Probabil ți se întâmplă, de multe ori de-a lungul unei zile să nu mai reușești să rămâi atent la ceea ce faci, să îți zboare mintea în alte părți, deși nu ești neapărat îndrăgostit. Te întrebi cu siguranță ce se întâmplă cu abilitatea ta de concentrare de altădată, care te ajuta și nu te lăsa la greu.

Oamenii de știință de la Harvard spun că mintea noastră rătăcește în proporție de 47% din timp. Doar că la muncă, timpul înseamnă bani. Însă când te gândești la deadline-urile care vin curând peste tine sau la momentele în care urmează să susții niște testări devii extrem de stresat și, în mod evident, mintea ta nu se mai poate concentra la ce are de făcut. Această lipsă de concentrare duce la cele mai rele scenarii: blocaje mintale sau chiar burnout.

Stai, despre ce vorbeam?

Da, despre lipsa de concentrare. Blocajele emoționale de care aminteam mai sus sunt un simptom al epuizării la locul de muncă.

Când se întâmplă acest lucru, avem probleme la filtrarea stimulilor irelevanți pentru sarcinile de lucru, ceea ce ne încetinește și ne perturbă concentrarea și capacitatea de a procesa și de a produce. Dr. Leanne Williams, directorul Centrului de sănătate și sănătate mintală de la Stanford, a folosit tehnologia de imagini cerebrale de înaltă definiție pentru a identifica diferite biotipuri sau „scurtcircuite” care apar în creier atunci când avem stres cumulativ care duce la epuizare.

Părțile creierului responsabile de gânduri și emoții „scurtcircuitează” și, în cele din urmă, se blochează într-o buclă. Mulți dintre noi experimentăm acest lucru la un moment dat când spunem lucruri de genul „Unde eram?” sau „Unde am rămas?”.

Deși distragerea atenției este inevitabilă, nu trebuie să le lăsăm să continue să ne perturbe concentrarea. Iată cinci reguli pentru a evita burnout-ul și blocajele emoționale și pentru a ne crește atenția și concentrarea.

1. Respirația

Probabil ai mai auzit că respirația face minuni atunci când ești stresat sau când ești într-o stare de epuizare fizică sau mentală. Alege trei momente din zi în caresă respiri de șase ori pe minut (inhalând cinci secunde și expirând cinci secunde de fiecare dată) timp de cinci minute. Repetă acest exercițiu în fiecare zi, în timpul zilei, în pauze sau în momentele de tranziție între două activități. Unele studii sugerează chiar că, pe lângă faptul că oferă o ușurare imediată, exercițiile regulate de respirație te pot face mai puțin vulnerabil la stres, modificând permanent circuitele cerebrale, notează revistaForbes.

2. Regula 20-20

Regula 20-20 spune că pentru fiecare 20 de minute petrecute în fața unui ecran, ar trebui să faci o pauză de 20 de secunde și să privești la ceva ce se află la 20 de metri distanță, pe geam sau în spațiul din apropierea ta. Important e să privești altceva în afara de ecrane, ceva care să relaxeze mușchii ochilor timp de 20 de secunde.

3. Regula 10-10-10

Deciziile de moment ne presează pe toți și ne pot aduce într-un prag emoțional în care n-am vrea să ajungem. Reține însă că deciziile de la locul de muncă se iau rațional, nu emoțional. Această regulă (10-10) te ajută să iei în considerare consecințele pe termen lung ale alegerilor tale de carieră.

Având așadar în minte faptul că trebuie să iei o decizie de moment, adresează-ți rapid trei întrebări:

• Cum te va face asta să te simți peste 10 minute?
• Cum te va face asta să te simți peste 10 luni?
• Dar peste 10 ani?

