Arhive lunare: noiembrie 2017

SSM-Semnalizare de securitate OBLIGATORIE

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Atunci cand nu puteti evita sau reduce riscurile profesionale prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri de organizare a muncii, aveti obligatia legala de a asigura semnalizarea de securitate si sanatate la locul de munca. Pentru a alege in mod adecvat tipul de semnalizare ce va fi folosit, trebuie sa realizati mai intai evaluarea riscurilor profesionale.
semnalizare santier in lucru
In sensul dat in H.G. nr. 971/2006, semnalizarea de securitate si/sau de sanatate este semnalizarea care se refera la un obiect, o activitate sau o situatie determinata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare la securitatea si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un gest-semnal.
Ce modalitati de semnalizare exista?
1.Semnalizari permanente atunci cand:
– se refera la o interdictie, un avertisment sau o obligatie;
– sunt localizate si identificate mijloace de salvare sau prim ajutor;
– sunt localizate si identificate materialele si echipamentele de prevenire si stingere a incendiilor;
– sunt folosite pentru recipiente in care sunt depozitate substante sau preparate periculoase sau pentru conducte care transporta acest tip de substante sau preparate;
– sunt folosite pentru locuri in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor;
– sunt folosite pentru cai de circulatie.
2) Semnalizari ocazionale atunci cand:
– trebuie semnalizate pericolele;
– trebuie mobilizate persoane pentru o actiune specifica;
– se impune evacuarea de urgenta a persoanelor;
– este necesara orientarea persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc de accidentare.
Care sunt mijloacele de semnalizare pe care le puteti folosi?
– o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelari;
– semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbala;
– gesturi-semnal sau comunicare verbala.
Ce combinatii ale mijloacelor de semnalizare puteti utiliza?
– un semnal luminos si un semnal acustic;
– un semnal luminos si o comunicare verbala;
– un gest-semnal si o comunicare verbala.
Ce masuri trebuie sa luati pentru a asigura o semnalizare eficienta?
a) Nu folositi mai multe panouri de semnalizare la distanta mica unul fata de celalalt!
b) Nu utilizati concomitent doua semnale luminoase care pot fi usor confundate!
c) Nu utilizati un semnal luminos in apropierea altei surse luminoase asemanatoare!
d) Nu folositi doua semnale sonore in acelasi timp!
e) Nu utilizati un semnal sonor daca zgomotul din jur este prea puternic!
Ce sunt „culorile de securitate” si care este semnificatia lor cand sunt incluse in mijloacele de semnalizare?
Culoarea de securitate este culoarea careia i se atribuie o semnificatie de securitate specifica.
ROSU:
– Semnal de interdictie in cazul atitudinilor periculoase
– Oprire, oprire de urgenta, evacuare
– Identificarea si localizarea materialelor si a echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor
GALBEN/GALBEN-ORANJ:
– Semnal de avertizare
ALBASTRU:
– Semnal de obligatie
VERDE:
– Semnal de salvare sau de prim-ajutor
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 de lei la 10.000 de lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, conform art. 39 alin. (9) lit. k) din Legea nr. 319/2006.

Echipamentul individual de protectie=Siguranta vietii angajatului tau

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
In conformitate cu Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, angajatorul este obligat sa aiba evaluarea de risc a fiecarui loc de munca si in urma careia trebuie sa asigure gratuit pentru fiecare loc de munca. echipamentul individual de protectie conform riscurilor evaluate !

Risk sign
Risk sign

EIP

A venit sezonul rece exista riscul (pericolul) de alunecare !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
pericol de alunecareAvand in vedere ca in sezonul rece cand apar fenomene meteorologice genul ploaia, lapovita, zapada etc, riscul de alunecare creste considerabil.Ca urmare va rog sa aveti in vedere urmatoarele masuri:
– incaltaminte adecvata de sezon fara tocuri inalte, se recomanda talpa plata de regula si antiderapanta
– evitarea pe cat posibil a zonelor periculoase
– marcarea si semnalizarea zonelor periculoase, dupa caz

SSM: mai bine de 800 de controale la angajatori si peste 400 000 euro amenzi

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Vesti mai putin bune pentru angajatorii care inca mai incurajeaza inca munca la negru, avand in vedere ca inspectorii de munca au realizat noi controale, la nivel de tara.
grup
Asa se faca ca, in perioada 30 octombrie 3 noiembrie 2017, Inspectia Muncii a desfasurat actiuni de control in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare totala de 380.931 de euro, adica 1.759.900 de lei. Au fost depistate 85 de persoane care lucrau la negru, dintre acestea 18 erau din judetul Constanta si cate 7 din Ilfov si Arges.
In domeniul relatiilor de munca, au fost efectuate 1263 de controale in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare de 1.448.400 de lei, din care 1.230.000 de lei pentru munca la negru, si au fost sanctionati 283 de angajatori.

