www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Notiunea de plan de protectie impotriva incendiilor este reglementata de Legea nr. 307 din 2006 si de Ordinul nr. 163 din 2007.

Legislatia in vigoare prevede faptul ca administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, are obligatia sa asigure intocmirea si actualizarea planurilor de protectie impotriva incendiilor.

Amenda este de 1.000 – 2.500 de lei pentru neindeplinirea de catre administratorul sau conducatorul institutiei, dupa caz, a obligatiei de a asigura intocmirea si actualizarea planurilor de interventie si conditiile pentru aplicarea acestora in orice moment.

Ce cuprind planurile de protectie impotriva incendiilor?

1. Planul de evacuare a persoanelor
2. Planul de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase
3. Planul de interventie

Planul de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se realizeaza in functie de mediul de munca, de numarul lucratorilor implicati. Concret, se realizeaza plan de evacuare a persoanelor in caz in incendiu pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane.

Se realizeaza plan de evacuare pe incaperi, daca sunt mai mult de 50 de persoane si plan de evacuare pentru incaperile cazarii, indiferent de numarul de locuri.

Conform legislatiei in vigoare, in cadrul planului de evacuare trebuie sa fie indicat si locul mijloacelor tehnice de aparare impotriva incendiilor: stingatoare, hidranti interiori, butoane si alte sistem de ealarmare si alertare a incendiilor, posibilitati de refugiu, incaperi speciale, terase.

De asemenea, in cadrul planului de protectie impotriva incendiilor trebuie sa se regaseasca si interdictia de folosire a lifturilor in situatii de izbucnire a unui incendiu.

Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate ca fiind pericloase se intocmesc pentru fiecare incapere in care se regasesc aceste materiale. Se vor demarca aceste zone in mod vizibil.

Planurile de interventie se realizeaza pentru asigurarea desfasurarii in conditii de operativitate si eficienta a operatiunilor de interventie in situatii de urgenta, conform legii.

Planul de interventie se avizeaza de catre inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean/ al municipiului Bucuresti.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Care sunt exercitiile de actiune in caz in incendiu si de ce sunt atat de importante?

Notiunea de exercitiu privind modul de actiune in caz de incendiu este reglementata de Legea nr. 307 din 2006 si de Ordinul nr. 163 din 2007. Impreuna ofera cele mai importante prevederi de care tinem cont pentru a intelege subiectul apararii impotriva incendiilor.

incendiu – ardere autointretinuta, care se desfasoara fara control in timp si spatiu, care produce pierderi de vieti omenesti si/sau pagube materiale si care necesita o interventie organizata in scopul intreruperii procesului de ardere;

mijloace tehnice de aparare impotriva incendiilor – sisteme, instalatii, echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substante si autospeciale destinate prevenirii, limitarii si stingerii incendiilor;

pericol iminent de incendiu – situatia creata de cumularea factorilor care concura la initierea incendiului, declansarea acestuia fiind posibila in orice moment;

prevenirea incendiilor – totalitatea actiunilor de impiedicare a initierii si propagarii incendiilor, de asigurare a conditiilor pentru salvarea persoanelor si bunurilor si de asigurare a securitatii echipelor de interventie;

scenariu de securitate la incendiu – documentul care descrie calitativ evolutia unui incendiu in timp, identificand evenimentele-cheie care il caracterizeaza si il diferentiaza de alte incendii posibile intr-o incinta.

Exercitiile privind modul de interventie in caz de incendiu reprezinta cea mai eficienta forma de verificare a pregatirii personalului la locul de munca, in cazul in care un incendiu s-ar putea declansa vreodata
Este, daca vreti, cea mai relevanta forma de diagnoza a posibilelor pagube omenesti si materiale in caz in incendiu. Este o simulare pe care ne bazam pentru a intelege cat de bine este realizat planul de prevenire a incendiilor, cat de bine a fost realizata evaluarea riscurilor, daca am nominalizat corect personalul pe care ne bazam pentru a salva si evacua lucratorii, in caz in incendiu. Si asta nu este tot. Exista enorm de multe informatii pe care le castigam dupa un exercitiu privind modul de actiune in caz de incendiu.