Emoțiile guvernează adesea pe termen scurt de 10 minute deoarece creierul tău emoțional îl împiedică pe cel rațional să funcționeze cum trebuie. Când iei în considerare un interval de 10 luni și respectiv 10 ani, începi să ai mai mult acces la cortexul prefrontal sau la funcționarea executivă, ceea ce îți oferă o perspectivă mai mare, cu mai multe posibilități de a lua în considerare modul în care decizia ta se va desfășura.

4. Regula raportului 3 la 1.

Oamenii de știință au descoperit că negativitatea are o durată mai mare de valabilitate decât pozitivitatea și este nevoie de trei gânduri pozitive pentru a compensa un gând negativ.

5. Regula celor 120 de minute

Cercetările arată că 120 de minute pe săptămână petrecute în natură – parcuri, păduri sau plaje – curăță creierul obosit, impune o claritate și promovează bunăstarea fizică și mentală. Cele două ore pot fi petrecute fie deodată fie pot fi răsfirate de-a lungul întregii săptămâni pentru a obține beneficiul de absorbție a stresului.

6. Spune stop dacă ești Flămând, Nervos, Însingurat, Obosit

Dacă simți că te afli în cel puțin una din acest stări, în timpul unei zile de lucru:Flămând, Nervos, Însingurat, Obosit, atunci e momentul să iei o pauză. Dacă la toate acestea se adaugă inevitabil și stresul, atunci ai și mai multe motive să iei o pauză. Când una sau mai multe dintre cele patru stări sunt prezente, întrerupeți. Dacă ți-e foame, ia-ți timp să mănânci. Dacă ești furios, rezolvă asta într-un mod sănătos și constructiv. Dacă ești singur, ia legătura cu cineva în care ai încredere. Și dacă ești obosit, odihnește-te preț de câteva minute bune.

Aproximativ 19% dintre angajaţi îşi doresc ca instituţia în care lucrează să includă printre beneficiile extrasalariale acoperirea costurilor pentru un psihoterapeut şi tot acelaşi procent şi-ar dori să fie acoperite unele costuri legate de lucrul de acasă, precum plata energiei sau o sumă din chirie, conform unui sondaj realizat în luna mai a acestui an.

Potrivit cercetării Undelucrăm.ro,12,6% dintre salariaţi vor ca instituţia unde lucrează să le ofere tehnologia necesară pentru a-şi desfăşură activitatea, iar 11,4% ar vrea să aibă un abonament la o companie care produce şi livrează mâncarea acasă. Tot 11,4% vor abonament la sală, iar 10,1% îşi doresc asigurare medicală la o clinica privată. Aproximativ 7,6% ar vrea să le fie asigurate costurile pentru şedinţe la un nutriţionist, iar 6,3% ar vrea să poată face teste PCR pe cheltuiala companiei.

Cei mai puţini – 1,3% – ar vrea ca angajatorul să le ofere un abonament la o platformă de streaming, iar acelaşi procent s-ar mulţumi cu o primă sau un beneficiu minim de tipul tichetelor de masă. Aceştia consideră că şi un simplu „Mulţumesc” ar fi destul.

„Faptul că salariaţii îşi doresc ca angajatorii să le asigure costurile pentru psihoterapie este în concordanţă cu faptul că românii au fost cei mai stresaţi şi temători angajaţi anul trecut (dintre români, cehi, greci, unguri), însă doar 4% dintre ei au apelat la un psiholog, faţă de 34% în cazul cehilor, conform unui studiu realizat de Undelucram la finalul 2020”, precizează compania.

Angajații ar vrea ca și bona copiilor să fie decontată

În ceea ce priveşte angajaţii care au copii, cei mai mulţi (24,1%) ar vrea ca angajatorul să le asigure costurile pentru a avea o bonă. Alte beneficii foarte importante în opinia părinţilor sunt un abonament pentru copii la o clinică medicală privată (22,4% dintre respondenţi), susţinerea costurilor pentru plata grădiniţei private (19%), asigurarea unor cursuri de parenting (19%) şi asigurarea unor costuri pentru psihoterapie (15,5%).