Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Concret, potrivit documentului, inspectorii de stat nu vor mai putea aplica amenzi la prima constatare a unei fapte, însă doar cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, nu de natură penală. Astfel, pentru faptele care constituie contravenţii şi sunt prevăzute de anumite acte normative, pe care le vom enumera mai jos, va fi acordat contribuabililor un termen în care aceştia vor putea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

Reglementările Legii prevenţiei se vor aplica pentru sute de situații prevăzute de o serie întreagă de acte normative, dintre care amintim:

Codul fiscal;
Codul de procedură fiscală;
Legea contabilităţii;
Codul muncii;
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
Legea dialogului social;
Legea uceniciei;
Legea comerțului electronic;
Legea lucrărilor de construcții;
Legea şomajului.
În plus, măsurile vor fi valabile şi pentru sancţiunile prevăzute de alte acte normative, precum Hotărârea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor, Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorului sau Legea nr. 52/2011 privind activităţile zilierilor.

Spre exemplu, fapta unui angajator care nu eliberează, la cererea salariatului sau a fostului salariat, un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, va fi mai întâi sancționată cu avertisment, urmând ca amenda prevăzută de lege (între 300 și 1.000 de lei) să fie aplicată doar dacă angajatorul nu se va conforma, ulterior, în termenul stabilit.

Totodată, și în cazul în care angajatorul nu va respecta prevederile legale privind înregistrarea demisiei unui salariat (faptă sancţionată în prezent cu amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei), inspectorii nu vor trece direct la aplicarea sancţiunilor, ci vor oferi entităţilor acel răgaz de 90 de zile (noul termen stabilit) pentru conformare. Tot ca exemplu, noul mecanism se va aplica pentru următoarele nereguli constatate:

neanunţarea în termen de trei zile a agențiilor pentru ocuparea forței de muncă cu privire la încadrarea în muncă, conform legii, a persoanelor din rândul beneficiarilor de indemnizații de somaj – abatere pentru care autorităţile de control aplică amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei;
necomunicarea agenţilor pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază îşi au sediul, a tuturor locurilor de muncă vacante, în termen de cinci zile lucrătoare de la vacantarea acestora, sancţionată tot cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 10.000 de lei.
În ceea ce privește contravențiile prevăzute de Codul de procedură fiscală, prevederile Legii prevenției se vor aplica, printre altele, pentru neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligaţiilor de declarare prevăzute de lege, inclusiv taxe și impozite, sau pentru nerespectarea obligației de întocmire a dosarului prețurilor de transfer (detalii despre acest subiect sunt aici).

Și nedepunerea la termen a declarațiilor recapitulative, sancționată acum cu amendă cuprinsă între 1.000 și 5.000 de lei, se va regăsi pe lista faptelor pentru care se va aplica mai întâi avertismentul, la fel cum se va proceda și în cazul declarațiilor recapitulative incorecte ori incomplete (neregulă sancționată în prezent cu amendă de la 500 la 1.500 de lei).

Cu alte cuvinte, un operator economic va putea fi amendat doar după ce va fi avertizat şi îndrumat de organele de control, acesta fiind şi principiul care va sta la baza noilor prevederi: „Componenţa de prevenție trebuie să prevaleze mai ales atunci când ne referim la mediul de afaceri iar o măsură de prevenție înaintea unei măsuri punitive înseamnă timp prețios oferit întreprinzătorului pentru a se conforma. Sunt sigur că, pe termen lung, această lege atât de așteptată de mediul de afaceri va contribui semnificativ la îmbunătățirea modului în care acesta funcţionează”, explica în ianuarie 2017 Florin Jianu, ministrul de la acel moment al mediului de afaceri, comerţ şi antreprenoriat și inițiatorul proiectului.

Notă: Anexa cu cele 333 de contravenții care vor intra sub incidența Legii prevenției, așa cum reiese din ultima formă făcută publică, poate fi consultată în fișierul anexat articolului.

Care va fi mecanismul de funcţionare

Aşa cum am precizat deja, în momentul în care vor descoperi o neregulă la firme, de natură contravenţională, inspectorii Fiscului ori cei ai Inspecției Muncii, de exemplu, nu vor mai aplica sancțiunea contravențională la prima constatare a unei fapte.

Potrivit informaţiilor furnizate recent de Liviu Rogojinaru, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, mecanismul de funcţionare a prevenţiei va fi următorul:

inspectorul va încheia un proces-verbal de constatare a neregulilor și va redacta planul de conformare, care va cuprinde aspecte ce trebuie remediate, precum și termenul de conformare pentru fiecare faptă;
termenul de conformare va fi de 90 de zile calendaristice;
după expirarea termenului de conformare, organul de control va avea dreptul să reia controlul;
în cazul în care se constată că nu au fost respectate obligațiile stabilite în planul de conformare, în termenul acordat, organul de control va aplica sancțiunile prevăzute de actele normative.
Totodată, este important să precizăm că un contribuabil va putea beneficia de măsurile de prevenție o singură dată pentru fiecare faptă care constituie contravenție, într-un termen de trei ani.

Când nu se va aplica legea prevenţiei

În anumite cazuri, vor fi prevăzute excepții la aplicarea Legii prevenției. Practic, este vorba despre situaţiile în care autorităţile nu vor acorda acel termen de conformare, iar angajatorii verificaţi nu vor putea invoca necunoaşterea legii, urmând să fie sancţionaţi direct. Mai exact, este vorba despre următoarele cazuri:

este utilizată munca nedeclarată (munca „la negru”);
angajarea unui salariat se face sub nivelul salariului minim garant în piaţă;
este pusă în pericol sănătatea şi viaţa consumatorilor;
întârzierea în luarea deciziei de impunere ce determină un pericol pentru constatarea situației fiscale reale privind executarea obligațiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;
urmează să se ia măsuri de executare silită.
Spre exemplu, pentru munca „la negru”, respectiv pentru primirea la muncă a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, organele de control nu vor mai fi indulgente şi nu vor aplica legea prevenţiei, urmând să aplice direct amenzile prevăzute de lege (între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată).