem sustine si fata de aprecierea acestei perioade drept stagiu de cotizare in sistemele de asigurari sociale, intrucat acestea se fundamenteaza pe principiul contributivitatii, iar in lipsa unei baze de calcul pentru contributie nu suntem in prezenta unui stagiu de cotizare veritabil.
b) O solutie diametral opusa se regaseste in prevederile art. 1 alin. (5) lit. u) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, conform caruia, la stabilirea celor 12 luni de realizare a veniturilor impozabile in ultimul an intra si perioada de acordare a concediului fara plata pentru formare si perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate in conditiile legii.
c) O alta exceptare se regaseste in acelasi act normativ atunci cand se face vorbire de concediul pentru cresterea copilului fara indemnizatie (art. 1 alin. (5) lit. i) din O.U.G. nr. 148/2005). Concediul fara plata indemnizatiei se acorda de catre angajator in baza cererii inregistrate a salariatului, fiind necesara prezentarea livretului de familie sau a certificatului de nastere a copilului. Solicitarea se poate face dupa primele 3 nasteri, nefiind extinsa si la celelalte nasteri ce nu fac obiectul drepturilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005.
Concediul fara indemnizatie se acorda integral, o singura data, fiecarui parinte, pe o durata de 3 luni si poate fi solicitat oricand pana la varsta de 2 ani, respectiv 3 ani de catre copil.
2. Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare
1) Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, pentru:
formare profesionala nu mai mult de 90 de zile lucratoare pe an, pentru:
a) sustinerea examenului de bacalaureat;
b) sustinerea examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, fara frecventa;
c) sustinerea examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs fara frecventa;
d) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
e) prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate.
Salariatul poate sa solicite concediu fara salariu ori de cate ori se iveste una din ocaziile de formare profesionala aratate mai sus. Singura limita este intinderea concediului fara plata in anul respectiv, care nu poate depasi 90 de zile lucratoare.

Exemplu
Un salariat incadrat cu contract de munca cu timp partial de 4 ore/zi la o unitate bugetara, care urmeaza cursurile Facultatii de drept, fara frecventa, poate solicita concediu fara salariu in cursul anului absolvirii in sesiunea de iarna (ianuarie februarie), in sesiunea de vara (mai) si cu ocazia sustinerii examenului de licenta/diploma (iunie iulie), cu conditia ca numarul de zile lucratoare absentate sa nu depaseasca 90 de zile in anul respectiv.
interese personale
In cazul concediilor fara plata acordate pentru interese personale, durata se stabileste prin acordul partilor.
2) Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata fara limitare in timp, in urmatoarele situatii:
– tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii;
– pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.
Unitatile bugetare pot incadra alte persoane cu contracte de munca pe durata determinata daca durata concediilor fara plata este mai mare de 30 de zile lucratoare.
De semnalat faptul ca salariatii bugetari au beneficiat in mod fortat de concediu fara plata in temeiul art. 10 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial nr. 761 din 9 noiembrie 2009:
In vederea incadrarii in constrangerile bugetare determinate de situatia de criza economica, in perioada octombrie-decembrie 2009, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de modul de finantare, au obligatia:
a) sa acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fara plata pentru o perioada de pana la 10 zile lucratoare;
b) sa reduca programul de lucru;
c) sa dispuna o masura ce combina alternativele prevazute la lit. a) si b)
d) alta masura cu efect echivalent.

3. Concediul fara plata pentru cresterea copilului
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 830 din 10 decembrie 2010, introduce, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, o noua ipoteza de concediu fara plata, pe care angajatorul are obligatia de a-l acorda, la cerere. Astfel, potrivit acestui act normativ, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 1.200 lei.
Potrivit art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru prima varianta (concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an) au dreptul la un concediu fara plata pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.

4. Alte tipuri de concedii fara plata prevazute prin contractele colective de munca
Cazurile in care salariatului i se poate acorda un concediu fara plata sunt prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Potrivit art. 153 din Codul muncii, pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concediu fara salariu.

Durata concediului fara plata negociat de angajat si angajator poate depasi durata prevazuta de contractul colectiv, intrucat libertatea de negociere se manifesta atat la nivel colectiv (cand se negociaza contractele colective), cat si la nivel individual (cand se negociaza contractele individuale de munca).
In cazul in care considera ca este necesar, angajatorul poate incadra pe durata concediului fara plata o alta persoana, cu care are posibilitatea de a incheia un contract de munca pe durata determinata, potrivit art. 82 lit. a) din Codul muncii.
Pe langa concediile fara plata pentru interese personale, salariatii beneficiaza si de concedii fara plata pentru studii (art. 54 din Codul muncii).
Problema
O problema frecvent ridicata de angajator este legata de posibilitatea refuzarii cererii unui salariat privind acordarea unui concediu fara salariu.

Este important sa stabiliti daca dreptul a fost reglementat pe calea negocierilor colective sau individuale:
– In masura in care dreptul a fost reglementat expres atat sub aspect cantitativ (numar de zile permis anual), cat si calitativ (prin enumerarea situatiilor in care partile considera acordarea drept oportuna), refuzul angajatorului poate interveni numai in cazuri justificate, asa incat comportamentul angajatorului sa nu fie considerat abuziv.
In masura in care partile nu au reglementat durata minima anuala a concediului fara plata prin contractul colectiv sau individual si nici cazuri concrete in care acordarea se considera justificata, angajatorul se va putea opune cu mai mare usurinta cererii angajatului fara ca aceasta conduita sa fie calificata drept abuziva.
Dincolo de aceste consideratii, concediul fara salariu reprezinta o modalitate de suspendare a raporturilor de munca prin acordul partilor si necesita, pe langa acordul de principiu exprimat la negocierea prin contractul colectiv sau individual de munca, si acordul punctual si expres asupra unei situatii concrete.

Care este numarul maxim de zile de concediu fara plata pe care si le poate lua un salariat intr-un an? Exista obligatia suspendarii contractului de munca in cazul in care concediul fara plata depaseste 30 de zile consecutive ?
Potrivit dispozitiilor art.148 alin.(1) din Codul muncii, pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
Durata concediului fara plata se stabileste, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Asadar, durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Prin contract colectiv de munca aplicabil se intelege:
1) contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate;
2) contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura, in cazul in care, la nivel de unitate, nu exista contract colectiv de munca;
3) contractul colectiv de munca incheiat la nivel national, in cazul in care, la nivelul ramurii din care face parte unitatea, nu exista contract colectiv de munca.
Conform art. 150 alin. (1) din Codul muncii, concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.