SSM: mai bine de 800 de controale la angajatori

In domeniul securitatii si sanatatii in munca au fost efectuate 831 de controale, in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare de 311.500 de lei. Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 94 evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi incadrate sau nu ca fiind accidente de munca. Dintre acestea, 49 au avut loc in Ilfov, 24 in Judetul Brasov si 18 in judetul Arad.

Firmele vor fi obligate sa puna afise la intrare cu: Acest spatiu functioneaza FARA autorizatie de securitate la incendiu

Dupa tragediile petrecute in cadrul unor cluburi de distractie si nu numai, autoritatile iau masuri drastice in cazul acelor companii care nu respecta legislatia in vigoare, in ceea ce priveste apararea impotriva incendiilor si autorizatia de securitate la incendiu.
Asadar, in urma cu o saptamana a fost adoptata tacit de Senat „legea Colectiv”, asa ca cei care nu au autorizatii de incendiu vor fi nevoiti sa amplaseze panouri de informare in acest sens, chiar la intrarea in cladirile lor.

Plăti si contribuții la pensii și sănătate de la anul pentru PFA !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Contributiile la pensii (CAS) și cele la sănătate (CASS) datorate de persoanele fizice autorizate (PFA) și ceilalți contribuabili ce obțin venituri din activități independente vor fi raportate la un salariu minim pe economie, de la 1 ianuarie 2018, potrivit unui proiect de act normativ aprobat recent de Guvern.
Calendar_1page_JPEG (2)
Limitarea bazei de calcul la salariul minim brut pe economie, atât în cazul CAS, cât și CASS, este inclusă într-un proiect de ordonanță de urgență adoptat ieri de Guvern și urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2018.

Astfel, PFA și celelalte persoane care desfășoară activități independente (titulari de întreprinderi individuale sau familiale ori persoane ce exercită profesii liberale) vor datora contribuția la pensii în următoarele condiții:

dacă nu realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, sau venituri din pensii, pentru care sunt asigurate în sistemul public de pensii sau într-un sistem propriu de asigurări sociale, potrivit legii;
dacă nu sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, pentru care există obligaţia asigurării în aceste sisteme potrivit legii (avocaţii, notarii, personalul monahal, personalul militar).
Contribuţia va fi stabilită la un venit ales de către contribuabil, cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, care va fi, cel mai probabil, de 1.900 de lei, de la 1 ianuarie 2018. Totodată, CAS va avea o cotă de 25%, față de 10,5% sau 26,3%, conform opțiunii, cum este în prezent.

În ceea ce privește persoanele fizice care realizează venituri lunare din activităţi independente sub nivelul salariului minim brut pe ţară, acestea nu vor avea obligaţia să plătească CAS, însă vor putea opta pentru plata contribuţiei, în aceleaşi condiţii prevăzute pentru cei care au obligaţia plăţii contribuţiei.

Cât despre contribuția la sănătate, aceasta va avea o cotă de 10%, față de 5,5%, cât este acum, și va fi datorată de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și nu se află în una dintre următoarele situații:

obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor (adică sunt salariate);
se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contributiei de asigurări sociale de sănătate pentru anumite venituri.
Și în cazul CASS, baza lunară de calcul va fi salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează.

Procedura de plata a CASS si CAS incepand cu sept 2017 !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Începând din 5 septembrie, este în vigoare o nouă procedură privind plata obligaţiilor de plată a CAS şi CASS în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă. Procedura a fost aprobată prin OMFP nr. 2343/2017, ordin publicat în Monitorul Oficial nr. 717/2017.
Calendar_1page_JPEG (2)

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori la un salariat cu un CIM

Până la noi reglementări în Codul fiscal, vorbim aici de obligaţiile ce revin angajatorilor atât pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii ori asimilate salariilor desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Baza lunară de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor asupra cărora se datorează contribuţia individuală. Prin excepţie, în cazul câştigului lunar brut, realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Potrivit art. 140 alin. (3) din Codul fiscal, fac excepţie de la această regulă, între alţii, cei prevăzuţi la litera e) al articolului menţionat, şi anume salariaţii care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.

