Printr-un act al Guvernului, în vigoare de anul trecut, s-a adus o serie de modificări majore legislației construcțiilor, însă acestea nu se mai aplică, începând de astăzi, pentru că actul adoptat anul trecut a fost respins de parlamentari. Concret, actul le stabilise inspectorilor în construcții o serie de noi atribuții, alături de care și obligația de a opri construcțiile care se ridică ilegal. De asemenea, crescuseră substanțial unele dintre amenzile aplicabile celor care fac abstracție de legislația construcțiilor, se eliminase avizul tacit și fusese introdus votul motivat pentru adoptarea unor documentații, toate în scopul reducerii corupției și dezordinii din acest domeniu.
Legea nr. 86/2017 privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2016 a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017 și a intrat în vigoare astăzi. Prin aceasta, toate modificările aduse de OUG nr. 100/2016 la legislația construcțiilor și-au încetat, oficial, efectele.
Prin OUG nr. 100/2016, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) dobândise obligația să oprească lucrările la construcțiile care se ridică nelegal (până la acel moment avea doar o opțiune să facă asta). Actul a adus schimbări importante în Legea nr. 350/2001 și în Legea 50/1991, unii spunând că au fost schimbări binevenite, având în vedere haosul și dezordinea din construcțiile civile din țară.
Ca orice altă ordonanță de urgență, și OUG nr. 100 a trebuit să treacă prin Parlament pentru a fi aprobată sau respinsă. Senatul, ca primă Cameră, a votat un proiect de lege pentru adoptarea acestei ordonanțe, dar a modificat prevederile sale pe alocuri și a votat modificări suplimentare. Când proiectul a trecut la deputați, aceștia au mers pe varianta respingerii cu totul a OUG nr. 100/2016, votând pe 4 aprilie, în majoritate covârșitoare, un proiect de lege pentru respingere.
Practic, prevederile votate de Guvern și în vigoare la acest moment nu se mai aplică, începând de azi.
Scopul OUG nr. 100 a fost reducerea corupției din construcții
În scopul reducerii corupției, ISC dobândise o serie de atribuții noi odată cu intrarea în vigoare a OUG nr. 100/2016. Concret, un inspector era obligat să oprească lucrările de construcție a unei clădiri, dacă lucrările încălcau legislația în domeniul construcțiilor, nu erau respectate normele privind asigurarea calității în construcții, se construiau în lipsa unui proiect tehnic sau se construiau în baza unei autorizații emise nelegal.
Inspectorul avea și înainte posibilitatea de a opri aceste lucrări, însă ordonanța a adus o nuanțare gravă acestei atribuții și a transformat-o într-o obligație: „Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare (…)”, în timp ce vechea formulare era „Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune”.
De asemenea, s-a mai prevăzut posibilitatea ca ISC să poată ataca în instanță documentele urbanistice sau autorizațiile de construire ilegale. În trecut, doar prefectul avea această posibilitate, ceea ce face ca, adesea, controlul de legalitate să rămână neeficace. În curând însă, ne vom întoarce la situația în care doar prefectul are posibilitatea să conteste în instanță aceste documente.
Ordonanța prevedea mai multe contravenții și amenzi mult mai mari
O altă modificare adusă de OUG nr. 100/2016 a fost aceea că amenzile prevăzute în Legea nr. 350/2001 crescuseră semnificativ, pentru anumite contravenții acestea situându-se între 10.000 și 50.000 de lei, însă acum s-a revenit, practic, la cuantumul maxim valabil și înainte, adică 10.000 de lei.
Ordonanța a adus nu doar amenzi mai mari, dar și mai multe categorii de fapte care puteau fi sancționate. Acestea se refereau la:
inițierea sau aprobarea documentațiilor de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții nelegal construite (lipsite de autorizație de construcție sau care nu respectă prevederile autorizației);
avizarea/aprobarea unor documentații de urbanism incomplete;
semnarea unor documentații care conțin date eronate;
aprobarea unui plan urbanistic de detaliu care derogă de la documentația de urbanism aprobată;
modificarea documentațiilor de către autorități fără a mai relua procedurile de avizare/aprobare;
nerespectarea prevederilor privind informarea și consultarea populației.
ISC i se oferise, de asemenea, posibilitatea să amendeze instituțiile care nu emit avizele în termenele legale și care întârzie nejustificat investițiile. Tocmai pentru accelerarea investițiilor, prin această ordonanță, Executivul introdusese eliminarea avizului tacit (avizarea de la sine a unui act pentru că autoritatea nu s-a pronunțat contra avizării într-un anumit termen) și înlocuirea acestuia cu sancțiuni aplicate autorității de ISC. Însă acestea toate au ieșit din vigoare astăzi.
De azi însă, avizul tacit va putea redeveni o practică în autoritățile locale, ducând practic la adoptarea unor proiecte ca urmare a lipsei de interes manifestate de decidenți, iar inspectorii nu-i vor mai putea amenda pe cei care lungesc povestea acordării avizelor.
Certificatul de urbanism electronic și votul motivat au dispărut
Pentru cei care solicită un certificat de urbanism, ordonanța a stabilit ca aceștia să-l poată obțină și în format electronic. Numai că pentru a putea să se folosească de el în format tipărit, certificatul trebuie să poarte și semnăturile de mână ale autorităților. De azi, posibilitatea de a obține un astfel de format electronic nu va mai avea un suport legal, din moment ce ordonanța și-a pierdut efectele.
De asemenea, fusese introdusă și ideea de vot motivat al consilierilor locali, pentru ca aceștia să nu mai poată vota aprobarea unor documentații în funcție de foloasele pe care le-au primit sau le vor primi în acest scop, numai că și votul motivat va deveni o chestiune de domeniul trecutului, începând de azi. „Consilierii judeţeni sau locali vor depune la preşedintele de şedinţă motivaţia în scris pentru votul exprimat prin care aprobă/resping documentaţiile de amenajare a teritoriului sau de urbanism, care se va anexa la procesul- verbal al şedinţei”, prevede actul.
În fine, ordonanța mai prevedea și că, în domeniul achizițiilor publice, perioada de valabilitate a autorizației de construire este de cel mult 24 de luni. Odată intrată în vigoare legea de respingere, ne întoarcem, așadar, la perioada de valabilitate de un an a acestei autorizații.