Industriile viitorului
Asistam la treptat la o reconfigurare a economiei mondiale în sensul emergentei unor ramuri intregi care astazi poate abia se nasc iar acest lucru va avea desigur un mare impact în ceea ce priveste profesiile viitorului şi preponderenta acestora. La fiecare 3-5 ani vor aparea posturi şi meserii de care inca nu am auzit asa cum deja se observa daca ne uitam 3-5 ani în trecut cand nu existau posturi precum Social media officer, App Developer, Data Miner, Cloud computin expert, etc. Ba inca aceasta perioada se va scurta şi mai mult, la 2-3 ani. Pentru a putea contura viitorul muncii trebuie intai sa intelegem profesiile viitorului, trebuie să ne uitam la cele 3-5 domenii majore care produc schimbari la nivel global şi la directiile in care acestea vor evolua.
IT-ul şi BIG Data
IT-ul va ramane unul dintre principalii angajatori, inca isi va tripla daca nu mai mult necesitatile de personal, avand în vedere procesul accentuat de virtualizare a principalelor arii de activitate umana (shopping, banking, learning), dezvoltarea solutiilor de cloud şi werable computers (Samsung Gear, Google Glasses, etc).
Internetul va evolua catre integrarea totala nu doar a unor site-uri şi servere ci a obiectelor care ne inconjoara în viata de zi cu zi catre Internet of Things (cand de exemplu frigiderul va comanda singur mancare în funtie de cât spatiu şi preferintele proprietarului, masina va comunica service-ului ce nevoi de reparatie are şi oricum deja nu prea mai are nevoie de sofer).
Productia de date şi informatii va creste hiper-exponential şi va fi deci o nevoie uriasa de programatori, specialisti în baze de date, dezvoltatori de aplicatii, analisti date, etc. De exemplu se vor cauta semnificatori – analisti big data capabili să utilizeze un evantai eterogen de instrumente pentru a crea şi gasi semnificatii în petabytes (PB) de date care se vor produce în retail, piete financiare, online şi de fapt în orice domeniu. Acesti specialisti vor imbina matematica, statistica, programarea, baze de date şi psihologia pentru a prezenta coerent şi simplificat sefilor lor grafice interactive în timp real privind evolutia unor procese.
Telecomunicatiile
Telecomunicatiile şi solutiile tangente vor devenii ubique, conectarea la internet va fi permanenta şi universala (vedem deja ca marii operatori de date au trecut la abonamente cu minute voce nelimitate, iar traficul de date tinde si el catre aceiasi directie) astfel incat necesarul de infrastructuri de comunicatii aferente va veni cu propriile necesitati de personal: ingineri de tele/comunicatii şi comunicatii mobile, tehnicieni, lucratori în serviciile aferente de sustinere şi productia echipamentelor respective. Cel mai important insa, ca urmare a permanentizarii accesului la net, o serie intreaga de servicii online limitate acum de capabilitatile de trafic insuficiente, vor exploda.
Cyber-securitatea
O zona aparte şi de mare interes va fi cea a protectiei datelor personale şi a identitatii digitale (cyber-security), deja sub presiune, industria care acum abia emerge. În urmatorii 20-30 de ani, pe masura tot ce avem şi detinem important va fi online/virtual, industria aceasta va evolua intocmai precum a evoluat industria seif-urilor si a bancilor în trecut şi va fi o preocupare majora pentru fiecare dintre noi. Specialistii care sa asigure protectia acestor date, mixand competente trans-disciplinare, de programare, cloud computing şi psihologie vor fi la mare cautare şi extrem de bine platiti.
Robotica şi inteligenta artificiala
Este un domeniu aflat inca la inceput considerand potentialul acestuia, chiar daca exista fabrici intregi numai de roboti inca de astazi. Procesul de automatizare a centrelor de productie industriale mondiale se va accentua şi mai mult astfel incat inginerii mecanici şi de automatizari vor fi mai neceasari ca oricand.
Alaturi de robotica industriala, o ramura complet noua va aparea în urmatorii 20-30 de ani, androizii casnici şi de anturaj. Pe masura ce robotii vor prelua tot mai multe sarcini de productie directa, oamenii vor migra catre zona dezvoltarii de programe şi solutii software de management a inteligentei artificiale.
Piata inteligentelor artificiale in sine va creste pe masura ce marile companii tehnologice vor concura intre ele, care produce cel mai puternic si mai performant software AI. Da, multi se tem de AI si mari oameni de stiinta sau personalitati (printre care Stephen Hawking sau Bill Gates) si-au exprimat ingrijorarea fata de acest domeniu. Progresul insa nu poate fi oprit, nimeni nu este pregatit de fapt sa renunte la uriasul avantaj competitiv pe care il aduc AI-urile, nu mai vorbim ca omul este o fiinta curioasa si determinata sa evolueze cu orice pret.
Serviciile directe
O zona în crestere pentru meseriile viitorului va fi zona de servicii unde contactul uman direct şi implicarea personala vor fi esentiale. Va ramane intotdeauna definitoriu pentru oameni sa fie în contact cu alti oameni şi sa beneficieze de atentia directa a cuiva. Din aceasta perspectiva, domenii precum serviciile profesionale, consiliere, legislatie, asistenta personala şi ingrijire, medicina, psihologie, servicii educationale, etc vor capta o buna parte din forta de munca. O zona în crestere rapida va fi cea medicala, atât pe de o parte cresterii populatiei în general cât şi cresterii populatiei cu varste tot mai inaintate şi care va avea nevoi speciale.
Un capitol aparte tine de zona de creativitate şi inovatie apanajul suprem al inteligentei umane. Se vor inmulti job-urile creative şi care necesita inovatie pe masura ce tot mai multe companii inteleg ca va fi singura posibilitate de diferentiere. Va conta nu atât cel care reuseste să produca cel mai „eficient” ci acela care va reusi să vina cu produse cât mai interesante şi inovatoare. De la educatie pana la productie şi vanzare, job-urile care vor solicita creativitatea ca şi conditie de baza la angajare vor creste într-o rata fara precedent.
Nu în ultimul rand vom vorbi şi mai mult de zona de entertainment, o zona ce va creste în continuare în urmatorii 20 de ani pe masura ce oamenii vor produce mai eficient şi vor dispune de timp liber. De fapt, chiar şi în lipsa timpului liber, nevoia de entertainment se va dezvolta ca raspuns şi în compensatie la presiunea societatii moderne de a avea succes, la stres şi cognitive workload.
Industria energiei verzi şi neconventionale
Pe masura ce cercetarile avanseaza iar presiunea pe resurse conventionale va creste inca şi mai mult (vezi în prezent importanta strategica a gazelor naturale), vor fi disponibile noi şi noi optiuni de producere a energiei verzi, în moduri neconventionale. Nevoile în sine de energie ale omenirii vor creste în ritm exponential, fapt ce va insemna în mod absolut o emergenta a acestui domeniu. În paralel se va lucra la adaptarea infrastructurii de preluare şi distributie a energiei, inclusiv în vederea includerii micilor producatori în retelele nationale. Nu în ultimul rand, migratia catre automobile electrice se va intensifica iar infrastructura de distributie aferenta va permite aparitia a tot felul de noi dispozitive de transport astazi inca în dezvoltare. Aici va fi nevoie de ingineri, tehnicieni şi o gama larga de specialisti în electro-tehnica.
Profesii de granita şi transdisciplinare
Pe masura ce tot mai multe domenii ale cunoasterii sunt reintegrate din perspectiva holistica, vor aparea tot mai multe profesii în zona de granita a 2-3 domenii ample. Acestea vor fi prin definitie transdisciplinare, facand legatura dintre activitati astazi aparent imposibil de pus impreuna. Sigur, nu le stim inca, dar putem preconiza ca vor sta la granita dintre medicina, inginerie, computing şi stiinte sociale. De exemplu va fi nevoie de specialisti care să gestioneze interfata dintre wearable computers şi medicina respectiv stiinte sociale, pe masura ce tot mai multi oameni vor adopta haine ce contin diversi senzori permanent conectati la internet
Mergand si mai departe, este posibil ca anumiti oameni sa aleaga diverse forme si grade de amplificare tehnologica. Elon Musk de la Tesla deja vorbeste de necesitatea unei interfate directe dintre creierul uman si computer ca fiind singura sansa de a rezista in fata viitoarelor masini AI de inteligenta artificiala.
Pe ansamblu, in urmatorii ani vom asista la nasterea zeci si zeci de profesii noi si care astazi nici nu pot fi imaginate. Vor aparea limbaje noi de programare şi noi tehnologii în toate domeniile de activitate! Astazi, putem desigur, doar estima aceste cifre pe baza evolutiilor recente din ultimii ani dar daca aceste rate de crestere nu fac decat sa se pastreze (cu atat mai mult daca s-ar amplifica) si este posibil ca viitorul sa ni se para un fragment de roman SF.
Cum ne pregatim pentru viitor – viitorul muncii
Noile generatii care se nasc, intr-un ecosistem complet digitalizat, vor fi perfect adaptate şi integrate în nou mediu iar avansul inregistrat în medicina în general şi standarde de viata vor face ca perioada de viata productiva şi activa să creasca şi mai mult.
Pregatirea pentru viitor va necesita o serie de abilitati eclectice de aceea formarea profesionala şi vocationala va deveni inca şi mai flexibila. Se va pune accent mai putin pe ceea ce ştie cineva ci pe ceea ce este dispus să invete. Va conta deci din perspectiva productiva adaptabilitatea, flexibilitatea, capacitatea de a pune intrebari inteligente, curiozitatea, spiritul critic şi de analiza obiectiva, creativitatea şi o minte deschisa. Toate dupa cum se poate remarca sunt competente non-specifice! Sigur, aceasta nu inseamna ca nu va fi necesara pregatirea profesionala doar ca accentul va cadea diferit.
Experienta profesionala va conta în continuare ca expresie a propriilor abilitati de a rezolva probleme dar nu şi ca expresie directa de input direct. Se vede deja ca accesul la informatie este cvasi-universal şi extrem de facil: procesul de democratizare a educatiei la nivel de masa va continua, oricum marile universitati straine, chiar cele de top, ofera deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive Online Open Courses) iar acesta este doar inceputul. Aceste solutii vor face ca oricine să poata invata orice relativ repede şi chiar într-un mod distractiv!
Care sunt abilitatile care vor conta cel mai mult?
Surprinzator sau nu, abilitatile psihologice precum creativitatea, deschiderea fata de idei, oameni şi concepte, abilitatile relationare si munca în echipa vor fi mai importante decat o serie de abilitati tehnice pure. Foarte putine reusite de rasunet vor mai fi apanajul unei singure persoane datorita nivelului crescut de complexitate si dinamism al ocupatiilor viitorului. Necesarul de cunostinte tehnice în relatie cu anumite intreprinderi şi proiecte va fi atât de vast incat pur şi simplu vor depasi capacitatile unui individ neasistat. Chiar şi profesorii din marile universitati americane intampina astazi dificultati substantiale numai în a parcurge literatura de specialitate la zi pe nise tot mai inguste.
O clasa aparte de abilitati vor fi cele de leadership pe de o parte şi de antreprenoriat pe de alta parte. Ambele subzista prin apelul la independenta şi autonomie, dinamism şi asumarea raspunderii, elemente necesare astazi şi cu atât mai mult în viitor. Leadership-ul în sine evolueaza catre o formula de leadership alocentric , profund colaborativ inca şi mai mult decât în prezent.
Scoala în sine va evolua mult, migrand catre un format condensat, practic, interactiv si adaptat nevoilor. Aproape obligatoriu invatarea va fi mediata si asistata de sisteme expert online si de virtual reality. Oamenii vor invata peste tot şi oriunde, nu este exclus sa asistam la o disolutie a sistemelor traditionale de tip profesor-elev, catre sisteme bazate pe invatarea in comunitati de interese sub indrumarea unui mentor, de tipul comunitatilor online de astazi.
Viitorul muncii depinde asadar de multi factori, cei mai importanti fiind progresul tehnologic si educatia. In mod clar, munca in sine se schimba nu doar profesiile si continutul muncii. Perceptia despre munca se va schimba radical, din mijloc de supravietuire si mecanism de validare sociala va migra catre activitate de realizare personala si impactare a lumii. Mai devreme sau mai tarziu, dublati si de roboti, oamenii nu vor mai muncii pentru ca trebuie ci pentru ca vor si le place.