Exercitiile si aplicatiile privind modul de actiune in caz de incendiu vizeaza modul in care se executa:

– alarmarea
– evacuarea
– stingerea incendiului

Exercitiile de interventie se realizeaza:

– planificat, pe baza de grafic, astfel incat la acestea sa participe esalonat toti salariatii cu atributii de interventie de la locurile de munca;

– inopinat, de catre administratorul sau conducatorul institutiei, autoritatile de control sau de alti factori de decizie;

– planificat, pe baza de grafic, alaturi de personalul serviciului privat pentru situatii de urgenta.

Evidenta aplicatiilor si exercitiilor efectuate se tine in cadrul unui registru special conceput pentru acest aspect.

Registrul are continutul realizat pe baza modelului prezentat in anexa nr.8 din Ordinul nr. 163 din 2007.

Atentie!
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 de lei la 2.500 de lei neindeplinirea de catre administrator sau conducatorul institutiei a obligatiei de a permite, la solicitare, accesul fortelor inspectoratului in unitatea sa in scop de recunoastere, instruire sau de antrenament si de a participa la exercitiile si aplicatiile tactice de interventie organizate de acesta.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Categoriile de constructii si amenajari care se supun avizarii si autorizarii privind securitatea la incendiu sunt urmatoarele:

I.Cladiri:
a) incadrate conform legii in categoriile de importanta exceptionala si deosebita, indiferent de aria construita, regimul de inaltime sau destinatie ;

b) definite conform reglementarilor tehnice specifice domeniului securitatii la incendiu ca „inalte“ sau „foarte inalte“, indiferent de aria construita ori de destinatie;

c) in care sunt amplasate incaperi sau grupuri de incaperi, definite conform reglementarilor tehnice specifice domeniului securitatii la incendiu ca „sali aglomerate“, indiferent de aria construita, regimul de inaltime ori destinatie ;

d) de locuit colective, noi sau existente, cu mai mult de patru niveluri supraterane, la care se realizeaza sau amenajeaza mansarde ;

e) pentru sedii ale autoritatilor publice locale si centrale, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp;

f) pentru lacasuri de cult si spatii de cazare aferente, accesibile publicului, cu aria desfasurata mai mare de 200 mp, cu exceptia caselor parohiale, cladirilor destinate locuirii personalului monahal, clopotnitelor, lumanararelor si capelelor ;

g) agrozootehnice sau agroindustriale, inchise, cu aria construita mai mare sau egala cu 600 mp, cu exceptia silozurilor metalice, depozitelor de furaje fibroase, serelor, solarelor, rasadnitelor si ciupercariilor;

h) de depozitare a buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu exceptia GPL, de capacitate medie sau mare.

II. Cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de:
a) comert, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp, sau daca spatiul este amenajat in cladiri de locuit colective, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 200 mp;

b)alimentatie publica, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 200 mp;

c) birouri, financiar-bancara, de asigurari si burse, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp;

d) ingrijire a sanatatii, cu spitalizare continua, indiferent de suprafata, sau dispensare si policlinici, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp;

e) invatamant, supraveghere, ingrijire sau cazare/adapostire a copiilor prescolari, elevilor, studentilor, batranilor, persoanelor cu dizabilitati sau lipsite de adapost, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 150 mp;

f) gara, autogara si aerogara, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp, precum si statii de metrou, indiferent de aria desfasurata;

g) cultura, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp;

h) parcaj, cu peste 10 autoturisme ;

i) centru de agrement, cu piscine interioare, servicii de relaxare si intretinere corporala, cu masaj, hidromasaj, impachetari, bai de plante, sauna uscata, cabine cromo-aromo-terapii si baie turceasca, terenuri de squash, sali de aerobic, fitness, biliard, tenis de masa si fotbal mecanic, terenuri de tenis, minifotbal si fotbal cu vestiarele aferente si altele similare, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp, sau daca spatiul este amenajat in cladiri de locuit colective, cu suprafata mai mare sau egala cu 200 mp ;

j) primire turistica, cu mai mult de 8 camere si/sau 16 locuri, pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vanatoare, de pescuit, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, pensiuni turistice urbane si rurale, inclusiv unitatile de alimentatie din incinta acestora ;

k) productie sau depozitare, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 600 mp, sau daca spatiul este amenajat in cladiri de locuit colective, cu aria desfasurata mai mare sau egala cu 200 mp.

