In conformitate cu Ordinul comun MS-MAI privind instituirea obligativității purtarii mastii de protecție, a triajului epidemiologic si dezinfectarea obligatorie a mainilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecție trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în oricare din spațiile închise ale incintei.
În funcție de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicina muncii al unității sau a medicului de medicină școlară, după caz, pot exista unele excepții, astfel: a) angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiția aerisirii camerei, cel puțin la două ore și se asigură dezinfecția suprafețelor; b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare; c) persoana desfășoară activitați fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescuta, etc.); d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane; e) vorbitorii în public cu condiția respectării distanței de 3 metri f) elevii/studenții doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanțarea corespunzătoare g) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. Angajatorul sau conducătorul instituției are obligația de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei. Medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor emite recomandări privind necesitatea purtării măștii pentru angajați, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă. Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca de protecție trebuie să acopere atât gura cât și nasul și să fie schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori aceasta s-a umezit sau s-a deteriorat; Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spațiu special amenajat, preferabil cu capac, operațiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măștilor medicale. Măștile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C și se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă. Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măștilor nemedicale (din material textil); În cazul apariției febrei/tusei/strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (ex: în spațiile deschise, la domiciliu). Documentul elaborat de către specialiștii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică prevede și reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă. Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condițiile și cu respectarea Instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă. In acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unității/instituției, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal. Triajul epidemiologic constă în: a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C); b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată); c) dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus. d) dacă se constată menținerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoana este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical: – dacă se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomanda testarea pentru diagnosticarea infecției cu virusul SARS-CoV-2; – dacă nu se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul. Medicul de medicina muncii va avea obligația monitorizării stării de sănătate a angajaților, va face instruirea angajaților în ceea ce privește SSM (Securitatea și Sănătatea în Muncă), dar și evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt și alte zone unde nu este obligatorie masca. Persoanele cu funcție de conducere din fiecare unitate (șefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observațional al angajaților din subordinea directă. Pentru alte persoane decât personalul angajat: (1) Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate. (2) În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2 (3) Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal. (4) Triajul epidemiologic constă în: a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C); b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată); c) dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus; d) dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă; e) dacă temperatura înregistrată nu depășește 37,3 C și nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge. www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
COVID-19: Înapoi la locul de muncă – Adaptarea locurilor de muncă și protejarea lucrătorilor
Îndrumări UE pentru
revenirea sigură la locul de muncă
Contextul și domeniul de aplicare al
orientărilor
Aceste
linii directoare fără caracter obligatoriu vizează să ajute angajatorii și
lucrătorii să rămână în siguranță și sănătoși într-un mediu de lucru care s-a
schimbat semnificativ din cauza pandemiei COVID-19. Ei oferă sfaturi
despre:
Evaluarea riscurilor și măsuri adecvate
minimizarea
expunerii la COVID-19
reluarea
lucrului după o perioadă de închidere
face față
unei rate mari de absență
gestionarea
lucrătorilor care lucrează de acasă
Implicarea lucrătorilor
Având grijă de lucrătorii bolnavi
Planificarea și învățarea pentru viitor
Rămâi bine informat
Informații pentru sectoare și ocupații
Liniile
directoare includ exemple de măsuri generale, care, în funcție de situația
particulară de muncă, pot ajuta angajatorii să obțină un mediu de muncă adecvat
și sigur și sănătos atunci când își revin activitățile.
Acest
document oferă legături cu informații relevante din EU-OSHA și include o listă
de resurse de la diverși furnizori care vizează diferite industrii și locuri de
muncă la final. Vă rugăm să rețineți că informațiile din acest ghid nu
acoperă setările de asistență medicală, pentru care sunt disponibile sfaturi
specifice (de exemplu, de la ECDC , OMS , CDC ).
Pentru
orice întrebări specifice sau probleme care nu sunt abordate în acest document,
consultați informațiile de la autoritățile locale, cum ar fi serviciul de
sănătate sau inspectoratul muncii.
Introducere
După
noua pandemie a bolii coronavirusului 2019 (COVID-2019), majoritatea statelor
membre ale Uniunii Europene (UE) au pus în aplicare o serie de măsuri, inclusiv
cele care afectează locurile de muncă, pentru a combate răspândirea bolii. Lumea
muncii este grav afectată în această criză, prin urmare, toate secțiunile
societății – inclusiv întreprinderile, angajatorii și partenerii sociali –
trebuie să joace un rol pentru a proteja lucrătorii, familiile lor și
societatea în general.
Natura
și întinderea restricțiilor, cum ar fi suspendarea activităților neesențiale,
diferă între statele membre și sectoare, dar o proporție substanțială a
lucrătorilor trebuie să lucreze de acasă sau dacă munca lor nu poate fi
îndeplinită la distanță, stai acasă de multe ori în condiții de înlocuire a
veniturilor.