ORDIN
privind elaborarea analizei de risc la securitatea fizică
a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale
din responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne
Având în vedere prevederile art. 66 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare şi ale art. 1 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

Art. 1. – (1) Prezentul ordin stabileşte cadrul necesar elaborării analizei de risc la
securitatea fizică a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale din
responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare analiză de risc la securitatea fizică.
(2) În sensul prezentului ordin, sunt în responsabilitatea structurilor Ministerului
Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, obiectivele, bunurile, valorile şi transporturile speciale:
a) aparţinând MAI, astfel cum sunt prevăzute la art.2 alin.(2) din Ordinul ministrului
afacerilor interne nr. 5/2017 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi a transporturilor speciale aparţinând Ministerului Afacerilor Interne;
b) la care se asigură paza cu efective de jandarmi, în condiţiile art.6 şi art. 24 din Legea
nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Exceptând situaţiile în care în cuprinsul prezentului ordin se prevede altfel sau se
face referire expresă la termenii „obiectiv”, „valori” sau „transporturi speciale”, orice trimitere la termenul „bunuri” se va considera ca făcută şi la termenii enumeraţi.
Art. 2. – Analiza de risc la securitatea fizică constă în evaluarea ameninţărilor și
vulnerabilităţilor la adresa existenţei sau integrităţii bunurilor din responsabilitatea structurilor MAI, realizată în scopul stabilirii nivelului de risc şi luării deciziei privind măsurile necesare asigurării pazei acestora.
Art. 3. – În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au următorul
înţeles:
a) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea
unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
b) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi,
2/9prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei
ameninţări;
c) risc – element incert, dar posibil, cu incidenţă în procesul activităţilor desfăşurate, ale
cărui efecte sunt de natură să afecteze securitatea fizică a bunurilor, să aducă atingere vieţii,integrităţii corporale ori libertăţii persoanelor;
d) nivel de risc – probabilitatea ca una sau mai multe ameninţări să se concretizeze, în
raport de vulnerabilităţile identificate, pe de o parte, şi măsurile de pază adoptate, pe de altăparte;
e) incident de pază – concretizarea unei ameninţări, cu evoluţie necontrolată, care
generează efecte negative asupra unor persoane sau bunuri asigurate cu pază şi care necesită oacţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
f) grilă de evaluare – sistem analitic care asigură evaluarea vulnerabilităţilor şi
ameninţărilor, în raport cu măsurile de pază necesare, permiţând încadrarea bunurilor într-unanumit nivel de risc.
CAPITOLUL II
ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND
ANALIZA DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ
Art. 4. – (1) Analiza de risc la securitatea fizică se efectuează de către o comisie de
evaluare, denumită în continuare comisie, stabilită prin ordin/dispoziţie a conducătorului
unităţii care asigură paza, cu participarea reprezentantului beneficiarului, după caz.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată dintr-un număr impar de membrii, dintre
care unul este desemnat preşedinte.
(3) Pentru obiectivele din responsabilitatea Jandarmeriei Române, comisia este formată
din:
a) preşedinte – adjunct al directorului general pentru pază/prim adjunct/şef de stat
major;
b) membri – şef serviciu/şef de stat major batalion de pază/şef birou/ofiţer specialist cu
atribuţii pe linie de pază şi comandantul structurii de pază.
Art. 5. – Datele, informaţiile şi documentele necesare în activitatea de identificare a
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor se pun la dispoziţia comisiei de către reprezentantul
beneficiarului de pază.
Art. 6. – (1) Pentru fiecare bun asigurat sau propus să fie asigurat cu pază, se
efectuează o singură analiză de risc, la nivelul unităţii care asigură paza.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru tronsoanele conductelor magistrale de
transport produse petroliere şi instalaţiile aferente acestora.
(3) Analiza de risc la securitate fizică pentru asigurarea pazei bunurilor din
responsabilitatea Jandarmeriei Române se efectuează în condiţiile stabilite la cap. III din
prezentul ordin.
(4) Analiza de risc la securitate fizică pentru asigurarea pazei bunurilor proprii unităţilor
MAI, altele decât cele din responsabilitatea Jandarmeriei Române, se efectuează în condiţiilestabilite la cap. IV din prezentul ordin.
Art. 7. – Analiza de risc la securitatea fizică se efectuează prin parcurgerea succesivă a
următoarelor etape:
a) identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
b) stabilirea nivelului de risc;
c) stabilirea măsurilor de pază;
d) elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică.

