Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Amenzi de 275.188 de euro aplicate de Inspectia Muncii in perioada 3-7 iulie
In perioada 3-7 iulie 2017, Inspectia Muncii a desfasurat actiuni de control in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare totala de 275.188 de euro, adica 1.238.350 de lei. In plus, au fost depistate 75 de persoane care desfasurau munca fara forme legale, din care 13 in judetul Constanta, iar 10 in judetul Arges.
In domeniul relatiilor de munca, la nivel national s-au aplicat amenzi in valoare de 856.100 de lei din care 590.000 de lei pentru munca fara forme legale. Au fost efectuate 1.252 de controale din care 54 au fost pe timp de noapte.
In domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au aplicat amenzi in valoare de 382.250 de lei. Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 118 de evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi incadrate sau nu ca fiind accidente de munca. Au fost efectuate 1.096 de controale in domeniu.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
În cazul unor accidente suferite de muncitori în timpul lucrărilor, beneficiarul se poate trezi bănuit ca purtând o parte din vină. Dacă lucrătorii muncesc fără forme legale, nu există o firmă care să le facă instructajele necesare, care să le ofere echipamente adecvate ș.a.m.d., proprietarul lucrărilor își asumă unele riscuri destul de mari, atât de ordin bănesc, dar și sub forma unei posibile răspunderi penale.
Spuneam cu o altă ocazie de faptul că cei care lucrează în construcții trebuie să aibă neapărat contracte de muncă, neputând munci ca zilieri, pentru că legea nu oferă posibilitatea asta. Așadar, muncitorii nu pot lucra legal decât într-o firmă de construcții, orice fel de entitate ar fi ea, ori pot munci direct cu contract de muncă la beneficiarul lucrării.
Proprietarul acelei construcții ar putea spune însă că nu-l interesează cum muncește (legal sau nu) lucrătorul construcția sa. Însă așa cum spuneam în acest material, dacă se înțelege direct cu muncitorii, e obligat să-l intereseze cum muncesc aceștia. În lipsa unei entități care să stea la mijloc, între muncitor și beneficiar, atunci el începe să intre pe terenul raporturilor de muncă, fie că vrea, fie că nu vrea acest lucru.
Din perspectiva Codului muncii, cei care angajează „la negru” mai mult de cinci persoane săvârșesc o infracțiune pentru care pedeapsa este stabilită între unu și doi ani de închisoare, iar pentru mai puțin de cinci persoane inspectorii de muncă pot da o amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
De ce mai contează însă dacă muncitorii lucrează sau nu cu forme legale sau dacă aparțin de o firmă? Pentru că în cazul în care, în timp ce se află la muncă pe șantier, i se întâmplă ceva, beneficiarul lucrării poate să răspundă de viața și sănătatea celui care lucrează pentru el. Chestiunea răspunderii diferă însă foarte mult de la o situație la cealaltă, după cum vom vedea.

Situația 1: Muncitorul este angajat al unei firme
În această situație avem practic trei părți implicate: beneficiarul lucrării, firma respectivă și cel care muncește în mod efectiv și care aparține de firmă (poate fi chiar a sa, el fiind propriul angajat).
În momentul în care beneficiarul cade la o înțelegere cu firma respectivă, el contractează un serviciu pe care aceasta, prin muncitorii săi, i-l va presta. Firma respectivă este cea căreia îi revin, prin lege, obligații pentru siguranța și sănătatea salariaților săi, pentru salariile și contribuțiile acestora ș.a.m.d. Beneficiarul nu este practic interesat de cum se desfășoară raporturile de muncă între lucrătorii respectivi și angajatorul lor și nu răspunde pentru siguranța lor în timpul lucrărilor de construcție, pentru că altcuiva îi revine datoria asta.
„În momentul în care se contractează un serviciu, indiferent de ceea ce se întâmplă în timpul prestării serviciului, beneficiarul nu poate fi tras la răspundere, această răspundere fiind în esență transferată către angajator”. Beneficiarul lucrării nu trebuie să le asigure echipamente muncitorilor, angajatorul fiind responsabil pentru asta. De asemenea, de instructajele de securitate și sănătate în muncă nu e responsabil beneficiarul.
