Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Zgomotul denumit si poluare acustica, fonica sau poluare sonora, este o componenta a poluarii mediului care afecteaza starea pshiologica si biologica a oamenilor. Zgomotul este un sunet nedorit si neplacut auzului, fiind caracterizat de intensitate [dB] si frecventa [Hz].
In mediile industriale, o sursă importanta de poluare cu un risc grav pentru sanatatea si siguranta muncitorilor o reprezinta poluarea fonica. O data cu cresterea intensitatii, zgomotul devine un factor poluant al ambiantei de munca.
Conform art.6 alin.3 şi art.9 alin.1 din Directiva 89/391/CEE si reglementarilor din HG 493/2006, angajatorul trebuie sa evalueze si sa efectueze masuratori acustice pentru identificarea unor eventuale praguri care depasesc nivelul de zgomot la care sunt supusi lucratorii, respectiv: valori limita de expunere L (EX, 8h) = 87 db; valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea L (EX, 8h) = 85 db; valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea L (EX, 8h) = 80 db.
In cazul in care sunt depasiri ale nivelului reglementat, angajatorul trebuie sa:
reduca sursa zgomotului
sa limiteze propagarea lui
sa reduca expunerea la poluarea sonora si sa puna la dispozitie echipamentele de protectie individuala si colectiva
sa urmareasca sanatatea muncitorilor prin programarea acestora la medicul de medicina muncii
Expunerea prelungita un un nivel de zgomot ridicat poate provoca deterioarea auzului.
Riscul profesional este oboseala auditiva, hipoacuzie si se poate ajunge pana la surditate profesionala.
Oboseala auditiva se refera la un deficit in perceptia auditiva, ca urmare a expunerii la zgomot puternic.
Zgomotul (poluarea fonica) favorizeaza producerea accidentelor de munca prin efectul de mascare a semnalelor de alarma si prin devierea capacitatii de atentie sau vigilenta.
Zgomotul afecteaza in mod direct performantele la locul de munca si reduce capacitatea de concentrare. Atunci cand zgomotul depaseste un anumit nivel, devine neplacut si stresant. In cazul in care continua, stresul cronic declansat va avea in cele din urma consecinte negative asupra starii de sanatate, pierderea atentiei si va creste riscul de accidente la locul de munca a persoanei.

Foarte puţini dintre noi ştiu că există un cadru normativ pentru asigurarea protecţiei persoanelor încadrate în muncă în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme. Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2000 stabileşte măsurile pe care trebuie să le asigure angajatorii atât în cazul temperaturilor ridicate, cât şi în cazul celor foarte scăzute.
Astfel, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:
depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Măsuri minimale
Potrivit OUG nr. 99/2000, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme (caniculă), angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:
Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
alternarea efortului dinamic cu cel static;
alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer.
Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb;
asigurarea echipamentului individual de protecţie;
asigurarea de duşuri.
Incapacitatea de a asigura măsurile minimale
Angajatorii care nu pot asigura condiţiile de mai sus vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri:
reducerea duratei zilei de lucru;
eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11:00 şi după ora 17:00;
întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.
Aceste măsuri se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. La aplicarea lor, angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, precum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabugetare, după caz, vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează:
prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Prevenirea îmbolnăvirilor şi sancţionarea angajatorilor
Pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme se vor lua următoarele măsuri:
asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute;
asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;
trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme.
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei încălcarea reglementărilor de mai sus, dacă faptele nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac de către organele de control ale Inspecţiei Muncii prin Inspectoratele Teritoriale de Munca din Bucuresti si tara.