CAPITOLUL III
EFECTUAREA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ
PENTRU ASIGURAREA PAZEI BUNURILOR
DIN RESPONSABILITATEA JANDARMERIEI ROMÂNE
Secţiunea 1
Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
Art. 8. – Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor se realizează prin:
a) recunoaşteri în zona de dispunere a bunurilor sau pe itinerarul de deplasare, în zona
de competenţă, în cazul transporturilor speciale;
b) inspecţia amplasamentelor din imediata apropiere a obiectivelor, în scopul evaluării
şi identificării tuturor căilor de acces;
c) investigaţia obiectivului pe zone funcţionale, stabilirea influenţei parametrilor interni
şi externi, respectiv a cauzelor, evenimentelor şi potenţialelor consecinţe;
d) analizarea, împreună cu reprezentantul beneficiarului, a incidentelor de pază şi
studierea documentelor-suport puse la dispoziţie de către acesta;
e) analizarea şi interpretarea datelor solicitate structurilor cu care se cooperează;
f) exploatarea datelor şi informaţiilor obţinute prin structura de cercetare-documentare
sau puse la dispoziţie de către reprezentanţii structurilor cu care se cooperează;
Art. 9. – (1) Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor privind paza transporturilor
speciale se realizează de către unităţile de jandarmi competente teritorial, pe toate traseele de deplasare.
(2) Datele şi informaţiile referitoare la ameninţări şi vulnerabilităţi, precum și la locurile
posibile de staţionare amenajate în afara localităţilor identificate în zona de responsabilitate, se
implementează în aplicaţiile electronice de profil de către unităţile de jandarmi.
Art. 10. – Analiza de risc la securitatea fizică pentru asigurarea pazei obiectivelor din
responsabilitatea Jandarmeriei Române se efectuează conform sinopticului prevăzut la anexa nr. 1.
Secţiunea a 2-a
Stabilirea nivelului de risc
Art. 11. – Nivelurile de risc în care pot fi încadrate bunurile din responsabilitatea
Jandarmeriei Române sunt:
a) ridicat;
b) mediu;
c) scăzut.
Art. 12. – (1) Pentru stabilirea nivelului de risc se folosesc grilele de evaluare,
prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3.
(2) Grilele de evaluare se completează cu elemente de evaluare, variabile şi punctaj, în
funcţie de specificul bunurilor aflate în responsabilitatea structurilor Jandarmeriei Române.
Art. 13. – Criteriile din cadrul grilei de evaluare sunt structurate astfel:
a) criterii specifice, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală,
având o pondere de 25%;
b) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele ce vizează desfăşurarea
activităţii în unitatea evaluată, având o pondere de 45%;
c) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau
care urmează a fi implementate, având o pondere de 30%.
Art. 14. – (1) Criteriile au în vedere elemente de evaluare, care prezintă, fiecare, un
număr de variabile.
(2) Punctajul pentru fiecare element de evaluare rezultă din completarea grilei, prin
alegerea unei variabile din cele prevăzute, în funcţie de situaţia analizată. Dacă la acelaşi
element de evaluare se regăsesc mai multe variabile, se înscrie punctajul corespunzător celei mai mari dintre acestea.
(3) Punctajul criteriilor este reprezentat de media aritmetică a punctajelor obţinute de
către elementele de evaluare, rezultatul fiind înmulţit cu procentajul repartizat.
Art. 15. – Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau
câmpurilor din grila de evaluare.
Art. 16. – Valorile coeficienţilor de criminalitate, necesare completării grilelor de
evaluare sunt cele publicate pe paginile web ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratelor de poliţie judeţene.
Art. 17. – Interpretarea grilei pe niveluri de risc se face astfel:
a) punctajul cu valori mai mici de 40 indică un nivel de risc scăzut;
b) punctajul cuprins între valorile 40 şi 70 indică un nivel de risc mediu;
c) punctajul superior valorii de 70 indică un nivel de risc ridicat.
Art. 18. – Nu se întocmeşte grila de evaluare pentru:
a) obiectivele diplomatice, nivelul de risc stabilindu-se pe baza precizărilor Ministerului
Afacerilor Externe şi Serviciului Român de Informaţii;
b) obiectivele aparţinând Serviciului de Informaţii Externe, nivelul de risc stabilindu-se
pe baza precizărilor reprezentanţilor instituţiei beneficiare;
c) obiectivele nucleare şi transporturile de produse cu caracter special prevăzute la art.
24 alin. (2) din Legea nr.333/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
acestea fiind încadrate la nivel de risc ridicat;
d) transporturile speciale.
Art. 19. – (1) Nivelul de risc pentru conductele magistrale de transport produse
petroliere se calculează ca medie aritmetică între punctajul total al grilelor întocmite.
(2) Nivelul de risc pentru transporturile speciale se stabileşte în funcţie de valoarea cea
mai mare declarată sau asigurată a acestora, astfel:
a) nivel de risc scăzut – valoare mai mică de 150.000 euro/echivalent lei;
b) nivel de risc mediu – valoare cuprinsă între 150.000 şi 500.000 euro/echivalent lei;
c) nivel de risc ridicat – valoare mai mare de 500.000 euro/echivalent lei.
(3) Pentru staţiile de pompare aferente conductelor magistrale de transport produse
petroliere, integrate în sistemul unic de pază cu efective de jandarmi, se completează grila de evaluare prevăzută în anexa nr. 2.
Secţiunea a 3-a
Stabilirea măsurilor de pază
Art. 20. – Stabilirea măsurilor de pază vizează diminuarea sau eliminarea ameninţărilor
şi vulnerabilităţilor, prin:
a) delimitarea zonelor funcţionale;
b) realizarea unor amenajări specifice cu mijloace de protecţie mecano-fizice,
compartimentarea spaţiilor, restricţionarea accesului sau realizarea unor amenajări care să
asigure protecţia vieţii şi integrităţii personalului;
c) restricţionarea accesului neautorizat în zona de depozitare a valorilor şi produselor
speciale, documentelor clasificate sau bunurilor cu valoare deosebită;
d) instalarea unor sisteme de detecţie, alarmare şi supraveghere;
e) cunoaşterea situaţiei operative şi realizarea schimbului de informaţii;
f) cooperare şi colaborare eficace;
g) întărirea ordinii şi disciplinei interne, prin dezvoltarea culturii de securitate a
personalului şi actualizarea procedurilor de acces şi de deplasare în obiectiv;
h) conectarea sistemelor tehnice de securitate la dispeceratele din cadrul obiectivelor