III. Cladiri civile subterane sau spatii publice amenajate la subsolul, demisolul, in podul, ori pe acoperisul tip terasa al cladirilor civile, cu aria desfasurata mai mare sau egala 100 mp;

V. Constructii ori sisteme sau instalatii pentru:
a) statii publice de distributie a carburantilor pentru autovehicule cu capacitatea de stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere ori statii mixte;

b) statii de depozitare si distributie a gazelor naturale comprimate utilizate drept combustibil pentru vehicule (GNCV);

c) alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor la platforme si parcuri industriale;

d) lucrari noi si de modificare a instalatiilor de stingere, detectare, semnalizare si alarmare la incendiu la cladiri existente ce intra sub incidenta prezentei hotarari.

V. Constructii sau amenajari sportive, cu capacitatea mai mare sau egala cu 200 de locuri pe scaune in interior ori mai mare sau egala cu 1.000 de locuri pe scaune in aer liber.

ANEXA Nr. 2

Categoriile de constructii si amenajari care se supun autorizarii privind securitatea la incendiu

I.Constructii ori sisteme sau instalatii pentru :
a) sisteme de distributie gaze petroliere lichefiate la autovehicule cu capacitatea de stocare de maximum 30 mc echivalent apa, care nu sunt amplasate in statii mixte;

b) statii transportabile de distributie a carburantilor la autovehicule cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 30 mc;

c)alimentarea consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate stocate in rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea individuala de maximum 5.000 l sau grupuri de rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea totala de maximum 30.000 l volum de apa aferente laboratoarelor-sanitare, scolare si alte asemenea, cladirilor cu activitati de productie si fluxuri tehnologice, instalatiilor de incalzire centrala si locala, pentru prepararea apei calde de consum si a hranei;

d) puncte de desfacere a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate la consumatori cu capacitatea de stocare/depozitare de minimum 250 kg GPL si maximum 1.250 kg GPL;

e) alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor in localitati.

II. Constructii sau amenajari temporare in aer liber, pentru spectacole sau intruniri, cu capacitatea mai mare sau egala cu 200 de locuri pe scaune, ori avand destinatia comerciala, cu aria desfasurata/suprafata mai mare sau egala cu 2.500 mp.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Când și cum se plătește CAS și ce asigură !?

Contribuția la pensii este o contribuție socială obligatorie, potrivit legislației fiscale, ce trebuie achitată de angajatori pentru toți salariații pe care-i au. Pentru a veni în ajutorul salariaților și angajatorilor, am sintetizat astăzi cele mai importante informații despre cotele actuale, declararea și plata contribuțiilor, precum și, în mare, drepturile conferite de calitatea de asigurat la pensii.
Contribuția de asigurări sociale (pe scurt, contribuția la pensii sau CAS) este datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, conform Codului fiscal. Aceasta trebuie achitată de către angajatori pentru veniturile din salarii ale persoanelor pe care le-au încadrat în muncă. În momentul de față, cotele de contribuții la pensii sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă ale salariaților, după cum urmează:

pentru condiții normale de muncă: 26,3% (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator);
pentru condiții deosebite de muncă: 31,3% (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator);
pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă: 36,3% (din care 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator).
Actul normativ amintit stabilește că baza lunară de calcul a contribuției individuale la pensii a salariatului este câștigul brut realizat din salarii (acesta include, printre altele, veniturile din salarii, sumele reprezentând participarea salariaților la profit și veniturile reprezentând plăți compensatorii). Legea impune și o limită, astfel că, „în situația în care totalul veniturilor (…) este mai mare decât valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, contribuția individuală de asigurări sociale se calculează în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului”.

Pentru contribuția datorată de angajator, baza lunară de calcul este suma câștigurilor brute ale salariatului. „Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraților pentru care angajatorul datorează contribuție diferențiată în funcție de condițiile de muncă, din luna pentru care se calculează această contribuție datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, și valoarea corespunzătoare a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. În situația depășirii acestui plafon, în cazul angajatorilor care datorează contribuție la bugetul asigurărilor sociale de stat, diferențiată în funcție de condițiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această contribuție, corespunzătoare fiecărei condiții de muncă, se stabilește proporțional cu ponderea, în total bază de calcul, a câștigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre condițiile de muncă”, se mai arată în Codul fiscal.

Plata CAS de către angajator înseamnă, pentru salariații acestuia, obținerea calității de asigurat în sistemul public de pensii. Astfel, persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare pot cere pensia pentru limită de vârstă, conform Legii nr. 263/2010. Dacă se dorește pensionarea mai rapidă (cu condiția depășirii stagiului complet de cotizare sau măcar atingerea acestuia), asigurații au la îndemână pensia anticipată sau pensia anticipată parțială.

În afară de aceste trei tipuri de pensii, salariații mai pot beneficia, pentru înjumătățirea sau pierderea capacității de muncă, de pensia de invaliditate, iar soțul supraviețuitor și copiii unui asigurat decedat pot solicita pensia de urmaș. Pe deasupra, calitatea de asigurat în sistemul public de pensii mai poate aduce bilete de tratament balnear, bilete de odihnă și ajutor de deces.

CAS trebuie declarată și plătită lunar sau trimestrial?

În ceea ce privește calcularea, declararea și plata contribuției la sănătate (este vorba, evident, atât de contribuția individuală a salariatului, cât și de contribuția angajatorului), obligația revine tot angajatorilor, la fel ca în cazul contribuției la sănătate. Mai precis, Codul fiscal dispune că „persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora (…) au obligația de a calcula și de a reține la sursă contribuțiile individuale de asigurări sociale, precum și obligația de a calcula contribuțiile de asigurări sociale datorate de aceștia, după caz”.

Contribuția la pensii se declară, fie lunar, fie trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 a lunii următoare trimestrului (câte o declarație pentru fiecare lună din trimestru). Acest lucru se face cu ajutorul „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” (formularul 112).

Formularul 112 trebuie să ajungă la unitatea fiscală la care angajatorul este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții, așa cum prevede Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 1045/2012. Documentul se completează cu ajutorul unui program gratuit de asistență (disponibil aici) și se transmite electronic, în baza unui certificat calificat.

Plata efectivă a CAS se face, de asemenea, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează. „Contribuțiile de asigurări sociale individuale calculate și reținute (…) se plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuția angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii”, este punctat în Codul fiscal.

Contribuția la pensii se achită, potrivit Ordinului Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 531/2016, în contul unic 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale și fondurilor speciale, în curs de distribuire”.

Atenție! Pentru nereținerea sau reținerea și neachitarea integrală a contribuțiilor, Codul de procedură fiscală prevede că angajatorii pot fi sancționați contravențional, în funcție de cuantumul obligațiilor fiscale sustrase de la plată, cu sume cuprinse între 1.000 și 27.000 de lei.

Poți afla online data la care te vei putea pensiona !!!

Pentru a veni în ajutorul cetățenilor care vor să afle rapid și simplu la ce vârstă se vor putea pensiona, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut o aplicație online. Aceasta poate fi găsită aici și oferă, în funcție de data de naștere a solicitantului, data la care acesta se va putea pensiona fie pentru limită de vârstă, fie anticipat, fie anticipat parțial.

Pentru a exemplifica, am luat cazul unui bărbat născut la data de 5 august 1980. După introducerea datei de naștere, a sexului și a textului aleatoriu de verificare, aplicația CNPP a informat că bărbatul în cauză se va putea pensiona pentru limită de vârstă în august 2045 (dacă îndeplinește stagiul minim de cotizare de 15 ani). Aceeași persoană se va putea pensiona anticipat, dacă are un stagiu de cotizare de cel puțin 43 de ani, începând din august 2040, iar anticipat parțial, dacă are un stagiu de cotizare între 35 și 43 de ani, tot începând din august 2040, însă cu o penalizare a cuantumului pensiei.

Esențial de reținut este că aplicația oferă date doar pentru persoanele fizice care lucrează în condiții normale, în sectorul civil (polițiștilor și militarilor, de exemplu, li se aplică alte prevederi). De asemenea, aplicația nu poate oferi date pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite, speciale sau în fostele grupe de muncă I și II (pentru care se acordă reduceri ale vârstei de pensionare). Pentru a afla informații complete, fiecare asigurat în sistemul public de pensii se poate adresa direct caselor teritoriale de pensii sau poate folosi secțiunea „Întreabă un consultant” de pe site-ul CNPP.