Controalele la angajatori se pot intensifica mâine, când canicula va cuprinde aproape toată țara
Mâine se anunță caniculă în aproape toată țara, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperaturile urmând să ajungă chiar și la +40° Celsius. Astfel, șansele ca verificările inspectorilor de muncă la firme să se intensifice cresc considerabil, deoarece, în perioadele cu temperaturi extreme, angajatorii sunt obligați să ia anumite măsuri de protecție pentru salariații proprii.În cursul zilei de astăzi este în vigoare un cod galben de caniculă, cu maxime ajungând frecvent până la +36° Celsius, potrivit ANM, vizate fiind Banatul, Crișana, sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și parțial Transilvania. În cursul zilei de mâine, codul galben va cuprinde aproape toată țara (mai puțin județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj), iar în județele Caraș-Severin, Dolj, Mehedinți, Olt și Teleorman va fi cod portocaliu de caniculă, cu maxime de până la +40° Celsius.
În perioadele cu temperaturi extreme ridicate, adică atunci când se înregistrează peste +37° Celsius, angajatorii sunt obligați, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2000, să ia anumite măsuri pentru protecția salariaților. Concomitent, autoritățile își intensifică de obicei controalele pentru a verifica respectarea obligațiilor firmelor. Concret, angajatorii trebuie să ia cel puțin următoarele măsuri:
pentru ameliorarea condițiilor de muncă: reducerea intensității și ritmului activităților fizice, asigurarea ventilației la locurile de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite și aerisite;
pentru menținerea stării de sănătate a angajaților: asigurarea apei minerale adecvate (câte doi-patru litri de persoană pentru fiecare schimb), asigurarea echipamentului individual de protecție, asigurarea de dușuri.
Suplimentar, actul normativ prevede că, „pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de muncă în condiții de temperaturi extreme”, mai trebuie luate și următoarele măsuri:
asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare și a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicațiilor pentru munca la temperaturi crescute;
asigurarea măsurilor de prim ajutor și a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;
trecerea, după posibilități, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecțiuni, care au contraindicații privind munca la temperaturi extreme.
Dacă aceste trei măsuri nu sunt luate de angajatori, inspectorii muncii pot aplica amenzi cuprinse între 1.500 și 2.500 de lei, conform OUG nr. 99/2000.
Așa cum am menționat deja, inspectorii de muncă își intensifică de obicei verificările la firme în perioadele caniculare tocmai pentru a controla dacă sunt respectate obligațiile stabilite prin ordonanța amintită. De obicei, inspecții au loc în domenii precum construcțiile, agricultura și turismul, dar și în alte domenii în care lucrătorii pot fi folosiți în aer liber.

Localurile fără autorizație de securitate la incendiu vor trebui s-o obțină până-n septembrie
Termenul-limită până la care localurile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu vor fi obligate să obţină un astfel de document va fi prelungit din nou, potrivit unui proiect de act normativ promulgat recent de șeful statului. Concret, este stabilită o amânare de trei luni, de la 30 iunie la 30 septembrie 2017, prin care autorităţile urmăresc să ofere tuturor beneficiarilor posibilitatea de a se conforma obligaţiei amintite, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive.
La finalul lui august 2016 a întrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016, document potrivit căruia construcţiile şi amenajările care funcţionează în prezent fără a deţine o autorizaţie de securitate la incendiu au obligaţia obţinerii acestui document până cel târziu la 30 iunie 2017 (în condițiile în care termenul inițial a fost 31 decembrie 2016 și a fost amânat ulterior).
Pentru a-şi produce în continuare efectele juridice, ordonanţa trebuia aprobată prin lege, iar o propunere legislativă în acest sens a trecut luni de președintele României. Concret, este vorba despre un Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.30 alin.(41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, care în urma promulgării a devenit Legea nr. 146/2017.
Astfel, proprietarii de firme care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu și riscă astfel închiderea afacerilor primesc o nouă șansă, în condițiile în care noua lege stabilește o altă amânare, până la 30 septembrie 2017, a termenului până la care trebuie obținută o astfel de autorizație.
Mai mult, cei care vor avea depusă, la 30 septembrie 2017, documentația necesară obținerii autorizației de securitate la incendiu vor fi păsuiți de amenzile prevăzute de lege pentru nedeținerea documentului, cu condiția să se conformeze până la finalul anului în curs.