Odată
ce măsurile de distanțare fizică obțin o reducere suficientă a ratelor de
transmitere COVID-19, administrațiile naționale autorizează reluarea treptată a
activităților de muncă. Acest lucru se realizează treptat, cu lucrări care
sunt considerate esențiale pentru protecția sănătății și economia autorizată în
primul rând și lucrări care pot fi făcute eficient în timp ce lucrează de acasă
ultimul. Cu toate acestea, indiferent de modul în care și în ce măsură se
reiau activitățile normale de muncă, este foarte probabil ca unele măsuri să
rămână în vigoare pentru o anumită perioadă de timp pentru a evita o creștere
accentuată a ratelor de infecție ( COVID-19:
ghid pentru locul de muncă ). Mai mult, este posibil și
faptul că o creștere a infecțiilor la un moment dat în viitor va necesita o
reintroducere a unor măsuri restrictive în unele cazuri.
Criza
COVID-19 pune presiune asupra angajatorilor și a lucrătorilor, fie că au fost
nevoiți să pună în aplicare noi proceduri și practici într-un timp foarte
scurt, fie să își suspende activitățile și munca. Securitatea și sănătatea
în muncă oferă sprijin practic pentru reîntoarcerea la locul de muncă: măsurile
de prevenire adecvate vor contribui la obținerea unei reveniri sigure și
sănătoase la muncă în urma relaxării măsurilor de distanțare fizică și
contribuie, de asemenea, la suprimarea transmiterii COVID-19.
Actualizați-vă evaluarea
riscului și luați măsurile adecvate
La
fel ca în condiții normale de muncă, identificarea și evaluarea riscuriloratât în mediile de lucru
fizice, cât și în cele psihosociale este punctul de plecare pentru gestionarea
securității și sănătății în muncă (SSM) în cadrul măsurilor COVID-19. Angajatorii
sunt obligați să își revizuiască evaluarea riscurilor atunci când există o
modificare a procesului de muncă și să ia în considerare toate riscurile,
inclusiv cele care afectează sănătatea mintală. La revizuirea evaluării
riscurilor, ar trebui să se acorde atenție oricăror anomalii sau situații care
provoacă probleme și modului în care acestea pot ajuta organizația să devină
mai rezistentă pe termen lung. Amintiți-vă importanța implicării
lucrătorilor și a reprezentanților acestora în revizuirea evaluării riscurilor
și solicitați serviciul dumneavoastră de prevenire a riscurilor sau de sănătate
profesională dacă aveți unul. Ca informație pentru evaluarea dvs.,
obțineți informații actualizate de la autoritățile publice despre prevalența
COVID-19 în zona dvs. După actualizarea evaluării riscurilor, următorul
pas este realizarea unui plan de acțiune cu măsuri adecvate. Mai jos sunt
câteva exemple de probleme legate de COVID-19 care trebuie luate în considerare
la întocmirea unui astfel de plan de acțiune.
Minimizarea expunerii la COVID-19 la locul de
muncă
Implementarea
practicilor de muncă sigure pentru a limita expunerea la COVID-19 la locul de
muncă necesită mai întâi evaluarea riscurilor și apoi implementarea ierarhiei
de controale . Aceasta înseamnă a pune în aplicare măsuri
de control pentru a elimina mai întâi riscul și, dacă acest lucru nu este
posibil, minimizați expunerea lucrătorilor. Începeți mai întâi cu măsuri
colective și, dacă este necesar, suplimentați-le cu măsuri individuale, cum ar
fi echipament individual de protecție (EIP) Mai jos sunt câteva exemple de
măsuri de control, cu toate acestea, nu toate se vor aplica tuturor locurilor
de muncă sau a locurilor de muncă datorită naturii lor.
Desfășurați
deocamdată doar lucrări esențiale; poate fi posibilă amânarea unor lucrări
atunci când riscul este mai mic. Dacă este posibil, furnizați servicii de
la distanță (telefon sau video) în loc de persoană. Asigurați-vă că sunt
prezenți la locul de muncă numai lucrătorii esențiali pentru locul de muncă și
minimizați prezența terților.
Reduceți,
pe cât posibil, contactul fizic între lucrători (de exemplu, în timpul
întâlnirilor sau în timpul pauzelor). Izolați lucrătorii care își pot
îndeplini sarcinile singure în siguranță și care nu necesită echipament
specializat sau utilaje care nu pot fi mutate. De exemplu, ori de câte ori
este posibil, aranjați-le să lucreze singuri într-un birou de rezervă, camera
pentru personal, cantină sau o sală de ședințe. Dacă este posibil, cereți
lucrătorilor vulnerabili să lucreze de la domiciliu (persoanele în vârstă și
cei cu afecțiuni cronice (inclusiv hipertensiune
arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuși tratamentului cancerului sau al unei alte
imunosupresii ) și lucrători gravide . sunt expuse unui risc
ridicat.
Eliminați
și dacă nu este posibil limita, interacțiunea fizică cu și între clienți. De
exemplu, prin comenzi online sau telefonice, livrare fără contact sau intrare
gestionată (evitând totodată aglomerarea în afara) și distanțarea fizică atât
în interiorul cât și în afara spațiului.
Când
livrați mărfuri, faceți acest lucru prin preluare sau livrare în afara
spațiilor. Sfătuiți șoferii cu privire la o igienă bună în cabină și
asigurați-le gel de igienizare și șervețele adecvate. Lucrătorii livrați
trebuie să li se permită să utilizeze facilități precum toalete, cantinării,
vestiare și dușuri, deși cu precauțiile corespunzătoare (cum ar fi să permită
un singur utilizator la un moment dat și curățarea periodică).
Plasați o
barieră impermeabilă între lucrători, mai ales dacă nu sunt capabili să
păstreze o distanță de doi metri unul de celălalt. Barierele pot fi create
sau improvizate folosind articole precum foi de plastic, partiții, sertare
mobile sau unități de depozitare. Trebuie evitate lucrurile care nu sunt
solide sau care prezintă lacune, cum ar fi plantele în ghivece sau cărucioarele
sau care creează un nou risc, cum ar fi de la declanșarea sau căderea
obiectelor. Dacă nu se poate utiliza o barieră, ar trebui creat un spațiu
suplimentar între lucrători, de exemplu, asigurându-se că au cel puțin două birouri
goale de o parte și de alta a acestora.
Dacă
contactul strâns este inevitabil, păstrați-l la mai puțin de 15 minute. Reduceți
contactul între diferite părți ale afacerii dvs. la începutul și la sfârșitul
turelor. Aranjați calendarul pauzelor pentru a reduce numărul de persoane
care împart o cantină, o cameră de personal sau o bucătărie. Asigurați-vă
că există un singur lucrător la un moment dat în băi și vestiare. Puneți
un semn pe ușa principală care indică când unul dintre toalete este folosit
pentru a vă asigura că doar o persoană intră la un moment dat. Organizați
ture pentru a ține cont de sarcinile de curățare și igienizare.
Furnizați
săpun și apă sau un aparat de igienizare adecvat pentru mâini în locuri
convenabile și sfătuiți lucrătorii să se spele pe mâini frecvent. Curățați-vă
frecvent spațiile, în special contoarele, mânerele ușilor, instrumentele și
alte suprafețe pe care oamenii le ating des și asigurați o ventilație bună dacă
este posibil.
Evitați
volumul excesiv de muncă al personalului de curățare, luând măsuri adecvate,
cum ar fi alocarea personalului suplimentar la sarcini și solicitarea
lucrătorilor să părăsească spațiul de lucru ordonat. Oferiți lucrătorilor
țesuturi și coșuri de gunoi căptușite cu o pungă de plastic, astfel încât să
poată fi golite fără a contacta conținutul.
Dacă ați
identificat un risc de infecție, în ciuda faptului că ați aplicat toate
măsurile de siguranță fezabile, atunci furnizați toate PPE necesare. Este
important să instruiți lucrătorii în utilizarea corectă a EIP, asigurându-vă că
aceștia urmează îndrumările disponibile privind utilizarea facemask-urilor și mănușilor .
Așezați
afișe care încurajează să stea acasă atunci când sunt bolnav, tuseți și
strângeți eticheta și igiena mâinilor la intrarea în locul de muncă și în alte
zone în care vor fi văzuți.
Facilitarea
utilizării de către muncitori a transportului individual, mai degrabă decât
colectiv, de exemplu, punând la dispoziție parcări auto sau un loc pentru
depozitarea bicicletelor în siguranță și încurajând lucrătorii să meargă la
muncă, dacă este posibil.
Puneți în
aplicare politici privind concediul flexibil și munca la distanță pentru a
limita prezența la locul de muncă, atunci când este nevoie.
Consultați COVID-19:
îndrumări pentru locul de muncă pentru
informații suplimentare despre pregătirea locului de muncă pentru COVID-19,
inclusiv ce trebuie să faceți dacă cineva infectat cu COVID-19 a fost la locul
de muncă și sfaturi despre călătorii și întâlniri. Informațiile sunt
disponibile pentru „ lucrătorii frontali și detașați ”
(persoanele care lucrează într-o țară și se întorc în mod regulat în țara în
care locuiesc).
Reluarea lucrărilor după o perioadă de
închidere
Dacă
locul dvs. de muncă a fost închis pentru o perioadă din motive legate de
COVID-19, faceți un plan pentru reluarea lucrului care ține cont de sănătate și
siguranță. Ar trebui să luați în considerare următoarele în planul dvs.:
Efectuați
adaptări la aspectul locului de muncă și la organizarea muncii care va reduce
transmisia COVID-19 înainte de a relua activitatea pe deplin și înainte ca toți
lucrătorii să revină la locul de muncă. Luați în considerare reluarea
lucrărilor în etape pentru a permite efectuarea adaptărilor. Asigurați-vă
că informați lucrătorii despre schimbări și oferiți-le noi proceduri și
instruire, dacă este necesar, înainte de a relua munca.
Luați
legătura cu consilierul de servicii de sănătate profesională și cu sănătatea și
securitatea în cazul în care aveți acces la unul și discutați cu ei planul.
Acordați o
atenție deosebită lucrătorilor care prezintă un risc ridicat și sunt pregătiți
să-i protejeze pe cei mai vulnerabili, inclusiv persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni cronice (inclusiv hipertensiune
arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuse tratamentului cancerului sau
altei imunosupresii) și gravide . Atenție și lucrătorilor cu
membrii apropiați ai familiei care prezintă un risc ridicat.
Luați în
considerare să implementați sprijin pentru lucrătorii care pot suferi de
anxietate sau de stres. Acest lucru ar putea varia de la manageri care
solicită lucrătorilor mai des cum sunt, facilitând schimburile sau amicul între
colegi, schimbări în organizarea muncii și sarcini de lucru, până la un program
de asistență a angajaților sau un serviciu de coaching, precum și oferirea
contactului cu un serviciu de sănătate în muncă. Fiți conștienți de faptul
că lucrătorii ar putea să treacă prin evenimente traumatice, cum ar fi boala
gravă sau moartea unei rude sau un prieten sau să întâmpine dificultăți
financiare sau probleme cu relațiile lor personale.
Muncitorii
care se întorc la locul de muncă după o perioadă de izolare, fie ca măsură
individuală, fie ca parte a unei izolare colectivă, pot avea griji, în special
cu privire la riscul de infecție. Aceste griji – mai ales dacă au apărut
schimbări la locul de muncă – pot duce la probleme de stres și de sănătate
mintală. Când există măsuri de distanțare fizică, aceste probleme nu sunt
doar mai probabile, dar mecanismele obișnuite de coping, precum spațiul
personal sau schimbul de probleme cu alții, nu sunt disponibile
(consultați Întoarcerea la muncă după concediul medical din cauza
problemelor de sănătate mintală ) . Furnizați lucrătorilor
informații despre sursele de sprijin și sfaturi disponibile publicului. Sănătate Mintală Europa are informații
despre cum să vă îngrijiți sănătatea mentală și să faceți față amenințării
COVID-19.
Muncitorii
ar putea fi îngrijorați de o șansă crescută de infecție la locul de muncă și
poate nu vor să se întoarcă. Este important să le înțelegeți preocupările,
să furnizați informații despre măsurile luate și sprijinul disponibil.
Face față cu o rată mare de absență
În
funcție de ratele de infecție din zona dvs. locală și de protocoalele în
vigoare, mulți dintre lucrătorii dvs. pot lipsi din cauza COVID-19. Dacă
un lucrător se află izolat acasă ca măsură de precauție, este posibil să își
poată continua munca de la distanță (a se vedea mai jos), sau dacă nu este
cazul, lucrătorul nu va putea lucra o perioadă.
Muncitorii
cărora li se confirmă că au COVID-19 vor fi absenți și nu vor putea lucra în
mod semnificativ mai mult timp, iar cei care se îmbolnăvesc grav pot necesita o
perioadă suplimentară de reabilitare odată vindecată de infecție. În plus,
unii lucrători pot lipsi pentru că trebuie să aibă grijă de o rudă.
Lipsa unui
număr substanțial de lucrători, chiar dacă este doar temporară, poate provoca
încordarea activităților continue. Deși lucrătorii disponibili ar trebui
să fie flexibili, este important să nu se găsească într-o situație care să le
pună în pericol sănătatea sau siguranța. Păstrați orice sarcină
suplimentară cât mai mică și asigurați-vă că aceasta nu durează prea mult. Managerii
de linie au un rol important în monitorizarea situației și în asigurarea
faptului că lucrătorii individuali nu sunt supraîncărcați . Respectați
regulile și acordurile privind programul de lucru și perioadele de odihnă și
permiteți lucrătorilor dreptul de a se deconecta atunci când sunt plecați de la
muncă.
Atunci
când adaptați munca pentru a face față forței de muncă reduse, de exemplu, prin
instituirea de noi metode și proceduri și schimbarea rolurilor și
responsabilităților, luați în considerare dacă personalul are nevoie de
instruire și sprijin suplimentar și asigurați-vă că toți lucrătorii sunt
competenți pentru a îndeplini sarcina pe care o îndeplinesc. necesară pentru a
efectua.
Muncitori
încrucișați pentru a îndeplini funcții esențiale, astfel încât locul de muncă
să funcționeze chiar dacă lucrătorii-cheie sunt absenți.
Dacă vă
bazați pe personalul interimar, este important să îi informați despre riscurile
la locul de muncă și să le oferiți instruire, dacă este necesar.
Gestionarea lucrătorilor care lucrează de
acasă
Ca
parte a măsurilor de distanțare fizică luate în majoritatea statelor membre,
lucrătorii sunt încurajați sau obligați să lucreze de acasă dacă natura locului
de muncă o permite. Pentru cei mai mulți dintre acești lucrători, este
prima dată ca „telelucrători” și mediul lor de muncă este probabil să fie
deficitar în multe aspecte, comparativ cu locul de muncă. Măsura în care
poate fi adaptat mediul de acasă va varia în funcție de situația lucrătorului
și de timpul și resursele disponibile pentru adaptări.