Obligaţii sociale pentru salariaţi cu două sau mai multe CIM

Procedura aprobată prin OMFP nr. 2343/2017 se aplică în cazul salariaţilor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu nivelul salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna în care au fost realizate, pentru care angajatorii datorează CAS şi CASS la nivelul venitului brut lunar realizat efectiv, şi nu la nivelul salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

Aflat în situaţia arătată, salariatul este obligat să depună la fiecare angajator sau persoane asimilate acestuia o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că veniturile lunare brute cumulate, realizate din salarii şi asimilate salariilor în baza mai multor contracte individuale de muncă, sunt cel puţin egale cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată.

În vederea completării declaraţiei, fiecare angajator eliberează salariatului, la cerere, un document din care să rezulte venitul brut lunar realizat.

Dacă, la unul dintre angajatori, salariatul realizează un venit brut lunar, corespunzător numărului de zile lucrate în lună, cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată, acesta nu are obligaţia depunerii declaraţiei pe propria răspundere la angajatorul respectiv.

Declaraţia se depune lunar, pe perioada în care salariatul se află în situaţia cu CIM multiple, până la data de 5 a lunii următoare celei pentru care se constituie drepturile salariale.

Dacă salariaţii nu depun declaraţia pe propria răspundere, fiecare angajator stabileşte baza lunară de calcul al CAS şi CASS la nivelul salariului minim brut pe ţară corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ, dacă venitul brut realizat se situează sub nivelul salariului lunar minim brut.

În cazul în care, în cursul lunii, contractul individual de muncă este activ pentru o fracţiune din lună, nivelul salariului minim brut pe ţară aferent zilelor lucrate din lună se stabileşte după cum urmează: (Salariul minim brut pe ţară/Numărul de zile lucrătoare în lună) x Numărul de zile lucrate în lună.

Declaraţia pe propria răspundere constituie document justificativ pentru fiecare angajator în vederea stabilirii bazei de calcul al CAS şi CASS datorate, pe perioada în care salariatul se află în situaţia a două sau mai multe contracte individuale de muncă.

Angajatorul are obligaţia de a înregistra şi de a ţine evidenţa acestor declaraţii, în vederea încadrării salariatului în situaţia reglementată la art. 140 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal.

SSM-Evaluarea riscurilor de accidente de munca si imbolnaviri profesionale a locului de munca !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Evaluarea riscurilor profesionale reprezinta un demers structurat ale carui rezultate se prezinta sub forma unui document „Planul de prevenire de protectie” ce poate fi pus la dispozitia Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM), medicului de medicina muncii, Inspectorului Teritorial de Munca si reprezentantilor Casei Judetene de Pensii (la solicitarea acestora).
EVALUEAXA RISCURILE
Evaluarea riscurilor profesionale presupune identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si stabilirea nivelului de risc pe loc de munca si unitate. Evaluarea riscurilor se face în vederea stabilirii si implementarii unor actiuni pertinente de prevenire si protectie si constituie etapa initiala a politicii de securitate si sanatate in munca.
Ce este Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca sau CSSM (Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 183-184): la nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor în elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii. Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitaţi pe teritoriul României. Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizează la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati.

Aceasta activitate de evaluare a riscurilor este un demers rational, clar si sistematic, avand scopul de a defini si pune în aplicare masurile de prevenire optimale.

Evaluarea riscurilor profesionale constituie un concept rezultat din Directiva cadru europeana /1989 ce pune bazele principale de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.

Diferenta intre un risc si un pericol:

Un pericol este orice poate cauza o vatamare. Pericolele pot afecta persoane, proprietati, procese; acestea pot determina accidente si imbolnaviri, pierderi de productie, deteriorari ale echipamentelor etc.

Riscul profesional se refera la probabilitatea si gravitatea unei vatamari sau imbolnaviri care apare ca rezultat al expunerii la un pericol.

Conform prevederilor Codului Muncii, angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.