În motivarea amânării, parlamentarii au arătat că acordarea unui nou răgaz vine în sprijinul celor care vor să intre în legalitate, dar care au depus documentația necesară obținerii documentului cu întârziere, din diverse motive. În plus, „s-a ținut cont și de supraaglomerarea inspectoratelor pentru situații de urgență, unde au ajuns foarte multe documente, iar personalul abilitat cu verificarea lor este prea puțin”.
Totodată, extinderea perioadei în care se realizează conformarea de bună voie la norma de autorizare va duce la creşterea numărului de construcţii autorizate, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive.
Nu în ultimul rând, prelungirea cu alte trei luni a termenului va însemna reducerea numărului de solicitări de autorizare respinse pentru neconformităţi, beneficiarii urmând astfel să aibă la dispoziţie o perioadă mai mare de timp în care să obţină autorizaţia de securitate la incendiu.
Potrivit Legii nr. 33/2016, obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente.
Totuşi, în cazul în care este constatată încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu, autorităţile pot decide oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor fără a mai aştepta obţinerea autorizaţiei amintite.
Atenţie! Până la data obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, răspunderea pentru funcţionarea construcţiilor şi amenajărilor din punct de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendiu revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor.
Localurile care nu respectă securitatea la incendiu pot fi sigilate
Dacă până în noiembrie 2015 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) putea să dispună doar oprirea funcţionării/folosirii construcţiilor/amenajărilor, acum personalul ISU poate şi să sigileze construcţiile şi amenajările firmelor care nu respectă regulile de siguranţă la incendiu.
„Atribuţiile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au fost extinse în sensul că inspectorii ISU pot sigila construcţiile şi amenajările operatorului economic în punctul de lucru în care constată încălcarea reglementărilor privind siguranţa la incendiu. Potrivit legislaţiei în vigoare până la data prezentei reglementări, ISU putea dispune doar oprirea funcţionării ori utilizării contrucţiilor sau amenajărilor, ceea ce nu era de natură să garanteze încetarea de fapt a funcţionării”, explicau reprezentanţii Guvernului în noiembrie 2015, în urma adoptării actului citat.
Totodată, în cazul aplicării sigiliului, firmele sunt obligate să înştiinţeze clienţii despre acest aspect, prin afişarea, la loc vizibil, a unui anunţ referitor la oprirea activităţii.
Potrivit normelor în vigoare, criteriile pentru închiderea localurilor se aplică în cazul clădirilor/spaţiilor comerciale, adică în baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine şi supermagazine. De asemenea, acestea sunt valabile în egală măsură pentru clădirile/spaţiile culturale (teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului) şi clădirile/spaţiile turistice (hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni).

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Calitatea mediului de munca si a conditiilor de microclimat la locurile de munca din birouri trebuie sa fie o prioritate a culturii organizatorice a angajatorilor. Un microclimat confortabil este ceea ce inspira, majoritatii oamenilor, un sentiment de satisfactie fata de mediu, identificat cu termenul „calitatea mediului” sau, pur si simplu, „confort”.
Factorii microclimatici la locul de munca, cum sunt temperatura, umiditatea, iluminatul, zgomotele, imbracamintea, precum si intensitatea activitatilor fizice efectuate, pot cauza angajatilor o serie de raspunsuri biologice, variind de la o stare de bine la o stare de disconfort si chiar stres.
Microclimatul reprezinta componenta mediului fizic de munca formata din ansamblul conditiilor de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si zgomotul existent la locul de munca. Un alt parametru important este calitatea aerului la locul de munca, care este proportionala cu buna ventilatie la locul de munca, cu aportul de aer proaspat care se face natural (prin ferestre deschise) sau mecanic (prin sisteme de ventilatie).
Lumina
O atentie deosebita trebuie acordata luminii din interiorul cladirilor pentru ca lucratorii sa aiba parte de un mediu de munca confortabil, de calitate si productivitate sporita.
Un exemplu de iluminare naturala potrivita poate fi evidentiat in situatia unui spatiu de munca unde lumina patrunde din lateral sau chiar prin tavan.
In plus, lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in conditii de securitate. Cand sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si fixate astfel incat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
Lumina adecvata la locul de munca imbunatateste capacitatea fizica si psihica a salariatilor si are efect pozitiv asupra randamentului in activitate.
Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive la locurile de munca, in functie de natura muncii si de locul de munca.
Munca in conditii de iluminare slaba sau in situatia instalatiilor de iluminat plasate irational conduce la iritabilitate crescuta si la oboseala rapida, inducand o stare generala de deprimare si disconfort, care afecteaza in mod direct scaderea capacitatii de munca. Rata medie de iluminare pentru cladiri industriale si locuri de munca poate fi comparata cu normative speciale.
Instalatiile de iluminat din incaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de circulatie trebuie amplasate in asa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat. Trebuie avut in vedere faptul ca locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de intrerupere a iluminatului artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de o intensitate suficienta.
Aerul
Noile constructii realizate la cele mai inalte standarde se remarca printr-un confort sporit pentru personalul de birou, avand astfel un efect benefic asupra sanatatii si, in consecinta, creste nivelul productivitatii.
Tot mai multi angajatori responsabili iau in calcul imbunatatirea conditiilor de micriclimat la locul de munca reprezentati prin temperatura, umiditate, ventilatie sau nivel de dioxid de carbon.
Calitatea aerului la locul de munca este exprimata prin numarul de parti pe milion (ppm) de dioxid de carbon.
Un indice prea mare al concentratiei de dioxid de carbon in aer poate afecta capacitatea de concentrare, accentueaza starea de oboseala si afecteaza starea generala de sanatate cu implicatii asupra nivelului de productivitate.
Exista aparate care pot determina nivelul de dioxid de carbon intr-o incapere.
400 – 700 ppm indica un nivel potrivit pentru desfasurarea activitatii in bune conditii;
700 – 1200 ppm indica un nivel marit de dioxid de carbon care genereaza oboseala, somnolenta, scaderea capacitatii de concentrare;
> 1200 ppm se poate ajunge la pierderea capacitatii de munca.
Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.
Eficienta energetica
O iluminare buna si aerul proaspat si curat necesita un consum mare de energie. O solutie in acest sens o reprezinta echiparea lampilor de iluminat cu senzori care regleaza intensitatea luminii artificiale. In cazul in care nivelul de lumina ambientala este suficienta, sistemul de iluminat artificial se dezactiveaza.
De asemenea, investitia in sisteme de iluminat tip LED scade consumul de energie, deoarece este de 6 ori mai eficient decat un bec cu incandescenta si cu 40% peste un bec economic si poate reprezenta o solutie pentru a eficientiza consumul de energie intr-o incapere moderna si confortabila pentru lucratori.
De retinut!
Angajatorul are obligatia de a face determinari ale conditiilor de lucru, la toate locurile de munca/posturile de lucru.
Ca urmare a rezultatelor, angajatorul trebuie sa realizeze masuri tehnice, sanitare si organizatorice pentru imbunatatirea conditiilor de microclimat.
Angajatii care lucreaza intr-un birou sunt expusi la o serie de riscuri pentru sanatate, cum ar fi sedentarismul, efectuarea de activitati repetitive, lucrul cu calculatorul si microclimatul necorespunzator. Birouri aglomerate, inghesuite, zgomotoase, in care lipsesc ventilatia si lumina adecvata conduc la scaderea performantei lucratorilor.
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda in cuantum de la 5.000 la 10.000 lei conform art. 39, alin. (9), lit.b, Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.

Actul constitutiv, obligatoriu la înfiinţarea SRL: Cum arată şi ce trebuie să conţină documentul?