În altă ordine de idei, salariații pot afla de pe Internet și dacă li se declară contribuția la pensii. În acest sens, se poate folosi Spațiul Privat Virtual al Fiscului, un serviciu online ce permite solicitarea unor informații despre situația fiscală personală, printre care și CAS declarată de angajator. Pentru a afla mai multe despre folosirea aplicației CNPP și a serviciului Fiscului!

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

In conformitate cu legislatia in vigoare mentionam ca angajatorul isi poate inceta activitatea, atat definitiv, cat si temporar, chiar daca unul dintre salariati se afla in concediu pentru cresterea copilului. Conform art. 65 alin. (1) din Codul muncii, in aceasta situatie vorbim de incetarea existentei angajatorului, care presupune o cauza de concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului.
Face exceptie de la interdictia stabilita de art 60 alin. (1) lit. e) din Codul muncii de a concedia salariata aflata in CCC doar situatia in care concedierea intervine pentru motive precum reorganizarea judiciara sau falimentul angajatorului, in conditiile legii, conform alin. (2) al aceluiasi articol.
Situatia incetarii personalitatii juridice a unei societati comerciale nu este prevazuta ca exceptie de la regula potrivit careia salariatele aflate in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani nu pot fi concediate. Cu toate acestea, concedierea este fireasca dat fiind incetarea existentei angajatorului.
Asadar, salariatul aflat in concediu pentru cresterea copilului poate fi concediata in baza art. 65 alin. (1) din Codul muncii, insa, numai la finalul efecuarii tuturor operatiunilor de lichidare a societatii comerciale, anterior radierii acesteia.
Atentie! In cazul in care incetarea existentei societatii comerciale este determinata de absorbtia de o alta societate comerciala (fuziune prin absorbtie) drepturile si obligatiile sale ce rezulta din contractele colective si individuale de munca se transfera cesionarului (societatea absorbanta).

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Persoanele care lucreaza la birou si petrec multe ore pe scaun in fiecare zi sunt supuse stresului fizic, au sanse crescute pentru a deveni supraponderale si risca sa dezvolte in timp numeroase afectiuni.
Cele mai cunoscute afectiuni intalnite in randul angajatilor care petrec mult timp stand pe scaun sunt durerile de spate, probleme ale sistemelor muscular si osos, obezitate, cancer si boli de inima.
Acestea sunt provocate in mod principal de pozitia nenaturala pe care o au oamenii cand stau pe scaun un timp indelungat, iar sedentarismul a ajuns in 2016 mai daunator chiar si decat fumatul.
Alarmant este ca timpului petrecut la munca, stand pe scaun, se adauga timpului petrecut acasa in fata televizorului, a calculatorului, in masina, navigand pe internet cu ajutorul smartphonului etc. Astfel oamenii au ajuns sa stea pe scaun in medie 9,3 ore pe zi, chiar mai mult decat dorm (7,7 ore).
Iata cateva reguli pentru angajatori pentru reducerea la minim a afectiunilor salariatilor, provocate de statul pe scaun timp indelungat, conform Legii nr.319/2006 a SSM:
1. Evitarea riscurilor – este asociata in principiu cu schimbarea atributiilor de munca, cu unele care presupune un timp mai scazut de stat pe scaun;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate – identificarea activitatilor realizate si amenajarea postului de munca unde sanatatea si securitatea utilizatorilor sunt expuse factorului de risc (statul pe scaun).
3. Combaterea riscurilor la sursa – reducerea timpului petrecut pe scaun cu 2 ore pe zi, intr-o prima faza, pentru ca ulterior sa se ajunga la 4 ore de stat in picioare.
4. Adaptarea muncii la om – alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii.
5. Adaptarea la progresul tehnic – pentru evitarea suprasolicitarii incheieturilor mainilor, atunci cand sunt necesare introducerea de date in numar mare, printr-un numar mare de tastari, se pot utiliza alte periferice functie de dimensiunile antropometrice, performantele personale, tehnologia adoptata, disponibilitate si/sau spatiu.
6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca – angajatii trebuie sa se ridice in picioare, sa se intinda, sa se dezmorteasca, sa faca si cativa pasi la fiecare doua ore.
8. Adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
9. Furnizarea de instructiuni ssm corespunzatoare lucratorilor;

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Autorizatia de securitate la incendiu devine obligatorie pentru toate constructiile si spatiile amenajate pana cel tarziu la 30 iunie 2017, potrivit unei Ordonante de Urgenta adoptate miercuri de Guvern, amanandu-se astfel termenul stabilit initial, de 31 decembrie 2016.