Desigur, dacă beneficiarul este cel care-i angajează cu contract de muncă pe lucrătorii respectivi, atunci el este cel responsabil de sănătatea și securitatea lucrătorului pe șantier. Numai că responsabilitatea aceasta o are ca angajator, iar nu ca beneficiar al construcției.

Situația 2: Muncitorul lucrează „la negru”, direct pentru beneficiar
Cum spuneam mai sus, nu vom intra pe tărâmul discuțiilor de dreptul muncii, pentru că am mai făcut-o cu altă ocazie, când am precizat că legea îl sancționează destul de aspru pe cel care lucrează cu oameni fără să le facă contracte de muncă. Munca „la negru” înseamnă riscuri nu doar pentru lucrător, dar și pentru beneficiarul construcției la care se lucrează.
Dacă muncitorului i se întâmplă un accident de muncă, atunci se poate activa răspunderea beneficiarului, mai ales dacă cineva cere apoi despăgubiri, să zicem. Dacă s-au produs chiar și pierderi de vieți omenești, atunci lucrurile vor ajunge în atenția organelor de urmărire penală, iar răspunderea este deja una penală.
„Din perspectiva dreptului civil, dar și penal, desigur că vom discuta pe de-o parte de răspundere civilă delictuală, dar și de vinovăția ce poate incumba sub forma unei culpe în cadrul unei infracțiuni, în cazul în care persoana respectivă suferă o accidentare sub forma unei vătămări corporale sau se ajunge chiar la deces”.
„De cele mai multe ori, această răspundere nu este antrenată, având în vedere că persoana ce prestează un serviciu la negru, nu o să denunțe o asemenea activitate, însă dacă lucrurile degenerează atât de tare încât s-ar ajunge la decesul celui ce prestează acel serviciu, probabil că familia ar fi interesată de tragerea la răspundere a vinovatului. De regulă, într-o asemenea situație s-ar deschide un dosar penal pentru ucidere din culpă, însă soluția poate să fie diferită în funcție de desfășurarea efectivă a serviciului respectiv și în condițiile în care persoana beneficiarului poate fi pusă în strânsă legătură cu infracțiunea”,
Codul penal, mai exact textul de lege al infracțiunii de ucidere din culpă, spune următoarele: o formă a uciderii din culpă este și cea în care moartea cuiva s-a produs ca urmare a faptului că unele dispoziții legale privind exercitarea unei profesii/ meserii nu au fost respectate. „Ori în teza expusă, este clar că discutăm de o nerespectare a dispozițiilor legale în materie de muncă”.
Nu e obligatoriu ca dacă se întâmplă un astfel de accident de muncă, proprietarul lucrării să intre automat în poziția celui responsabil de ce s-a întâmplat. Organele de cercetare trebuie să găsească o legătură concretă între fapta beneficiarului și accidentul respectiv.
Adică trebuie să existe o legătură între modul în care au muncit respectivele persoane, fără instructaje de sănătate și securitate în muncă, fără echipamente etc. și faptul că au suferit un accident. Riscul este, fără îndoială, unul comun: atât al muncitorului, cât și al celui pentru care el muncește.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Începând de ieri, persoanele care nu respectă anumite reglementări din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor riscă pedepse cu închisoare mai mari. Majorarea sancţiunilor este una dintre numeroasele prevederi incluse de OUG nr. 68/2016, care se aplică din 16 iulie.
Astfel, limita inferioară a pedepsei creşte de la 6 luni la 3 ani, constituind infracţiuni pedepsite cu închisoare de la 3 ani la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:
importul de aparate, instalații, echipamente, utilaje, substanțe și produse folosite și uzate, din categoria deșeurilor interzise la import;
neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase;
comercializarea, abandonarea și/sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României;
refuzul de returnare în țara de origine a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă;
introducerea în țară a deșeurilor în scopul eliminării și/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse;
acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deșeurilor introduse ilegal în țară și/sau a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
PSI-Firmele care au clădiri mari de comerț și cazare, obligate din 2018 să aibă servicii de urgență!