sau la dispeceratele zonale;
i) constituirea de elemente de dispozitiv.
Secţiunea a 4-a
Elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică
Art. 21. – (1) Raportul privind analiza de risc la securitatea fizică, denumit în
continuare Raport, stă la baza elaborării planului de pază şi a proiectelor sistemelor de detecţie,alarmare şi supraveghere. Raportul reprezintă un document de lucru, care se înregistrează şi sepăstrează împreună cu anexele.
(2) Raportul este un document cu caracter permanent. Acesta se arhivează doar în
momentul întocmirii unui nou raport sau la ridicarea pazei.
(3) Pentru obiectivele care funcţionează în mai multe sedii, se întocmeşte câte un raport
pentru fiecare sediu în parte; în situaţia în care, în aceeaşi locaţie funcţionează mai multe
obiective, se întocmeşte câte un raport pentru fiecare obiectiv în parte, cu excepţia situaţiei încare acestea se află în administrarea aceluiaşi ordonator de credite, caz în care se întocmeşte unsingur document.
(4) Raportul se semnează de către comisie, se aprobă de către conducătorul unităţii care
asigură pază şi beneficiarul de pază şi se avizează de către structura de specialitate din cadrulInspectoratului General al Jandarmeriei Române.
(5) Câte un exemplar al raportului se distribuie fiecărui beneficiar de pază, prin grija
unităţii care asigură paza.
(6) În cazul obiectivelor diplomatice şi a obiectivelor proprii Jandarmeriei Române,
raportul se întocmeşte într-un singur exemplar.
(7) O copie a raportului se distribuie la subunitatea/structura care asigură paza.
Art. 22. – (1) La raportul privind analiza de risc se anexează grila de evaluare şi
documentele-suport.
(2) Din categoria documentelor-suport fac parte: adrese, informări, procese-verbale
încheiate pe timpul desfăşurării activităţilor, documentaţia pusă la dispoziţie de către
beneficiar, în copie sau original, precum şi alte documente specifice.
Art. 23. – Raportul întocmit pentru asigurarea pazei obiectivelor cuprinde:
a) denumirea obiectivului şi a beneficiarului;
b) componenţa comisiei;
c) data la care s-a executat recunoaşterea;
d) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;
e) concluziile din situaţia operativă, referitoare la amplasarea geografică a obiectivului,
vecinătăţi, alţi factori externi cu impact asupra activităţii obiectivului, starea infracţionalităţiidin localitatea/zona de dispunere a obiectivului;
f) zonele funcţionale stabilite de beneficiar şi caracteristicile obiectivului, precum:
construcţiile, împrejmuirile, iluminatul, numărul salariaţilor, natura activităţilor desfăşurate;
g) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare
împotriva efracţiei;
h) activităţile desfăşurate de comisie şi documentaţia analizată;
i) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
j) nivelul de risc;
k) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
vulnerabilităţilor şi ameninţărilor;
l) alte obligaţii referitoare la paza obiectivului, care urmează a fi stabilite prin
contract/convenţie, precum cele referitoare la amenajări de spaţii, sisteme tehnice de securitate,materiale şi servicii necesare asigurării pazei;
m) propuneri privind dispozitivul de pază şi reprezentarea grafică a acestuia;
n) organizarea legăturilor de comunicare.
Art. 24. – Raportul întocmit pentru asigurarea pazei transporturilor speciale cuprinde:
a) denumirea beneficiarului, tipul transportului, auto, feroviar sau naval și
particularităţile produsului cu caracter special sau cele ale bunurilor şi valorilor transportate;
b) componenţa comisiei;
c) data la care s-a executat recunoaşterea;
d) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;
e) concluziile rezultate în urma analizei situaţiei operative;
f) numărul maxim de autovehicule, vagoane, sau nave care pot transporta bunuri, valori
şi produse cu caracter special;
g) punctele de predare-primire a bunurilor, valorilor transportate şi itinerariile de
deplasare folosite, precum şi căile de comunicaţii pe care se poate realiza transferul, de pe
itinerarul de deplasare de bază, pe cel de rezervă;
h) locurile posibile de staţionare amenajate, identificate în afara localităţilor;
i) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de securitate, alarmare, localizare
şi supraveghere;
j) activităţile desfăşurate de membrii comisiei și documentaţia analizată;
k) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
l) nivelul de risc;
m) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
n) alte obligaţii, referitoare la pază care urmează a fi stabilite prin contract/convenţie,
precum cele referitoare la amenajarea spaţiilor, sistemelor tehnice de securitate şi alarmare,respectiv a materialelor şi serviciilor necesare desfăşurării misiunii;
o) propuneri privind dispozitivul de pază şi mijloacele de transport necesare;
p) organizarea legăturilor de comunicare.
Art. 25. – Raportul întocmit pentru asigurarea pazei, supravegherii şi intervenţiei la
conductele magistrale de transport produse petroliere şi instalaţiile aferente acestora cuprinde:
a) denumirea beneficiarului;
b) nominalizarea tronsonului/tronsoanelor şi caracteristicile acestuia/acestora;
c) componenţa comisiei;
d) data la care s-a executat recunoaşterea;
e) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;
f) concluziile rezultate în urma analizei situaţiei operative privind amplasarea
geografică a tronsonului/tronsoanelor de conductă, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externicu impact, starea criminalităţii, cu accent pe cea referitoare la furtul de produse petroliere,respectiv de componente metalice din conducte şi instalaţii aferente, din localităţile/zoneletranzitate;
g) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de securitate, alarmare, localizare
şi supraveghere;
h) activităţile desfăşurate de membrii comisiei și documentaţia analizată;
i) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
j) nivelul de risc;
k) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
vulnerabilităţilor şi ameninţărilor;
l) alte obligaţii referitoare la pază şi protecţie care urmează a fi reglementate prin
contract, precum cele referitoare la amenajarea spaţiilor, sistemelor tehnice de securitateşi
alarmare, respectiv a materialelor şi serviciilor necesare desfăşurării misiunii;
m) propuneri privind dispozitivul de pază necesar executării misiunii;
n) organizarea legăturilor de comunicare.