Actul constitutiv este unul dintre documentele esenţiale la înfiinţarea unei societăţi cu răspundere limitată (SRL), forma de organizare cea mai întâlnită la noi în ţară. Rolul documentului este cu atât mai important cu cât acesta defineşte relaţiile dintre asociaţi, administratori sau cenzori, angajează răspunderea juridică a acestora faţă de autorităţi şi faţă de terţi şi stabileşte procedurile de urmat în diferite situaţii. În aceste condiţii, vă spunem astăzi ce informaţii trebuie să cuprindă actul constitutiv al unei firme şi vă oferim un model al documentului, atât pentru o SRL cu asociat unic, cât şi pentru una cu mai mulţi asociaţi.
Potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, societăţile cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut, documente care pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.
O societate cu răspundere limitată poate fi constituită prin actul de voinţă al unei singure persoane, fizice sau juridice (asociat unic), caz în care normele în vigoare permit înfiinţarea societăţii numai cu statut, fără a mai fi astfel necesară întocmirea contractului de societate. De altfel, o persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere limitată, iar dacă asociatul unic este şi administrator, acestuia îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate.
„Când se încheie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv. În cuprinsul prezentei legi, denumirea act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât şi contractul de societate şi/sau statutul societăţii”, este precizat la art. 5 alin. (4) din actul normativ citat.
Totodată, într-o societate cu răspundere limitată pot exista mai mulţi asociaţi, dar nu mai mulţi de 50, aşa cum stabileşte Legea societăţilor la art. 12.
Potrivit reglementărilor în vigoare, actul constitutiv se încheie sub semnătură privată, se semnează de către toţi asociaţii şi trebuie să cuprindă datele de identificare a acestora, după cum urmează:
pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal şi, dacă este cazul, echivalentul acestuia, potrivit legislaţiei naţionale aplicabile, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia;
pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare, potrivit legii naţionale aplicabile.
Aceleaşi date de identificare trebuie precizate în actul constitutiv şi pentru asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, precum şi pentru primii cenzori sau primul auditor financiar al societăţii.
Potrivit art. 6 din Legea nr. 31/1990, semnatarii actului constitutiv sunt consideraţi şi fondatori, iar persoanele care sunt incapabile sau care au fost condamnate, printre altele, pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri sau evaziune fiscală nu pot avea calitatea de fondatori şi, implicit, cea de asociaţi sau administratori.
În ceea ce priveşte administratorii firmei, actul constitutiv trebuie să mai stabilească puterile ce li s-au conferit acestora şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat. De asemenea, din actul constitutiv al SRL nu trebuie să lipsească forma, denumirea şi sediul social al societăţii şi nici obiectul de activitate al acesteia, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale.
Vă reamintim că o firmă poate avea un singur obiect de activitate, căruia îi corespunde un singur cod CAEN, care este declarat, obligatoriu, la constituire, fiind prevăzut în actul constitutiv sau statut şi înscris în certificatul de înregistrare. În ceea ce priveşte numărul de obiecte secundare de activitate, legislaţia nu prevede vreo limitare în acest sens.
Conform Ordinului INS nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN, activitatea principală este acea activitate care contribuie în cea mai mare măsură la valoarea adăugată totală a firmei. În schimb, activitatea secundară reprezintă orice altă activitate a firmei, activitate care produce bunuri sau servicii.
Notă: Pe parcursul existenţei unei societăţi, domeniile de activitate pot fi modificate, caz în care este nevoie de îndeplinirea anumitor formalităţi la Registrul Comerţului. Din acest articol puteţi afla care sunt actele necesare pentru modificarea obiectului de activitate.

Ce alte elemente trebuie să conţină actul constitutiv?