Consiliere
pentru a vă menține în siguranță și sănătoși în timp ce lucrați de acasă sunt
disponibile aici , dar se adresează în mare măsură
celor care lucrează în mod regulat sau pe termen lung. Mai jos
sunt prezentate câteva sugestii pentru a reduce la minimum riscurile pentru
lucrătorii care nu au reușit să-și pregătească locul de muncă în mod
corespunzător.
Efectuați
o evaluare a riscurilor în care sunt implicați lucrătorii care lucrează în
telespectare și reprezentanții acestora.
Permiteți
lucrătorilor să ia temporar echipamentele pe care le folosesc la locul de muncă
(dacă nu pot să-l aducă singuri, luați în considerare organizarea livrării) Aceasta
ar putea include elemente precum computer, monitor, tastatură, mouse,
imprimantă, scaun, suport pentru picioare sau lampă. Țineți o evidență
despre cine ia ce elemente pentru a evita confuzia atunci când reîncepe munca
normală.
Încurajați
lucrătorii să facă pauze regulate (aproximativ la fiecare 30 de minute) pentru
a se ridica în picioare, a se deplasa și a se întinde.
Oferiți
asistenței telespectatorilor în utilizarea echipamentelor și software-ului IT. Instrumentele
de tele-conferință video și video pot deveni esențiale pentru muncă, dar pot fi
probleme pentru lucrătorii care nu sunt obișnuiți cu ei.
Asigurați-vă
că există o comunicare bună la toate nivelurile, inclusiv pe cei care lucrează
de acasă. Aceasta variază de la informațiile strategice furnizate de
managementul de nivel superior până la îndatoririle managerilor de linie, fără
a uita importanța interacțiunii sociale de rutină între colegi. În timp ce
primele pot fi adresate în cadrul întâlnirilor programate online, cele din urmă
pot fi încurajate prin intermediul chaturilor online sau al întâlnirilor
„virtuale de cafea”.
Nu
subestimați riscul ca muncitorii să se simtă izolați și sub presiune, ceea ce
în absența sprijinului poate duce la probleme de sănătate mintală. O
comunicare eficientă și sprijin din partea managerului și a colegilor și
posibilitatea de a menține un contact informal cu colegii este importantă. Luați
în considerare organizarea de întâlniri obișnuite de personal sau de echipă
online sau rotiți ce angajați pot fi prezenți la locul de muncă, dacă a fost
inițiată o revenire treptată la muncă.
Fiți
conștienți de faptul că angajatul dvs. poate avea un partener care este de
asemenea telelucru sau copii care ar putea avea nevoie de îngrijire, deoarece
nu sunt la școală sau care trebuie să se conecteze de la distanță pentru a-și
continua activitatea școlară. Alții pot avea nevoie de îngrijirea
persoanelor în vârstă sau a celor bolnavi cronici și a celor care se află în
închisoare. În aceste condiții, managerii vor trebui să fie flexibili în
ceea ce privește programul de lucru și productivitatea personalului lor și vor
trebui să-i facă pe lucrători conștienți de înțelegerea și flexibilitatea lor.
Ajutați
lucrătorii să stabilească granițe sănătoase între muncă și timpul liber,
comunicând clar atunci când se preconizează că vor lucra și sunt disponibili.
Implică lucrătorii
Participarea
lucrătorilor și a reprezentanților acestora la managementul SSM este o cheie a
succesului și a unei obligații legale. Aceasta se aplică și măsurilor
întreprinse la locurile de muncă în legătură cu COVID-19; o perioadă în
care evenimentele se dezvoltă rapid, cu un nivel ridicat de incertitudine și
anxietate în rândul lucrătorilor și al populației în general.
Este
important să vă consultați lucrătorii și / sau reprezentanții lor și
reprezentanții pentru sănătate și siguranță din timp despre modificările
planificate și modul în care procesele temporare vor funcționa în practică. Colaborarea
cu lucrătorii dvs. în evaluarea riscurilor și dezvoltarea răspunsurilor este o
parte importantă a bunelor practici de sănătate și siguranță. Reprezentanții
de securitate și sănătate și comitetele de securitate și sănătate sunt într-o
poziție unică pentru a ajuta la conceperea măsurilor preventive și pentru a se
asigura că acestea sunt puse în aplicare cu succes.
Luați
în considerare și modalitatea de a vă asigura că lucrătorii agențiilor și
contractorii au acces la aceleași informații ca angajații direcți.
Aveți grijă de lucrătorii
bolnavi
Conform
Organizației Mondiale a Sănătății, cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt
febra, oboseala și tusea uscată. Unele persoane se infectează, dar nu
prezintă simptome și nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%)
se recuperează de boală fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ
una din fiecare șase persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă și
prezintă dificultăți de respirație. Persoanele în vârstă, precum și cele
cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme
cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte boli grave.