Firmele care administrează clădiri pentru cultură sau activități sportive cu peste 600 de locuri, precum și companiile care au în administrare clădiri pentru comerț cu o suprafață de cel puțin 1.500 mp sau pentru turism cu cel puțin 200 de locuri de cazare, printre altele, vor fi obligate să înființeze două tipuri de servicii pentru situații de urgență până la finalul anului în curs. De altfel, o astfel de obligație urma să intre în vigoare pe 23 iulie 2017, însă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus recent, prin intermediul unui proiect de act normativ, prorogarea termenului până la 31 decembrie 2017.
Obligația mai multor categorii de firme de a-și constitui, în funcție de activitatea desfășurată și suprafață aferentă, două tipuri de servicii private pentru situații de urgență este prevăzută în Ordinul MAI nr. 96/2016 și ar urma să intre în vigoare la 23 iulie 2017.
Totuși, ca urmare a numărului mare de petiții/memorii venite din partea reprezentanților mediului de afaceri, instituția a publicat recent, pe site-ul propriu, un proiect de act normativ prin care prorogă termenul amintit până la 31 decembrie 2017.
Potrivit referatului de aprobare anexat documentului, este necesară și revizuirea actului normativ publicat anul trecut, astfel încât să fie stabilite expres, printre altele, criterii de dotare cu autospeciale de stingere cu apă și spumă a serviciilor voluntare sau clarificarea posibilității funcţionării simultan a unui serviciu propriu şi a unei societăți prestatoare de servicii.
Ordinul MAI nr. 96/2016 stabilește și categoriile de entități ce vor avea obligația constituirii serviciilor proprii pentru situații de urgență. Așa cum am precizat, sunt două tipuri de servicii, denumite C1 și C2, iar pentru primul dintre acestea sunt vizați următorii operatori economici care au în administrare:
clădiri sau ansamblu de clădiri și spații anexe pentru comerț, cu suprafața desfășurată peste 1.500 mp;
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru turism, cu număr de locuri mai mare de 200;
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru producție și/sau depozitare, cu suprafața desfășurată între 10.000 și 50.000 mp, cu risc mare și foarte mare de incendiu.
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru cultură, cu număr de locuri mai mare de 600;
clădiri pentru activități sportive și spectacole cu peste 600 de locuri;
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru sănătate, cu un număr de paturi mai mare sau egal cu 100;
clădiri înalte sau foarte înalte, cu excepția clădirilor de locuit.
Conform prevederilor din actul normativ, serviciile de tip C1 trebuie formate dintr-un șef serviciu, compartiment pentru prevenire sau specialiști pentru prevenire și cel puțin o echipă specializată.
În principiu, funcțiile serviciului propriu tip C1 trebuie exercitate de personalul angajat al operatorului economic sau al instituției, încadrat pe alte funcții.
În ceea ce privește serviciul propriu tip C2, acesta trebuie constituit de către firmele supuse legislaţiei privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi de cele care au în administrare clădiri sau ansambluri de clădiri, cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 50.000 mp, cu risc mare şi foarte mare de incendiu.
Această categorie trebuie formată dintr-un șef serviciu, compartiment pentru prevenire, una sau mai multe formații de intervenție, compusă/compuse din cel puțin două grupe de intervenție care încadrează autospeciale de stingere cu apă și spumă și echipe specializate.
Actul normativ analizat reglementează și situația firmelor ce nu înființează un serviciu propriu. Astfel, în acest caz, operatorul economic trebuie să încheie contracte cu servicii voluntare, cu firme sau instituții care au constituit servicii proprii sau cu societăți prestatoare de servicii.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Evaluarea riscurilor profesionale presupune identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si stabilirea nivelului de risc pe loc de munca si unitate. Evaluarea riscurilor se face în vederea stabilirii si implementarii unor actiuni pertinente de prevenire si protectie si constituie etapa initiala a politicii de securitate si sanatate in munca.
Evaluarea riscurilor profesionale reprezinta un demers structurat ale carui rezultate se prezinta sub forma unui document „Planul de prevenire de protectie” ce poate fi pus la dispozitia Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM), medicului de medicina muncii, Inspectorului Teritorial de Munca si reprezentantilor Casei Judetene de Pensii (la solicitarea acestora).
Ce este Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca sau CSSM (Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 183-184): la nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor în elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii. Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitaţi pe teritoriul României. Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizează la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati.
Aceasta activitate de evaluare a riscurilor este un demers rational, clar si sistematic, avand scopul de a defini si pune în aplicare masurile de prevenire optimale.
Evaluarea riscurilor profesionale constituie un concept rezultat din Directiva cadru europeana /1989 ce pune bazele principale de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
Diferenta intre un risc si un pericol:
Un pericol este orice poate cauza o vatamare. Pericolele pot afecta persoane, proprietati, procese; acestea pot determina accidente si imbolnaviri, pierderi de productie, deteriorari ale echipamentelor etc.
Riscul profesional se refera la probabilitatea si gravitatea unei vatamari sau imbolnaviri care apare ca rezultat al expunerii la un pericol.
Conform prevederilor Codului Muncii, angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.
Evaluarea riscurilor profesionale este responsabilitatea angajatorului, care va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor tinand seama de principiile generale de prevenire impuse de Legea 319/2066 a securitatii si sanatatii in munca.
Procedura de evaluare a riscurilor profesionale poate fi rezumata dupa cum urmeaza:
Definirea sectorului de activitate prin intocmirea listei cu locurile de munca, definirea perimetrului geografic si identificarea personalului sectorului de activitate.
Obtinerea informatiilor disponibile. Aceasta etapa consta in identificarea tuturor pericolelor posibile prin depistarea punctelor slabe din punct de vedere al conditiilor de munca si securitatii salariatilor. Este necesara chiar simularea functionarii sistemului si deducerea posibilelor neconformitati.
Eliminarea pericolului daca este rezonabil posibil avand in vedere estimarea probabilitatii producerii, gravitatii unui eventual incident si evaluarea nivelului de stapanire a riscului.
Analizarea pericolului daca acesta nu poate fi eliminat si evaluarea riscului. Analiza riscurilor reprezinta o prioritate, abordarea trebuie sa fie globala si pluridisciplinara (din punct de vedere tehnic, medical si organizatoric).
Definirea unui plan de actiuni prin luarea de masuri pentru a limita consecintele prin trasarea viitoarelor directii de actiune pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca.
Construirea unui dosar si a suportului „Planul de prevenire de protectie”. Rezultatele evaluarii riscurilor profesionale se vor reuni intr-un dosar care contine referinte la: cadrul de evaluare, fisele de analiza pe risc, lista riscurilor identificate si evaluate, stabilirea si urmarirea programelor de actiune, planul anual de prevenire si protectie.
Lista generala a ricurilor: seismic, radiatii ionizante(exterioare), incendiu, ventilatie, biologic, zgomot, chimic, cadere, circulatie, iluminat, santiere, ergonomie, electric, explozie, laser, masini si instalatii, manipulare, organizarea muncii, periferice si naturale, radiatii ionizante, termic, locuri izolate, alte riscuri.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Echipamentul individual de protectie (EIP) reprezinta mijloacele purtate sau folosite de un lucrator cu scopul de a-l proteja impotriva unor riscuri si de a preveni accidentele de munca profesionale. Atunci cand se opteaza pentru un EIP, angajatorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
– Acesta sa fie in conformitate cu specificatiile si standardele de securitate si sanatate in munca;
– Sa ofere protectie fara sa prezinte un pericol in sine;
– Sa fie adecvat pentru conditiile relevante si, nu in ultimul rand, sa fie ergonomic.
Este foarte important ca, inainte de alegerea unui EIP, riscurile la care se expun angajatii sa fie identificate si evaluate. Atunci cand lucratorii sunt supusi riscului de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, angajatorul trebuie sa le ofere EIP in functie de riscurile identificate.
Angajatorul trebuie sa stie daca un anume produs ii poate acoperi necesitatile si cat ii este de util la locul de munca.
Un rol definitoriu in alegerea echipamentului individual de protectie il constituie instruirea preventiva a cumparatorului, ca dincolo de pret sa vada necesitatea acestora, eficienta si rezultatul.

Protectia capului
Orice lucrator ce risca accidentari ale capului cauzate de caderi de obiecte/materiale sau cauzate de mase fluctuante sau de ciocniri cu obstacole trebuie sa primeasca echipament de protectie: casti de protectie, caschete, bonete etc. Casca de protectie se utilizeaza mai ales in constructii, in apropierea schelelor si a locurilor de munca la inaltime, la demolari, lucrarile de sapatura, santuri, canale, puturi etc.O casca de protectie este ajustabila, pe trei marimi, fiind importanta potrivirea pentru fiecare marime de cap. Reglarea poate fi manuala cu buton de ajustare sau cu sistem de strangere cu rotor reglabil. Pentru domeniile unde se lucreaza la temperaturi ambientale ridicate se poate alege un model de casca ventilata.

Protectia ochilor si a fetei
Angajatorul trebuie sa furnizeze echipament pentru protectia ochilor si a fetei lucratorilor daca exista riscul vatamarii acestor parti ale corpului. Prin protectia ochilor si a fetei trebuie sa se limiteze cat mai putin posibil campul de vizibilitate al lucratorului.
Echipamentul de protectie poate fi: ochelari cu brate; ochelari-masca impotriva radiatiilor x, radiatiilor laser, radiatiilor ultraviolete, infrarosii, vizibile, ecrane faciale, masti si casti pentru sudura cu arc (masti de mana, masti cu fixare pe cap sau masti care pot fi montate pe casti de protectie).

Protectia respiratorie
Aceasta protectie este necesara la lucrari in containere, in cuptoare industriale alimentate cu gaz, in puturi/canale/spatii subterane al sistemului de canalizare, in apropierea furnalelor, oalelor de turnare, vopsirea prin pulverizare etc. Orice lucrator expus la gaze, vapori sau materii in concentratii ce reprezinta un pericol pentru sanatate trebuie sa primeasca protectie adecvata a cailor respiratorii (masti de gaz si echipament de respirare).

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Asa cum orice angajator stie, exista anumite norme de securitate si sanatate in munca, care trebuie respectate cu strictete, indiferent de situatie.
Asa se face ca mijloacele de transport rutier se regasesc in toate domeniile de activitate. Pentru preintampinarea unor defectiuni accidentale ale acestora, care conduc la implicatii multiple de ordin economic si social, este necesara efectuarea unor mentenante corecte.
Din pacate, in ultimii 10 ani se remarca faptul ca numarul victimelor rezultate in urma accidentelor de munca de circulatie se mentine la un nivel ridicat, fiind in jurul mediei de 18% din totalul accidentatilor inregistrati la nivelul economiei nationale.
ATENTIE! Operatorii de transport care nu sunt constienti de raspunderile care le revin privind informarea si instruirea conducatorilor auto in domeniul SSM si al sigurantei circulatiei pe drumurile publice sunt primii vinovati de numarul mare al victimelor rezultate in urma accidentelor de circulatie.
Principalele cauze care determina producerea accidentelor de munca de circulatie sunt urmatoarele:
dinamica activitatilor economice la nivel national a impus dezvoltarea sustinuta a activitatilor de transport rutier, acest lucru conducand la cresterea riscurilor pentru participantii la trafic;
din rationamente economice, societatile comerciale ce au ca obiect de activitate constructiile, comertul, confectiile, industria alimentara etc. si-au constituit si dezvoltat flote proprii de transport marfa, nemaiapeland la operatori specializati de transport;
ca urmare a competitiei acerbe intre numerosii operatori de transport, acestia nu angajeaza intotdeauna conducatori auto bine instruiti si competenti profesional, acest aspect fiind un generator de accidente rutiere;
gradul scazut de competenta si rigurozitate al societatilor si institutiilor de formare profesionala a conducatorilor auto;
tendinta de scadere a nivelului de educatie si conduita civica a personalului care exploateaza autovehiculele rutiere de mare tonaj;

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Angajatorii sunt obligati prin legislatia in vigoare sa indeplineasca anumite norme legate de sanatatea si securitatea in munca.
Calitatea mediului de munca si a conditiilor de microclimat la locurile de munca din birouri trebuie sa fie o prioritate a culturii organizatorice a angajatorilor. Un microclimat confortabil este ceea ce inspira, majoritatii oamenilor, un sentiment de satisfactie fata de mediu, identificat cu termenul „calitatea mediului” sau, pur si simplu, „confort”.