CAPITOLUL IV
EFECTUAREA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ PENTRU
ASIGURAREA PAZEI BUNURILOR PROPRII ALE UNITĂŢILOR MAI
Secţiunea 1
Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
Art. 26. (1) Pentru asigurarea pazei bunurilor proprii ale unităţii, comisia identifică
ameninţările şi vulnerabilităţile, având în vedere amplasamentul unităţii, persoanele,
armamentul şi muniţia, explozibilii, patrimoniul, numerarul, mărfurile şi documentele
clasificate din zona de dispunere a bunurilor în cauză.
(2) Comisia identifică riscurile şi consemnează:
a) vulnerabilităţile constatate în urma analizării surselor de ameninţare care pot afecta
valorile de protejat, precum şi scenariile de atac caracteristice fiecăreia dintre acestea;
b) plauzibilitatea reuşitei scenariilor de atac, luând în considerare măsurile de pază
stabilite şi eficacitatea acestora în raport cu scenariul analizat.
Secţiunea a 2-a
Stabilirea nivelului de risc
Art. 27. – (1) Nivelurile de risc pentru paza bunurilor proprii ale unităţii sunt cele
prevăzute la art. 11.
(2) La stabilirea nivelului de risc se au în vedere ameninţările şi vulnerabilităţile
specifice bunului care face obiectul pazei, determinate de:
a) depozitarea/manipularea de armament, muniţie sau materii explozive;
b) manipularea bunurilor, valorilor sau substanţelor periculoase;
c) utilizarea documentelor clasificate secret de stat;
d) utilizarea documentelor clasificate secret de serviciu;
(3) Nivelul de risc se stabileşte de către comisie, în funcţie de existenţa şi intensitatea
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor identificate, importanţa, caracteristicile şi particularităţilebunului, valoarea coeficienţilor de criminalitate, existenţa mijloacelor mecano-fizice, asistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie şi conectarea acestora la
dispeceratele de monitorizare ale structurii care are în responsabilitate bunurile.
(4) Pentru aprecierea nivelului de risc pot fi avute în vedere şi alte elemente în afara
celor prevăzute la alin. (2) şi (3), în funcţie de particularităţile şi caracteristicile bunului.
Secţiunea a 3-a
Stabilirea măsurilor de pază
Art. 28. – Stabilirea măsurilor de pază se realizează în condiţiile prevăzute la art. 20.
Secţiunea a 4-a
Elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică
Art. 29. – (1) În urma procesului de evaluare a riscurilor se întocmeşte Raportul care
cuprinde:
a) nominalizarea bunului şi activitatea acestuia;
b) concluziile din situaţia operativă, referitoare la amplasarea geografică a
obiectivului, vecinătăţi, alţi factori externi cu impact asupra activităţii obiectivului şi starea criminalităţii/situaţia infracţionalităţii stradale sesizate din zona de dispunere a obiectivului;
c) zonele funcţionale stabilite de beneficiar şi caracteristicile obiectivului, precum:
construcţiile, împrejmuirile, iluminatul, numărul salariaţilor, natura activităţilor desfăşurate;
d) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
e) nivelul de risc;
f) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
g) propuneri pentru procedeele specifice de acţiune şi dispozitivele de pază necesare
executării misiunii de pază.
(2) Raportul se semnează de către comisie, se avizează, după caz, de către beneficiarul
de pază şi se aprobă de către conducătorul unităţii care deţine în administrare bunurile.
CAPITOLUL V
REFACEREA/REVIZUIREA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ
Art. 30. – (1) Ori de câte ori situaţia o impune, analiza de risc la securitatea fizică poate
fi refăcută sau, după caz, revizuită.
(2) Refacerea analizei de risc la securitatea fizică constă în reluarea întregului proces de
elaborare a acesteia, independent de cele efectuate anterior. Refacerea determină întocmireaunui nou plan de pază.
(3) Revizuirea analizei de risc implică reevaluarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
identificate iniţial, pentru a stabili dacă măsurile de pază adoptate au avut efectul preconizatsau dacă este necesară adoptarea de noi măsuri pentru diminuarea sau eliminarea ameninţărilorşi vulnerabilităţilor. Revizuirea nu presupune, în mod obligatoriu, modificarea sau completareaplanului de pază.
Art. 31. – Analiza de risc la securitatea fizică se reface în următoarele situaţii:
a) când un obiectiv îşi mută sediul;
b) în situaţia în care se modifică cel puţin 1/3 din elementele de evaluare avute în
vedere la stabilirea nivelului de risc;
c) la solicitarea eşalonului superior, transmisă prin ordine, dispoziţii scrise sau rapoarte
cu concluzii rezultate în urma desfăşurării unor activităţi de evaluare şi/sau control.
Art. 32. – (1) Analiza de risc la securitatea fizică se revizuieşte în următoarele situaţii:
a) la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau de securitate ale
obiectivului căruia i se asigură paza;
b) la apariţia unui nou itinerar de deplasare, de bază sau de rezervă, pentru transporturile
speciale;
c) ori de câte ori conducerea unităţii beneficiare sau prestatoare consideră, motivat, că
este necesară o asemenea operaţiune;
d) în cel mult 30 zile de la producerea unui incident de pază;
e) la momentul implementării, de către unitatea beneficiară, a măsurilor stabilite în
Raport, cu excepţia obiectivelor prevăzute la art. 18;
f) la solicitarea eşalonului superior, transmisă prin ordine, dispoziţii scrise sau rapoarte
cu concluzii rezultate în urma desfăşurării unor activităţi de evaluare şi/sau control.
(2) După revizuirea analizei de risc se întocmesc rapoarte de completare a raportului
iniţial, ce conţin elementele de noutate identificate.
(3) În situaţia prezentată la alin. (2), bunurile pot fi încadrate în alt nivel de risc, fără a fi
obligatorie modificarea numărului elementelor de dispozitiv necesare executării pazei.

CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII FINALE
Art. 33. – Conducătorii structurilor MAI iau măsuri pentru însuşirea şi aplicarea
întocmai a prevederilor prezentului ordin, de către întregul personal cu atribuţii privind
efectuarea analizelor de risc.
Art. 34. – Direcţia generală management operaţional verifică modul de aplicare a
prezentului ordin.
Art. 35. – Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin, inspectorii
generali şi şefii structurilor cu competenţe în domeniu pot emite ordine/dispoziţii cu precizărisuplimentare referitoare la efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică, inclusiv în ceea cepriveşte forma şi conţinutul documentelor întocmite în acest sens.

Reamintim tuturor ca angajatorul are anumite obligatii fata de angajatii sai, in ceea ce priveste sanatatea si securitatea in munca, in conformitate cu art. 10 din Legea nr. 319/2006.
Conform acesteia, angajatorii trebuie:
– sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;
– sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.
Mentionam ca pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
Desigur ca numarul acestor lucratori, instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice unitatii in cauza.
IMPORTANT: pentru acordarea primului ajutor, instruirile se fac, de regula, prin servicii specializate si autorizate (formatori) filiale ale Crucii Rosii sau prin unitati SMURD, dar pot fi implicati si medicii de medicina muncii.
In acest context, este absolut necesar ca o persoana sa fie nominalizata si instruita pe fiecare centru, avand in vedere ca in situatii critice primul ajutor se acorda imediat.
ATENTIE! Incalcarea dispozitiilor legate de organizarea activitatii de acordare a primului ajutor se sanctioneaza contraventional cu amenda de la 3.000 la 6.000 lei.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Concret, potrivit documentului, inspectorii de stat nu vor mai putea aplica amenzi la prima constatare a unei fapte, însă doar cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, nu de natură penală. Astfel, pentru faptele care constituie contravenţii şi sunt prevăzute de anumite acte normative, pe care le vom enumera mai jos, va fi acordat contribuabililor un termen în care aceştia vor putea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

Reglementările Legii prevenţiei se vor aplica pentru sute de situații prevăzute de o serie întreagă de acte normative, dintre care amintim:

Codul fiscal;
Codul de procedură fiscală;
Legea contabilităţii;
Codul muncii;
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
Legea dialogului social;
Legea uceniciei;
Legea comerțului electronic;
Legea lucrărilor de construcții;
Legea şomajului.
În plus, măsurile vor fi valabile şi pentru sancţiunile prevăzute de alte acte normative, precum Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului sau Legea nr. 52/2011 privind activităţile zilierilor.

Spre exemplu, fapta unui angajator care nu eliberează, la cererea salariatului sau a fostului salariat, un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, va fi mai întâi sancționată cu avertisment, urmând ca amenda prevăzută de lege (între 300 și 1.000 de lei) să fie aplicată doar dacă angajatorul nu se va conforma, ulterior, în termenul stabilit.

Totodată, și în cazul în care angajatorul nu va respecta prevederile legale privind înregistrarea demisiei unui salariat (faptă sancţionată în prezent cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei), inspectorii nu vor trece direct la aplicarea sancţiunilor, ci vor oferi entităţilor acel răgaz de 90 de zile (noul termen stabilit) pentru conformare. Tot ca exemplu, noul mecanism se va aplica pentru următoarele nereguli constatate:

neanunţarea în termen de trei zile a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă cu privire la încadrarea în muncă, conform legii, a persoanelor din rândul beneficiarilor de indemnizații de somaj – abatere pentru care autorităţile de control aplică amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei;
necomunicarea agenţilor pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază îşi au sediul, a tuturor locurilor de muncă vacante, în termen de cinci zile lucrătoare de la vacantarea acestora, sancţionată tot cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.
În ceea ce privește contravențiile prevăzute de Codul de procedură fiscală, prevederile Legii prevenției se vor aplica, printre altele, pentru neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, inclusiv taxe și impozite, sau pentru nerespectarea obligației de întocmire a dosarului prețurilor de transfer (detalii despre acest subiect sunt aici).

Și nedepunerea la termen a declarațiilor recapitulative, sancționată acum cu amendă cuprinsă între 1.000 și 5.000 de lei, se va regăsi pe lista faptelor pentru care se va aplica mai întâi avertismentul, la fel cum se va proceda și în cazul declarațiilor recapitulative incorecte ori incomplete (neregulă sancționată în prezent cu amendă de la 500 la 1.500 de lei).

Cu alte cuvinte, un operator economic va putea fi amendat doar după ce va fi avertizat şi îndrumat de organele de control, acesta fiind şi principiul care va sta la baza noilor prevederi: „Componenţa de prevenție trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri iar o măsură de prevenție înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp prețios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de așteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătățirea modului în care acesta funcţionează”, explica în ianuarie 2017 Florin Jianu, ministrul de la acel moment al mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat și inițiatorul proiectului.

Notă: Anexa cu cele 333 de contravenții care vor intra sub incidența Legii prevenției, așa cum reiese din ultima formă făcută publică, poate fi consultată în fișierul anexat articolului.

Care va fi mecanismul de funcţionare

Aşa cum am precizat deja, în momentul în care vor descoperi o neregulă la firme, de natură contravenţională, inspectorii Fiscului ori cei ai Inspecției Muncii, de exemplu, nu vor mai aplica sancțiunea contravențională la prima constatare a unei fapte.

Potrivit informaţiilor furnizate recent de Liviu Rogojinaru, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:

inspectorul va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă;
termenul de conformare va fi de 90 de zile calendaristice;
după expirarea termenului de conformare, organul de control va avea dreptul să reia controlul;
în cazul în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, organul de control va aplica sancțiunile prevăzute de actele normative.
Totodată, este important să precizăm că un contribuabil va putea beneficia de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de trei ani.

Când nu se va aplica legea prevenţiei

În anumite cazuri, vor fi prevăzute excepții la aplicarea Legii prevenției. Practic, este vorba despre situaţiile în care autorităţile nu vor acorda acel termen de conformare, iar angajatorii verificaţi nu vor putea invoca necunoaşterea legii, urmând să fie sancţionaţi direct. Mai exact, este vorba despre următoarele cazuri:

este utilizată munca nedeclarată (munca „la negru”);
angajarea unui salariat se face sub nivelul salariului minim garant în piaţă;
este pusă în pericol sănătatea şi viaţa consumatorilor;
întârzierea în luarea deciziei de impunere ce determină un pericol pentru constatarea situației fiscale reale privind executarea obligațiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;
urmează să se ia măsuri de executare silită.
Spre exemplu, pentru munca „la negru”, respectiv pentru primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, organele de control nu vor mai fi indulgente şi nu vor aplica legea prevenţiei, urmând să aplice direct amenzile prevăzute de lege (între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată).

Etapele și condițiile de racordare la sistemul de distribuție a gazelor naturale au fost stabilite printr-un nou regulament privind racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale (pe care îl puteți descărca mai jos) Pentru proiectarea extinderii sau a redimensionării conductei de distribuție a gazelor naturale, a racordului sau a stațiilor de reglare și măsurare a gazelor naturale, solicitantul poate alege orice operator economic autorizat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. Măsura se aplică și pentru activitatea de verificare a documentației tehnice, precum și pentru activitatea de execuție a extinderii sau a redimensionării conductei de distribuție. Tarifele pentru aceste activități se negociază direct de solicitant cu operatorii economici autorizați de către ANRE, respectiv cu verificatorul de proiecte atestat de aceeași instituție. Pentru racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale se parcurg mai multe etape, printre care depunerea de către solicitant a unei cereri de racordare la sistem și achitarea tarifului de analiză a cererii. De asemenea, trebuie stabilită soluția tehnică de racordare la sistem. Avizul tehnic de racordare stă la baza întocmirii documentației tehnice sau a proiectului tehnic necesar execuției, indiferent că vorbim despre extindere și redimensionare, despre racord sau despre instalația de utilizare a gazelor naturale, în situația în care operatorul sistemului a emis avizul pentru acel loc de consum. Solicitantul se adresează operatorului sistemului de distribuție a gazelor naturale în vederea racordării la sistem pentru: a) realizarea unui racord și, după caz, a unei stații de reglare-măsurare a gazelor naturale (SRM)/ a unei stații de reglare a gazelor naturale (SR)/ a unei stații de măsurare a gazelor naturale necesare alimentării cu gaze naturale (SM); b) modificarea unui racord sau a unei SRM/ SR/ SM/ sau a unui post de reglare-măsurare a gazelor naturale (PRM)/ a unui post de reglare a gazelor naturale (PR) / a unui post de măsurare a gazelor naturale (PM) existente prin: * reamplasarea racordului și a SRM/ SR/ SM/ PRM/ PR/ PM; * redimensionarea racordului și a SRM/ SR/ SM/ PRM/ PR/ PM referitoare la capacitatea tehnică, regimurile de presiune și lungimea acestora sau modificarea debitelor prevăzute în avizul tehnic de racordare; * separarea dintr-un racord comun și dintr-o SRM/ SR/ SM comună sau PRM/ PR/ PM comun. Dispozițiile fac parte din Regulamentul privind racordarea la sistemul de distribuție a gazelor naturale, publicat în Monitorul Oficial nr. 344.