Executivul arata ca toti proprietarii trebuie sa obtina autorizatie de securitate la incendiu pana la 30 iunie 2017 cel tarziu, pentru constructiile si amenajarile care functioneaza in prezent si nu detin acest document.

Atentie! Cei care vor continua sa functioneze fara autorizatie dupa data de 30 iunie 2017 vor fi sanctionati cu amenzi cuprinse intre 20.000 – 50.000 de lei.

Prin prevederile Legii nr.33/2016 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, a fost prorogat termenul in care persoanele cu responsabilitati legale au obligatia obtinerii autorizatiei de securitate la incendiu pana la data de 31 decembrie 2016, perioada in care acestea nu sunt sanctionate contraventional. Totusi, in urma analizelor efectuate s-a constatat ca in cele 4 luni pana la expirarea termenului stabilit, chiar daca se pastreaza acelasi ritm de avizare/autorizare, nu toti proprietarii/detinatorii constructiilor vor putea atinge obiectivul propus. Prin urmare, extinderea perioadei in care se realizeaza conformarea de buna voie la norma de autorizare va conduce la cresterea numarului de constructii autorizate, fara a fi necesara aplicarea unor masuri coercitive.

Totodata, prin prelungirea termenului pentru obtinerea autorizatiei, se urmareste reducerea riscului de nerespectare a termenelor de obtinere a avizelor/autorizatiilor de securitate la incendiu de catre beneficiarii care nu s-ar incadrat in termenul actual.

Prelungirea cu jumatate de an a termenului implica si reducerea numarului de solicitari de autorizare respinse pentru neconformitati, beneficiarii urmand astfel sa aiba la dispozitie o perioada mai mare de timp in care sa efectueze lucrarile necesare obtinerii autorizatiei de securitate la incendiu.

Potrivit Legii nr. 307/2016, obligatia obtinerii autorizatiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investitiei ori persoanei fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii noi sau interventii la constructiile existente.

Trebuie sa stiti ca raspunderea pentru functionarea constructiilor si amenajarilor din punct de vedere al asigurarii cerintei de securitate la incendiu revine exclusiv beneficiarilor investitiilor, pana la data obtinerii autorizatiei de securitate la incendiu.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Sindromul de tunel carpian este o afecțiune relativ frecventă, care se asociază cu ocupațiile ce solicită intens mișcările repetate ale mâinii și ale degetelor.
Printre vinovați: utilizarea tastaturii computerului, croitoria sau chiar și activitățile în gospodărie sau în bucătărie. Șeful Secției de chirurgie plastică și reparatorie a Spitalului de Urgență Floreasca, prof. dr. Ioan Lascăr, ne-a dat toate datele pentru a înțelege ce este această afecțiune și cum trebuie să reacționăm atunci când apare. Pentru că ignorarea ei poate duce la consecințe grave pentru sănătate. „Este o suferință care se manifestă prin apariția amorțelilor la primele trei degete și jumătate din degetul al patrulea. Dar ceea ce deranjează cel mai mult și motivează pacientul să meargă la un consult și pentru investigații și, în final, pentru soluții terapeutice adecvate, uneori radicale, respectiv intervenția chirurgicală, este sindromul dureros. Durerea nocturnă, mai ales, care trezește pacientul, deranjează, îl împiedică să se odihnească”.