Persoanele
care s-au îmbolnăvit grav pot solicita o atenție specială chiar și după ce au
fost declarate apte pentru muncă. Există câteva indicii conform cărora
pacienții cu coronavirus pot suferi de o capacitate pulmonară redusă în urma
unei boli. Muncitorii aflați în această situație pot avea nevoie de munca
lor pentru a fi adaptate și pot avea nevoie de timp liber pentru a fi
fizioterapie. Muncitorii care au fost nevoiți să-și petreacă timpul în
terapie intensivă (IC) se pot confrunta cu provocări specifice. Dacă este
disponibil, medicul lucrătorului și serviciul de sănătate în muncă ar trebui să
ofere consultanță cu privire la modul și momentul întoarcerii la serviciu:
Slăbiciune
musculară . Acest lucru este mai grav cu cât cineva a fost în IC. Capacitatea
musculară redusă se manifestă, de exemplu, în afecțiuni respiratorii. Un
alt fenomen comun, dar mai puțin recunoscut este Sindromul de Terapie Intensivă
(PICS). Acest lucru se întâmplă la aproximativ 30 până la 50% dintre
persoanele admise la IC și este comparabil cu o tulburare de stres
posttraumatică.
Probleme
cu memorie și concentrare . De multe ori aceste plângeri se
dezvoltă doar în timp. Odată ce cineva a început să lucreze, acest lucru
nu este întotdeauna recunoscut. Simptomele vizibile la locul de muncă sunt
probleme de memorie și concentrare, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor în
mod satisfăcător și abilități de rezolvare a problemelor mai sărace. Prin
urmare, este important să fiți atenți la acest lucru dacă știți că cineva a
fost în IC. O îndrumare bună este foarte importantă, deoarece este dificil
pentru unii lucrători să revină la nivelul lor anterior de performanță.
Mult timp
pentru reluarea lucrului . Datele arată că un sfert până la
o treime dintre cei care sunt în IC pot dezvolta probleme, independent de
vârsta lor. Aproximativ jumătate dintre pacienți au nevoie de un an pentru
a relua munca și până la o treime poate să nu se mai întoarcă niciodată.
Medicii
profesioniști și serviciile de sănătate sunt cele mai în măsură să consilieze
cum să aibă grijă de lucrătorii bolnavi și cu privire la orice nevoie de adaptare
în munca lor. Dacă nu aveți un serviciu de sănătate profesională, este
important să abordați aceste probleme cu sensibilitate și să respectați
confidențialitatea și confidențialitatea lucrătorilor.
Fiți
conștienți de riscul ca lucrătorii bolnavi de COVID-19 să poată suferi stigmat
și discriminare.
Planificați și învățați
pentru viitor
Este
important să se elaboreze sau să actualizeze planuri de urgență pentru criză
pentru închiderea și începerea evenimentelor în viitor, așa cum este descris
în COVID-19:
îndrumări pentru locul de muncă . Chiar și întreprinderile
mici pot face o listă de verificare care va ajuta la pregătirea acestora dacă
apar astfel de evenimente în viitor.
Întreprinderile
care au folosit teleoperarea pentru prima oară pot lua în considerare adoptarea
acesteia ca o practică modernă de lucru pe termen lung. Experiența
acumulată în timpul pandemiei COVID-19 se poate transforma în elaborarea unei
politici și proceduri de telelucrare sau revizuirea celor existente.
Stai bine informat
Cantitatea
de informații legate de COVID-19 poate fi copleșitoare și poate fi dificilă
diferențierea fiabilă și exactă de cea vagă și înșelătoare. Verificați
întotdeauna dacă sursa originală a informațiilor este un furnizor stabilit și
calificat. Sursele oficiale de informații despre COVID-19 includ:
Pe
măsură ce măsurile de distanțare fizică încep să fie relaxate, pot fi emise
informații specifice anumitor industrii, comunități sau grupuri specifice și
pot fi actualizate frecvent. În țara dvs., ministerele pentru sănătate și
forță de muncă vor avea informații relevante și pot furniza legături către
surse mai specializate.
Sectoare și ocupații
Persoanele
cu locuri de muncă care le pun în contact fizic cu multe altele prezintă cel
mai mare risc de a contracta COVID-19. În afară de lucrătorii din
asistența medicală, rezidențială și de la domiciliu, lucrătorii esențiali cu
risc crescut includ, de exemplu, cei implicați în aprovizionarea cu alimente și
cu amănuntul, colectarea deșeurilor, utilitățile, poliția și securitatea și
transportul public.
În
același mod în care unele țări au restricționat activitatea în anumite sectoare
înainte de altele – de obicei suspendarea educației, a timpului liber și a
divertismentului și a industriei și construcției ultima – revenirea la muncă
după relaxarea măsurilor poate fi în mod similar eșalonat, dar în ordine
inversă. Îndrumări specifice sectorului legate de COVID-19 sunt
disponibile din mai multe țări și o selecție este prezentată mai jos.
Intr-un ghid bazat pe informații furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru siguranță și sănătate în muncă există o serie de îndrumări pentru angajatorii care reiau activitatea, în contextul actual în care riscurile create de coronavirus încă pot să existe. Practic, ghidul îi sfătuiește pe angajatori cum să reducă riscul infectării, cum ar trebui reluată activitatea sau cum să gestioneze lucrul de acasă.
Ghid SSM
Angajatorii care reîncep activitatea sau o vor reîncepe în viitor, precum și cei cărora li se vor întoarce salariații la muncă, vor să știe cum pot să gestioneze activitatea astfel încât să se conformeze cu obligațiile lor de securitate și sănătate (SSM) în muncă.
Ținând cont și de faptul că se preconizează o relaxare a măsurilor impuse de autorități ca reacție la efectele coronavirus și, astfel, se poate discuta, în multe locuri, de o reluare a activității, ghidul SSMla care am făcut referire mai sus oferă o serie de îndrumări specifice pentru angajatori, astfel încât să reușească să își protejeze salariații, pe cât posibil.
Minimizarea riscului expunerii
O strategie de identificare și prevenire a riscurilor cauzate de coronavirus ar trebui să implice cooptarea tuturor entităților implicate și vizate, de la salariați la autorități, în special cele din domeniul medical. De asemenea, ar fi de ajutor și consultarea profesioniștilor din domeniul medicinii muncii.
Ghidul SSM oferă o listă complexă de măsuri ce ar putea fi implementate pentru a reduce la minimum expunerea angajaților. Acestea țin de felul de desfășurare a muncii, modalitatea de a interacționa cu clienții ori implementarea unor măsuri de igienă adecvate.
a) Felul de desfășurare a muncii
Primul sfat, aici, este să se desfășoare doar activitatea esențială, ceea ce înseamnă și chemarea la muncă doar a acelor salariați care trebuie să fie prezenți, fizic, la sediul angajatorului.
De asemenea, trebuie încercat, pe cât posibil, să li se asigure angajaților vulnerabili (cei în vârstă, de exemplu) posibilitatea de a lucra de acasă. Și chiar dacă nu sunt vulnerabili, ar trebui lăsați să lucreze de acasă și acei angajați care trebuie să aibă grijă de membrii de familie vulnerabili.
O altă sugestie, aici, este să fie izolați angajații, dacă este fezabil. Acest lucru înseamnă că acei angajați care nu sunt ținuți să stea într-un anumit loc (din cauza unui utilaj, de exemplu) să nu intre în contact, pe cât posibil, cu alți angajați. Ar putea ajuta, aici, delimitarea unor spații de care să nu treacă angajații – însă este important ca, prin crearea unor bariere (de preferat, fizice și vizibile), să nu se creeze alte riscuri de accidentări.
S-ar putea, însă, ca izolarea totală între angajați să nu fie posibilă. De aceea, când ei trebuie să interacționeze, ar fi recomandată luarea unor măsuri concrete de reducere a acelei interacțiuni la minimum – de exemplu, 15 minute.
Toate lucrurile de mai sus ar putea fi implementate mai ușor dacă și reluarea muncii se face în etape și nu imediat. Astfel, angajatorul are și timp să adapteze locul de muncă și, eventual, să își instruiască mai ușor și mai eficient salariații.
b) Modalitatea de a interacționa cu clienții
Aici, o soluție pentru cei care prestează servicii ar fi să o facă fără să intre în contact fizic cu clientul, prestând acele servicii de la distanță – prin telefon sau prin video, de exemplu.
Clienții trebuie, de asemenea, izolați unii de ceilalți, ceea ce înseamnă că ar putea ajuta implementarea unor procese de plasare a comenzilor, de exemplu, de la distanță.
Trebuie evitate situațiile în care se creează cozi și/sau se adună mai mulți clienți la locul de desfășurare a activității.
c) Măsuri de igienă și alte măsuri
Măsurile de igienă de bază, cum e punerea la dispoziția salariaților de săpun și dezinfectant, sunt absolut esențiale. De asemenea, asigurarea, în mod constant, a dezinfectării locului de muncă este la fel de importantă.
O altă soluție este punerea la dispoziția angajaților a echipamentului de protecție și furnizarea de informații concrete despre cum trebuie utilizat, în mod corect, acel echipament de protecție.
Informarea este foarte importantă. De aceea, afișarea de mesaje, la sediul angajatorului, despre riscuri și despre măsuri de protecție ar putea ajuta.
Un alt lucru care ar putea fi implementat de către angajator este o relaxare a politicilor acestuia de zile libere și/sau de lucru de la domiciliu. Ținând cont și de ce am zis mai sus când vorbeam despre posibilitatea de a își lăsa salariații să lucreze de acasă, dacă prezența lor nu este absolut necesară, angajatorul poate să urmărească o politică diferită în privința prezenței la locul de muncă, tocmai pentru că oferă posibilitatea reducerii contactului.
Ghidul SSM încurajează și o atitudine de toleranță și înțelegere față de angajați, în special cei care se vor fi întors dintr-o lungă perioadă de izolare, care au avut probleme ei înșiși sau persoanele apropiate lor. Nu ar putea fi exclus, dacă este posibil, și oferirea posibilității pentru asemenea angajați să primească inclusiv consiliere psihologică.
În acest context, ajută și o comunicare clară și explicită a măsurilor luate pentru protecția salariaților și nu doar implementarea lor fără să le fie explicată angajaților.