Factorii microclimatici la locul de munca, cum sunt temperatura, umiditatea, iluminatul, zgomotele, imbracamintea, precum si intensitatea activitatilor fizice efectuate, pot cauza angajatilor o serie de raspunsuri biologice, variind de la o stare de bine la o stare de disconfort si chiar stres.
Lumina
O atentie deosebita trebuie acordata luminii din interiorul cladirilor pentru ca lucratorii sa aiba parte de un mediu de munca confortabil, de calitate si productivitate sporita.
In plus, lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in conditii de securitate. Cand sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si fixate astfel incat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Ca urmare a unor deficiențe majore în aplicarea acesteia, precum și a consecințelor sociale și de mediu înregistrate în primele șase luni ale anului, potrivit deciziei luate de Guvernul Tudose, prin Ministerul Mediului. „Constatăm un fenomen într-o continuă creștere a depozitării ilegale de deșeuri în România; ne confruntăm deja cu cantități duble comparativ cu 2016. De la începutul anului până în prezent, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au identificat cantități de deșeuri ilegal depozitate pe o suprafață totală, la nivel național, de 1.391.438 mp, față de 626.256 mp în 2016. Acest fenomen a apărut ca formă de eludare a taxei la depozit, fiind unul de natură să pună în pericol sănătatea comunităților în care astfel de cazuri sunt tot mai des identificate. România nu a fost suficient de pregătită pentru introducerea acestei taxe, aceasta fiind, de altfel, și concluzia la care am ajuns împreună cu Comisarul european pentru Mediu, K. Vella. Acest instrument economic de stimulare a reciclării se aplică doar după ce sistemul colectării selective este funcțional în orice colț al țării, iar Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor sunt funcționale și pregătite să preia și să valorifice întregile cantități. Realitatea este că, în România, din 34 de SMID-uri construite cu fonduri europene doar unul este funcțional. În același timp, la fel de important este faptul că toate costurile provocate de introducerea taxei de depozit se regăsesc deja în facturile populației, în condițiile în care serviciile de salubritate nu s-au îmbunătățit față de anii precedenți. Ca atare, pentru o logică și coerență în aplicarea politicii de mangement al deșeurilor, România a luat decizia și a informat Comisia Europeană privind suspendarea taxei la depozit până la 1 ianuarie 2019. În perioada care urmează, vom aplica instrumente economice eficiente, fără costuri sociale și de mediu, prin care colectarea selectivă să devină o practică națională, iar cantitățile care ajung să fie taxate la groapa de gunoi să se limiteze doar la fracția umedă. România nu riscă infringement prin adoptarea acestei măsuri, dimpotrivă, evită un fenomen fără precendent în care tot mai multe cantități de deșeuri ajung să fie depozitate ilegal în jurul orașelor noastre, iar costurile reciclării să fie suportate doar de populație”, a declarat vicepremierul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu. Așadar, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, dar și a negocierilor cu Asociațiile municipiilor și orașelor, precum și cu operatorii de salubritate din România, s-a luat în discuție introducerea unui set de instrumente economice și măsuri care să impulsioneze sistemul reciclării în țara noastră și atingerea țintelor la nivel european: * Implementarea sistemului „plătești cât arunci”, sistem stipulat de lege, dar care nu este încă aplicat în România, care să conducă practic la utilizarea unui tarif diferențiat pentru cetățeanul care colectează selectiv; * Finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor în luna octombrie și promovarea acestuia prin Hotărâre de Guvern până la sfârșitul anului 2017; * Impunerea țintelor progresive pentru UAT-uri de reciclare anuală a deșeurilor municipale începând cu 25%, până la 50% în 2020. În același timp, această prevedere stipulează că, pentru cantitățile nereciclate conform țintei stabilite, UAT-urile vor plăti o contribuție la Administrația Fondului pentru Mediu de 50 lei/t; * Declanșarea de către Ministerul Mediului, împreună cu UAT-urile, a unor campanii naționale de conștientizare a populației prin care să se prezinte avantajele colectării selective. Astfel, populația va fi informată că are posibilitatea să plătească doar fracția umedă și că reciclabilele pot fi predate gratuit direct la operatorul de salubritate; * Operaționalizarea la nivel național a tuturor sistemelor de mangement integrat al deșeurilor (SMID-uri) construite în România.