Compresia nervilor periferici
Sindromul de canal carpian sau de compresie a nervului median la nivelul canalului carpian face parte din grupul sindroamelor de compresie ale nervilor periferici. „Există anumite zone anatomice specifice anumitor nervi periferici, care favorizează apariția acestui sindrom. Când vorbim de nervii periferici, evident, nu vorbim doar de nervul median, vom include și nervul ulnar, și nervul radial, la nivelul extremității toracice, respectiv la nivelul brațului, al antebrațului și al mâinii. Același tip de sindrom îl putem întâlni și la nervii de la nivelul membrului inferior”. Sindromul compresiei nervului median este frecvent întâlnit. Apariția acestei boli este determinată, pe deoparte, de anumite particularități anatomice, dar, pe de altă parte, o contribuție importantă și un factor favorizant deosebit îl reprezintă anumite ocupații, anumite tipuri de îndeletniciri umane. „În principiu, mișcările mici și repetate ale degetelor mâinii, cum ar fi cele făcute de ziariști, de IT-iști (utilizarea tastaturii computerului), chiar activitățile specifice din gospodărie (mișcările mici atunci când se taie zarzavaturile), croitoria, de exemplu, pot fi factori favorizanți în apariția sau mai ales în intensificarea suferinței în această afecțiune”.

DIAGNOSTICARE
Diagnosticul, evident, trebuie să îl pună medicul specialist. „Specialistul este, de multe ori, neurologul, care declanșează o serie de investigații, pe lângă evaluarea clinică. Este foarte adevărat că în ultimele decenii (20—25 de ani) boala aceasta pare a fi mult mai frecventă. Sigur, și din cauza înmulțirii indivizilor care utilizează tastatura computerului. Dar este de luat în considerație elementul care favorizează stabilirea unui diagnostic obiectiv, adică investigațiile electrice. Măsurarea proprietăților electrice de conductibilitate și excitabilitate a nervului, care se face cu un anumit tip de aparatură, ne permite să stabilim cu precizie matematică suferința și gradul de afectare a nervului median”.

TRATAMENT
Uneori, această afecțiune poate fi ameliorată cu ajutorul medicamentelor, în funcție de cât de afectat este nervul, dar, de cele mai multe ori se ajunge la intervenție chirurgicală. „Evident că un anume tip de suferință, respectiv compresia severă, anumiți parametri ne permit să stabilim dacă mijloacele terapeutice pe care le vom folosi sunt reprezentate de mijloace medicamentoase, de imobilizări temporare, sau la nivelul avansat de afectare a nervului, dacă se impune o intervenție chirurgicală. O decompresie, o relaxare a spațiului în care nervul median suferă”, adaugă profesorul. Ce este canalul carpian? Canalul carpian este zona anatomică de pasaj, situat anterior, la nivelul articulației radiocarpiene în care se realizează contenția pentru elementele tendinoase ale mâinii, toate tendoanele degetelor, respectiv nouă tendoane. Prin acest spațiu circulă și nervul median. Structura anatomică a canalului este: trei pereți formați din structuri osoase, iar plafonul este realizat dintr-un ligament foarte gros, care are o grosime de un centimetru sau chiar mai mult și care face ca acest spațiu delimitat să fie inextensibil. „Prin canalul carpian, deci, trec aceste structuri: respectiv cele nouă tendoane și nervul median. În anumite condiții, din diferite motive dar corelate cu anumite particularități, se ajunge la apariția tulburărilor circulatorii și de nutriție în acel segment. Cum? De multe ori, îngroșarea acestora depinde de fascicule musculare care devin hipertrofice din cauza utilizării mâinii. Hipertrofia acestor structuri musculare duce la creșterea în volum a structurii musculare respective și la amprentarea nervului cu apariția tulburărilor circulatorii și de nutriție la nivelul segmentului respectiv”. „Apare tulburarea vasculară din cauza creșterii presiunii, iar structura nobilă care suferă este nervul. Suferința este determinată de «sufocarea nervului» prin compresie și diminuarea progresivă și direct proporțională a fluxului vascular, deci a hrănirii cu sânge a segmentului, respectiv nervul. Tulburarea de nutriție a nervului se reflectă în tulburarea de conductibilitate, generând suferința. Altfel spus, nervul nu mai funcționează corect în acel segment”.