Lipsa forței de muncă
Mulți angajatori s-ar putea vedea puși în situația în care, deși vor să reia activitatea, nu pot să facă acest lucru la fel cum ar fi putut într-o situație obișnuită. Acest lucru se poate datora faptului că salariații ar putea fi carantinați, izolați sau ar avea nevoie de o perioadă de repaus, ulterior infectării cu coronavirus și vindecării.
În asemenea situații, s-ar putea să fie necesară alocarea de responsabilități suplimentare sau diferite salariaților care nu sunt absenți. O astfel de realocare de responsabilități trebuie să se facă printr-o continuă respectare a următoarelor condiții:
să se evite expunerea suplimentară a salariaților cu atribuții în plus la factori de risc;
să nu fie suprasolicitați acei salariați;
angajatorul să se asigure că le furnizează instruirea necesară pentru prestarea unei anumite munci celor care nu o au;
eventual, să își pregătească, în mod preventiv, salariații, pentru asemenea situații; dacă ele apar, instruirea va fi fost deja făcută.
Cum trebuie desfășurată telemunca
Ghidul SSM prevede și o serie de sfaturi referitoare la telemuncă. În primul rând, telemunca nu trebuie confundată cu o mai mare disponibilitate a salariatului pentru muncă.
Acesta s-ar putea afla într-o situație constrângătoare, în sensul că s-ar putea să fie nevoit să aibă grijă de o persoană apropiată sau să trebuiască să aibă grijă de un copil ce nu merge la școală în această perioadă. Așadar, trebuie, din contră, să i se asigure acelui salariat un anumit nivel de flexibilitate.
După aceea, ar fi bine ca angajatorul să încerce, pe cât posibil, să prevină izolarea continuă și absolută a salariatului. Aceasta ar putea fi prevenită prin încurajarea comunicărilor, mai ales informale, cu ceilalți angajați. De asemenea, o soluție ar fi telemunca și prezența fizică la sediu prin rotație, dacă acest lucru este posibil.
Angajați care au fost infectați
O problemă ar putea apărea în special în privința angajaților care au trebuit să stea la terapie intensivă, din cauza perioadei lungi de timp ce ar putea fi necesară pentru recuperare.
Conform ghidului SSM, angajatorul este sfătuit să adapteze locul de muncă pentru asemenea salariați. În plus, angajatorul ar trebui să fie atent la anumite efecte ce ar putea să îi afecteze calitatea muncii unui astfel de salariat și să se consulte cu medici specializați în vederea implementării unor măsuri corespunzătoare.
Angajatorii care vor relua activitatea, odată cu relaxarea preconizată a măsurilor speciale în vigoare, au primit recent o serie de îndrumări specifice, printr-un ghid bazat pe informații furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru siguranță și sănătate în muncă, astfel încât să protejeze salariații în această perioadă dificilă. O atenție deosebită ar trebui acordată celor ce au depășit îmbolnăvirea cu noul coronavirus, dar care au rămas cu sechele, și care, la întoarcerea în activitate, vor avea nevoie de alte condiții de lucru decât cele anterioare.
Luând în calcul faptul că o parte dintre restricțiile impuse de autorități în contextul extinderii epidemiei de coronavirus ar putea dispărea de la jumătatea lunii mai, mulți angajatori din țara noastră iau în calcul reluarea activității, ghidul SSM apărut recent aducând o serie de lămuriri în acest sens.
Astfel, pe lângă măsurile recomandate pentru reducerea riscului de infectare cu noul coronavirus la reluarea activității, angajatorii ar trebui să acorde o atenție mai mare salariaților care au depășit deja boala, dar nu sunt refăcuți complet din punct de vedere fizic, și care decid reîntoarcerea în activitate.
Mai exact, după cum apare în ghid, atunci când au salariați ce revin la muncă după ce au fost tratați de COVID-19, angajatorii ar trebui să țină seama de probleme medicale implicate de această îmbolnăvire, printre care și reducerea capacității pulmonare, și, în cazul celor care au încă probleme din cauza îmbolnăvirii, să le adapteze sau chiar să le schimbe activitatea, astfel încât aceștia să nu facă un efort fizic mare.
De asemenea, angajatorii pot reduce programul de lucru al acestor salariați, permițându-le astfel să urmeze un program de fizioterapie, prin care se urmărește recuperarea integrală după vindecare.
În plus, angajatorii sunt sfătuiți să se consulte cu medici specializați pentru a stabili ce măsuri sunt de luat în cazul unor astfel de salariați. Acest lucru ar trebui făcut, în special, în cazul salariaților care, din cauza îmbolnăvirii cu noul coronavirus, au fost nevoiți să petreacă timp îndelungat la terapie intensivă.
Astfel, deoarece terapia intensivă de lungă durată aduce, de multe ori, probleme precum slăbiciunea musculară ori probleme de memorie și concentrare, angajatorii ar trebui să asculte opinia unui medic și atunci când decid momentul întoarcerii salariatului la muncă.
Nu în ultimul rând, angajatorii ar trebui să aibă grijă ca cei ce au fost bolnavi de COVID-19 și s-au întors la muncă să nu fie discriminați ori izolați de restul colectivului.