Pe lângă sediul social, actul constitutiv trebuie să precizeze şi sediile secundare (sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi), atunci când se înfiinţează odată cu societatea. În situaţia în care ele nu sunt înfiinţate odată cu firma, însă se are în vedere organizarea lor ulterioară, actul constitutiv trebuie sa conţină condiţiile pentru înfiinţarea lor.
Alte informaţii obligatoriu de precizat într-un act constitutiv sunt cele referitoare la capitalul social al firmei. Astfel, trebuie precizat aportul fiecărui asociat, în numerar sau în natură, precum şi valoarea aportului în natură şi modul în care a fost făcută evaluarea. Capitalul social al unei SRL nu poate fi mai mic de 200 de lei şi se divide în părţi sociale egale, care, la rândul lor, nu pot fi mai mici de 10 lei. În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin adunării generale a asociaţilor.
La înfiinţarea unei SRL, capitalul social se depune într-un cont nou, deschis în numele firmei de către administrator, la orice bancă de pe teritoriul României. Astfel, persoana care va fi administratorul firmei (aceasta poate fi chiar asociatul/ unul dintre asociaţi sau o altă persoană desemnată de aceştia) trebuie să aibă asupra ei, atunci când solicită deschiderea contului, mai multe documente, inclusiv actul constitutiv şi dovada rezervării denumirii societatii.
De asemenea, în actul constitutiv al unei societăţi cu răspundere limitată este obligatoriu să apară detalii despre partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi. În plus, din cuprinsul documentului nu pot lipsi durata societăţii şi informatiile despre modul în care aceasta va fi dizolvată şi lichidată.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Fiecare angajator este obligat să respecte legislația în vigoare privind lucrul în cazul temperaturilor extreme conform OUG 99/2000 astfel:
– să acorde salariaților EIP
– să acorde salariaților alimentație de protecție minim 2 litri/apa pe zi pentru fiecare salariat
– să întocmească un plan de măsuri care să cuprinda inclusiv decalarea programului de lucru în funcție de temperaturile exterioare!
– important de știut este faptul că dacă temperaturile exterioare nu permit desfășurarea lucrului pe timpul zilei el se poate decala pe timpul nopții când temperaturile primit desfășurarea lucrului în condiții optime!

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Tot mai multe companii din România preferă să le permită propriilor angajați să lucreze de acasă, adică în sistem remote, fapt care, acum cinci ani, reprezenta o noutate în piața locală. Domeniile în care acest fenomen este mai prezent sunt IT, contabilitate, call-center, telemarketing și resurse umane (HR), arată Smartree, unul dintre liderii din România pe piața de externalizare a proceselor de HR.
„Atât angajații, cât și companiile percep din ce în ce mai mult avantajele sistemului de lucru remote și prezintă această opțiune încă din procesul de recrutare. Ba mai mult, astăzi deja există angajați care își selectează locul de muncă după acest criteriu, în timp ce companiile văd în lucrul de acasă un beneficiu în plus pentru candidat”.
Munca în sistem remote este reprezentată de situația în care un angajat lucrează în special de acasă și comunică cu compania pentru care muncește prin e-mail și telefon.
Munca în sistem remote este întâlnită în special în companiile a căror activitate se poate desfășura într-un alt spațiu decât cel de la birou, fără să afecteze realizarea responsabilităților din fișa de post și fără să influențeze calitatea rezultatelor. Astfel, în această categorie întră domeniile IT, contabilitate, Call-Center, telemarketing sau chiar HR.
Tinerii sunt cei mai motivați de modalitatea de lucru de acasă, arată specialiștii Smartree. Explicația este că aceștia sunt mult mai deschiși și independenți, pun mult mai mult accent pe timpul liber și își asumă direct acest mod de lucru. Pe de altă parte, cei din generațiile anterioare, angajații de peste 40 ani, sunt mult mai reținuți în această abordare. Explicația specialiștilor este că aceștia s-au dezvoltat profesional într-un alt mediu de lucru și au asociat de cele mai multe ori eficiența activității cu un control strict și direct al superiorului ierarhic.