OPERAȚIA
Utilizarea prezentă a investigațiilor electrice permite un diagnostic al suferinței. Înaintea folosirii acestui tip de investigație, de multe ori, boala era pusă pe seama unei spondiloze cervicale sau a altei suferințe, care aveau mai puțin de-a face cu ceea ce numim sindrom de compresie la nivelul canalului carpian. „Din punctul de vedere al soluției radicale, în formele severe, nu putem lua în discuție decât intervenția chirurgicală, care înseamnă decompresia prin deschiderea chirurgicală a canalului carpian, fie endoscopic, fie chirurgical clasic. Dar, de multe ori, modificările de tip fibros – o îngroșare a țesuturilor din jurul nervului – duc la apariția unui manșon fibros care sugrumă nervul și care reclamă și o abordare microchirurgicală. Sub microscop sau sub lupă operatorie, nervul este descarcerat din acel manșon fibros, realizându-se neuroliză microchirurgicală”. După intervenția chirurgicală, corect efectuată, afecțiunea nu recidivează.

CONSECINȚE
Care poate fi cea mai gravă consecință dacă ignorăm această afecțiune? „În stadiile avansate ale evoluției bolii, pe lângă durere, care uneori poate deveni extrem de supărătoare, mai ales durerea nocturnă, apare tulburarea progresivă de sensibilitate la nivelul degetelor – primele trei degete și jumătate. E vorba de pulpele degetelor, în principal, care reprezintă suprafața cea mai valoroasă din punct de vedere al culegerii informației tactile. Reprezentarea corticală, de exemplu (deci la nivelul creierului) în secțiunile dedicate analiză- rii senzațiilor tactile, este maximă pentru degetul mare și pentru următoarele trei degete. Deci este zona cel mai riguros analizată din punctul de vedere al densității senzorilor ce culeg informații specifice analizate la nivelul creierului. Progresiv, pierdem din această calitate a informației tactile”. Lucrurile nu se opresc aici. „La aceasta se adaugă amorțeala semnificativă, senzația supărătoare de amorțeală, apar tulburări de troficitate la nivelul mușchilor mici ai mâinii, la nivelul eminenței tenare, care controlează mișcările subtile ale degetului mare, cel mai important deget al nostru, degetul opozabil. Valoarea funcțională a degetului mare este de circa 55 la sută din bilanțul funcțional al mâinii. Adică degetul mare este mai important în evaluarea funcțională a mâinii, decât toate celelalte patru degete la un loc! Este afectată și capacitatea de a apuca, de a folosi mâna în mod normal, prin atrofia mușchilor mici ai mâinii”.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Accidentarea angajatilor pe traseul spre locul de munca reprezinta accident de munca, potrivit Legii nr. 319/ 2006.
Conform legislatiei in vigoare, accidentul de munca este definit astfel:
– accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul,
– acccident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul,
– accident care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este organizat de angajator in afara unitatii.
Legea arata ca accidentul de munca presupune vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serveciu, care provoaca incapacitate temporara de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.
Termenul de cel putin 3 zile calendaristice consecutive pentru a defini accidentul care produce incapacitate temporara de munca se demonstreaza prin certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente, potrivit prevederilor legale.
Asa cum aminteam anterior, este considerat accident de munca si accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers, conform Art. 30 (1) din lege, in sensul prevederilor art. 5 lit. g).

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

H.G. NR. 1.136/2006 privind cerintele minime de ssm referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice a a fost abrogata de la 1 august 2016.
H.G. nr. 1.136/2006 a fost inlocuita de H.G. nr. 520/2016 care reglementeaza toate efectele biofizice directe si efectele indirecte cunoscute cauzate de campurile electromagnetice.

Ca urmare angajatorii pot fi sanctionati contraventional de catre inspectorii de munca:

– cu amenda de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 21 in ceea ce priveste elaborarea si punerea in aplicare a unui plan de actiune pentru a evita depasirea valorilor-limita de expunere;

– cu amenda de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 24 privind semnalizarea zonelor in care sunt depasite nivelurile de declansare a actiunii;

– cu amenda de la 2.500 la 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 36 alin. (2) privind neinformarea in termen a Inspectiei Muncii asupra locurilor de munca stabilite de angajator conform prevederilor art. 36 alin. (1) lit.

Tinand cont de progresul tehnic si disponibilitatea masurilor de control al emisiei de campuri electromagnetice la sursa, angajatorul va lua masurile necesare pentru a se asigura ca riscurile generate de campurile electromagnetice la locul de munca sunt eliminate sau reduse la minimum pentru a nu afecta lucratorii.