Evaluarea riscurilor profesionale este responsabilitatea angajatorului, care va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor tinand seama de principiile generale de prevenire impuse de Legea 319/2066 a securitatii si sanatatii in munca.

Procedura de evaluare a riscurilor profesionale poate fi rezumata dupa cum urmeaza:

Definirea sectorului de activitate prin intocmirea listei cu locurile de munca, definirea perimetrului geografic si identificarea personalului sectorului de activitate.

Obtinerea informatiilor disponibile. Aceasta etapa consta in identificarea tuturor pericolelor posibile prin depistarea punctelor slabe din punct de vedere al conditiilor de munca si securitatii salariatilor. Este necesara chiar simularea functionarii sistemului si deducerea posibilelor neconformitati.

Eliminarea pericolului daca este rezonabil posibil avand in vedere estimarea probabilitatii producerii, gravitatii unui eventual incident si evaluarea nivelului de stapanire a riscului.

Analizarea pericolului daca acesta nu poate fi eliminat si evaluarea riscului. Analiza riscurilor reprezinta o prioritate, abordarea trebuie sa fie globala si pluridisciplinara (din punct de vedere tehnic, medical si organizatoric).

Definirea unui plan de actiuni prin luarea de masuri pentru a limita consecintele prin trasarea viitoarelor directii de actiune pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca.

Construirea unui dosar si a suportului „Planul de prevenire de protectie”. Rezultatele evaluarii riscurilor profesionale se vor reuni intr-un dosar care contine referinte la: cadrul de evaluare, fisele de analiza pe risc, lista riscurilor identificate si evaluate, stabilirea si urmarirea programelor de actiune, planul anual de prevenire si protectie.

Lista generala a ricurilor: seismic, radiatii ionizante(exterioare), incendiu, ventilatie, biologic, zgomot, chimic, cadere, circulatie, iluminat, santiere, ergonomie, electric, explozie, laser, masini si instalatii, manipulare, organizarea muncii, periferice si naturale, radiatii ionizante, termic, locuri izolate, alte riscuri.

SSM-Zgomotul strident motiv de ingrijorare pentru salariat !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Conform art.6 alin.3 şi art.9 alin.1 din Directiva 89/391/CEE si reglementarilor din HG 493/2006, angajatorul trebuie sa evalueze si sa efectueze masuratori acustice pentru identificarea unor eventuale praguri care depasesc nivelul de zgomot la care sunt supusi lucratorii, respectiv: valori limita de expunere L (EX, 8h) = 87 db; valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea L (EX, 8h) = 85 db; valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea L (EX, 8h) = 80 db.
In cazul in care sunt depasiri ale nivelului reglementat, angajatorul trebuie sa:
reduca sursa zgomotului
surse electromagneticesa limiteze propagarea lui
sa reduca expunerea la poluarea sonora si sa puna la dispozitie echipamentele de protectie individuala si colectiva
sa urmareasca sanatatea muncitorilor prin programarea acestora la medicul de medicina muncii
Zgomotul denumit si poluare acustica, fonica sau poluare sonora, este o componenta a poluarii mediului care afecteaza starea pshiologica si biologica a oamenilor. Zgomotul este un sunet nedorit si neplacut auzului, fiind caracterizat de intensitate [dB] si frecventa [Hz].
In mediile industriale, o sursă importanta de poluare cu un risc grav pentru sanatatea si siguranta muncitorilor o reprezinta poluarea fonica. O data cu cresterea intensitatii, zgomotul devine un factor poluant al ambiantei de munca.
Expunerea prelungita un un nivel de zgomot ridicat poate provoca deterioarea auzului.
Riscul profesional este oboseala auditiva, hipoacuzie si se poate ajunge pana la surditate profesionala.
Oboseala auditiva se refera la un deficit in perceptia auditiva, ca urmare a expunerii la zgomot puternic.
Zgomotul (poluarea fonica) favorizeaza producerea accidentelor de munca prin efectul de mascare a semnalelor de alarma si prin devierea capacitatii de atentie sau vigilenta.
Zgomotul afecteaza in mod direct performantele la locul de munca si reduce capacitatea de concentrare. Atunci cand zgomotul depaseste un anumit nivel, devine neplacut si stresant. In cazul in care continua, stresul cronic declansat va avea in cele din urma consecinte negative asupra starii de sanatate, pierderea atentiei si va creste riscul de accidente la locul de munca a persoanei.