Avantajele și dezavantajele muncii de acasă
„Așa cum spuneam, unul dintre motivele ce a dus la o creștere a ratei de adopție a acestui stil de lucru este reprezentat de beneficiile pe care le-au perceput mai ales companiile, principalul fiind reducerea costurilor”. Angajatorul își va reduce cheltuielile cu spațiul oferit birourilor și cu utilitățile aferente, transportul angajaților, masa de prânz. În același timp, angajații nu vor mai pierde timp în trafic în drum spre și de la birou, astfel că nu vor mai fi stresați din cauza distanței. În plus, munca de acasă le va crea acestora confortul necesar și ocazia de a petrece mai mult timp cu familia, devenind astfel mult mai productivi și mulțumiți de stilul lor de viață, arată Smartree.
În ceea ce privește dezavantajele, există riscul ca managerul direct să piardă controlul asupra activității unui angajat care lucrează de acasă. De asemenea, echipa, din punct de vedere al culturii organizaționale, poate avea de suferit din cauza lipsei unei comunicări informale între colegi, a unei socializări directe.
Raportat la salarii însă, pentru angajații care lucrează remote, nu există o diferențiere. Aceasta se poate vedea doar la nivel de beneficii, adică sunt excluse bonurile de masă sau decontarea transportului.
„Este important de reținut că, deși lucrează de acasă, companiile trebuie să ofere angajatului toate instrumentele necesare desfășurării activității – laptop, telefon, mașină, dacă este cazul, etc. În plus, angajatorul trebuie să se asigure că salariatul are toate condițiile de lucru conform fișei de post, fiind responsabil de acest aspect”.

Munca peste program la contractele cu timp parțial va fi sancționată cu amenzi de până la 10.000 de lei.
Pentru fiecare angajat cu timp parțial care lucrează peste norma din contractul individual de muncă (CIM), angajatorii vor putea primi o amendă ce va ajunge până la 10.000 de lei, potrivit unui proiect de act pus în dezbatere. Inițiatorii proiectului au propus ca munca făcută în astfel de condiții să fie considerată muncă nedeclarată și sancționată întocmai ca „munca la negru”. În plus, angajatorii vor fi obligați să țină o evidență mult mai amănunțită a orelor de lucru.
Angajatorii ai căror salariați cu timp parțial lucrează peste program vor fi aspru sancționați de către inspectorii muncii, potrivit unui proiect de lege care va aduce mai multe modificări importante legislației muncii. În acest fel, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, ca inițiator al proiectului, urmărește să sancționeze fenomenul „muncii la gri” și să reducă amploarea acestuia în România.
Proiectul de lege pentru modificare și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii se află momentan în dezbatere publică, urmând să fie supus votului Executivului. Apoi, proiectul va intra în dezbatere în fiecare din Camerele Parlamentului și va fi votat, urmând să intre în vigoare numai dacă obține votul Camerei decizionale, aprobarea prin decret prezidențial și după ce e publicat în Monitorul Oficial.
Proiectul va completa Codul muncii cu o ideea de „muncă nedeclarată”, iar una dintre formele muncii nedeclarate va fi și munca făcută peste normă la contractele cu timp parțial: „În sensul prezentei legi, munca nedeclarată reprezintă: (…) primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial”, scrie în documentul în dezbatere.
În continuare, proiectul prevede că „primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial [se va sancționa] cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată”. Vorbim practic de o sancțiune contravențională specială pentru „munca la gri”, respectiv amenda de la 5.000 la 10.000 de lei. Așa cum vă spuneam și aici, inspectorii care găsesc astfel de situații aplică uneori amenzi pentru efectuarea de muncă suplimentară (nepermisă la contractele cu timp parțial decât în situații absolut excepționale). Or, amenda pentru munca suplimentară la contractele cu timp parțial este stabilită de Cod între 1.500 și 3.000 de lei, adică un nivel destul de mic.
Iar instanțele puse în situația de a stabili dacă salariații care muncesc peste program au dreptul la plata acelor ore au considerat fie că e vorba de muncă în afara contractului, deci nu acordau nimic salariatului, fie că e muncă suplimentară, caz în care nu mereu acordau compensații. Acum, situația ar fi tranșată pentru că munca la gri ar fi definită ca muncă nedeclarată. Teoretic, ar fi în aceeași categorie cu munca fără contract de muncă sau cu cea efectuată pe perioada cât CIM-ul este suspendat, nemaiexistând dubii cu privire la încadrarea ei la muncă suplimentară (nepermisă) sau la muncă făcută fără contract, adică „la negru”.
Evidențe detaliate ale orelor de muncă
O altă modificare pe care o propun cei de la Ministerul Muncii este aceea de a ține o evidență mult mai detaliată a orelor de muncă pe care le prestează fiecare angajat. Dacă acum obligația este doar de a ține o evidență (fără alte condiții), proiectul prevede ca angajatorii să întocmească evidențe zilnice ale orelor de muncă, unde să scrie exact care a fost ora de începere și care cea de sfârșit a muncii.
Amenda stabilită de Codul muncii pentru lipsa acestei evidențe (și care nu e propusă pentru schimbare) este cuprinsă între 1.500 și 3.000 de lei.
„Lipsa unor prevederi clare referitoare la modalitatea de întocmire, completare, modificare, păstrare şi prezentare a documentelor privind evidenţa timpului lucrat, precum şi lipsa unui mecanism legal coercitiv care să oblige angajatorul la întocmirea prin evidenţierea reală şi corectă a orelor lucrate în cuprinsul acestor documente, conduce în mod inevitabil la posibilitatea de a încălca obligaţiile legale, fără ca Inspecţia Muncii să poată avea un rol activ şi să poată dispune măsuri cu caracter obligatoriu care să restabilească starea de legalitate. Considerăm că este necesară o astfel de evidenţă pentru a exista posibilitatea verificării orelor de muncă prestate real de către salariaţi, având în vedere că în multe situaţii evidenţa timpului de muncă prezentată de către angajator, de obicei ulterior verificării efectuate la locul de muncă, nu corespunde cu situația de fapt”, scrie în nota de fundamentare a proiectului.
Totuși, proiectul ar aduce și o modificare în beneficiul angajatorului, în sensul că va putea plăti doar jumătate din valoarea unei amenzi, dacă o achită în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii/ comunicării procesului-verbal de către inspectori.

Stresul nu este un factor de risc cardiovascular propriu-zis, dar poate contribui nivelului de risc. Totul depinde de felul in care abordati stresul. Unii oameni se adapteaza stresului supunandu-se unor comportamente cu risc, precum fumatul, consumul de alcool, sau mancatul in exces. Toate aceste comportamente cresc riscul cardiovascular.
Cum afecteaza stresul inima in mod direct?
Nu exista dovezi ca stresul ar cauza boli de inima sau infarcte. Cu toate acestea, daca aveti deja boala cardiaca, in momente de anxietate sau de stres, pot aparea simptome precum angina pectorala.
Ce pot face?
Schimbari ale stilului de viata in feluri pozitive va pot ajuta sa abordati stresul in maniere mai santoase. O dieta echilibrata si activitate fizica regulata pot ajuta foarte mult.
Daca va simtit des stresat sau anxios, este foarte important sa stiti cum sa va relaxati.
Unii oameni folosesc activitate fizica, yoga sau alte tehnici de relaxare pentru a-i ajuta. Puteti face o lista de activitati care va ajuta sa va relaxati si sa va programati zilnic sa faceti una din ele.
Puteti invata si tehnici specifice de abordare a stresului. Daca va simtit in mod particular stresat sau anxios, vorbiti cu medicul dumneavoastra pentru a decide cel mai bun mod de actiune.