Printr-un act al Guvernului, în vigoare de anul trecut, s-a adus o serie de modificări majore legislației construcțiilor, însă acestea nu se mai aplică, începând de astăzi, pentru că actul adoptat anul trecut a fost respins de parlamentari. Concret, actul le stabilise inspectorilor în construcții o serie de noi atribuții, alături de care și obligația de a opri construcțiile care se ridică ilegal. De asemenea, crescuseră substanțial unele dintre amenzile aplicabile celor care fac abstracție de legislația construcțiilor, se eliminase avizul tacit și fusese introdus votul motivat pentru adoptarea unor documentații, toate în scopul reducerii corupției și dezordinii din acest domeniu.
Legea nr. 86/2017 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017 și a intrat în vigoare astăzi. Prin aceasta, toate modificările aduse de OUG nr. 100/2016 la legislația construcțiilor și-au încetat, oficial, efectele.
Prin OUG nr. 100/2016, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) dobândise obligația să oprească lucrările la construcțiile care se ridică nelegal (până la acel moment avea doar o opțiune să facă asta). Actul a adus schimbări importante în Legea nr. 350/2001 și în Legea 50/1991, unii spunând că au fost schimbări binevenite, având în vedere haosul și dezordinea din construcțiile civile din țară.
Ca orice altă ordonanță de urgență, și OUG nr. 100 a trebuit să treacă prin Parlament pentru a fi aprobată sau respinsă. Senatul, ca primă Cameră, a votat un proiect de lege pentru adoptarea acestei ordonanțe, dar a modificat prevederile sale pe alocuri și a votat modificări suplimentare. Când proiectul a trecut la deputați, aceștia au mers pe varianta respingerii cu totul a OUG nr. 100/2016, votând pe 4 aprilie, în majoritate covârșitoare, un proiect de lege pentru respingere.
Practic, prevederile votate de Guvern și în vigoare la acest moment nu se mai aplică, începând de azi.
Scopul OUG nr. 100 a fost reducerea corupției din construcții
În scopul reducerii corupției, ISC dobândise o serie de atribuții noi odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 100/2016. Concret, un inspector era obligat să oprească lucrările de construcție a unei clădiri, dacă lucrările încălcau legislația în domeniul construcțiilor, nu erau respectate normele privind asigurarea calității în construcții, se construiau în lipsa unui proiect tehnic sau se construiau în baza unei autorizații emise nelegal.
Inspectorul avea și înainte posibilitatea de a opri aceste lucrări, însă ordonanța a adus o nuanțare gravă acestei atribuții și a transformat-o într-o obligație: „Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare (…)”, în timp ce vechea formulare era „Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune”.
De asemenea, s-a mai prevăzut posibilitatea ca ISC să poată ataca în instanță documentele urbanistice sau autorizațiile de construire ilegale. În trecut, doar prefectul avea această posibilitate, ceea ce face ca, adesea, controlul de legalitate să rămână neeficace. În curând însă, ne vom întoarce la situația în care doar prefectul are posibilitatea să conteste în instanță aceste documente.
Ordonanța prevedea mai multe contravenții și amenzi mult mai mari
O altă modificare adusă de OUG nr. 100/2016 a fost aceea că amenzile prevăzute în Legea nr. 350/2001 crescuseră semnificativ, pentru anumite contravenții acestea situându-se între 10.000 și 50.000 de lei, însă acum s-a revenit, practic, la cuantumul maxim valabil și înainte, adică 10.000 de lei.
Ordonanța a adus nu doar amenzi mai mari, dar și mai multe categorii de fapte care puteau fi sancționate. Acestea se refereau la:
inițierea sau aprobarea documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții nelegal construite (lipsite de autorizație de construcție sau care nu respectă prevederile autorizației);
avizarea/aprobarea unor documentații de urbanism incomplete;
semnarea unor documentații care conțin date eronate;
aprobarea unui plan urbanistic de detaliu care derogă de la documentația de urbanism aprobată;
modificarea documentațiilor de către autorități fără a mai relua procedurile de avizare/aprobare;
nerespectarea prevederilor privind informarea și consultarea populației.
ISC i se oferise, de asemenea, posibilitatea să amendeze instituțiile care nu emit avizele în termenele legale și care întârzie nejustificat investițiile. Tocmai pentru accelerarea investițiilor, prin această ordonanță, Executivul introdusese eliminarea avizului tacit (avizarea de la sine a unui act pentru că autoritatea nu s-a pronunțat contra avizării într-un anumit termen) și înlocuirea acestuia cu sancțiuni aplicate autorității de ISC. Însă acestea toate au ieșit din vigoare astăzi.
De azi însă, avizul tacit va putea redeveni o practică în autoritățile locale, ducând practic la adoptarea unor proiecte ca urmare a lipsei de interes manifestate de decidenți, iar inspectorii nu-i vor mai putea amenda pe cei care lungesc povestea acordării avizelor.
Certificatul de urbanism electronic și votul motivat au dispărut
Pentru cei care solicită un certificat de urbanism, ordonanța a stabilit ca aceștia să-l poată obțină și în format electronic. Numai că pentru a putea să se folosească de el în format tipărit, certificatul trebuie să poarte și semnăturile de mână ale autorităților. De azi, posibilitatea de a obține un astfel de format electronic nu va mai avea un suport legal, din moment ce ordonanța și-a pierdut efectele.
De asemenea, fusese introdusă și ideea de vot motivat al consilierilor locali, pentru ca aceștia să nu mai poată vota aprobarea unor documentații în funcție de foloasele pe care le-au primit sau le vor primi în acest scop, numai că și votul motivat va deveni o chestiune de domeniul trecutului, începând de azi. „Consilierii judeţeni sau locali vor depune la preşedintele de şedinţă motivaţia în scris pentru votul exprimat prin care aprobă/resping documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, care se va anexa la procesul- verbal al şedinţei”, prevede actul.
În fine, ordonanța mai prevedea și că, în domeniul achizițiilor publice, perioada de valabilitate a autorizației de construire este de cel mult 24 de luni. Odată intrată în vigoare legea de respingere, ne întoarcem, așadar, la perioada de valabilitate de un an a acestei autorizații.