Coachingul transformational nu este terapie, nu este mentorat, nu este consiliere. Coachingul transformational ii ajuta pe indivizi sa exploreze comportamentele disfunctionale si sa-si recreezi modul in care gandesc si actioneaza.

Coachingul transformational, prin tehnicile pe care le foloseste, merge in acele substraturi ale constiintei pe care indivizii nu le acceseaza in rutina zilnica. Facand o analiza a acestor niveluri, indivizii reactiveaza inteligenta emotionala si sociala, capatand incredere in deciziile pe care le iau, manifestand un nivel superior de constientizare a ceea ce fac. Aceste transformari individuale se declina apoi la nivel organizational, iar unul dintre efecte este ca individul, din rolul sau de lider, asigura echipei cu care lucreaza contextul favorabil maximizarii performantei si excelentei profesionale.
„Coachingul transformational este, pana la acest moment, cea mai completa si complexa metoda de dezvoltare personala si profesionala, varianta 4D a coachingului. Adica, toate demersurile de dezvoltare sunt dedicate individului in totalitatea sa, fara a face separarea intre viata personala si cea profesionala”.
Coachingul este focusat pe clarificarea obiectivelor, actiunile necesare atingerii acestora si performanta obtinuta. In schimb, coachingul transformational are in centrul procesului persoana, roluri din viata personala si profesionala care se intrepatrund, care necesita utilizarea acelorasi resurse si comportamentele care sustin, sau limiteaza, demersurile necesare fiecarui rol.
„Sesiunile de coaching transformational sunt asemanatoare cu cele de coaching tranzactional. Dureaza 1-1,5 ore si doar modalitatea de accesare a spatiului fizic sau online este usor diferita, sau mai degraba imbogatita. Ne putem imagina ca ne detasam de o situatie, facand la propriu pasi in incapere, mutandu-ne fizic in diverse unghiuri pentru a constientiza diversele perspective asupra unei situatii sau accesand mental acest exercitiu atunci cand sesiunea se tine online”.

Regulamentul 679/2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, aplicabil din 25 mai 2018, stabileşte – printre altele – şi condiţiile în care se consideră legală prelucrarea.

Astfel, potrivit art. 6 din GDPR, prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:
persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;
prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;
prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;
prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil. (această prevedere nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de autorități publice în îndeplinirea atribuțiilor lor).
În cazul în care prelucrarea în alt scop decât cel pentru care datele cu caracter personal au fost colectate nu se bazează pe consimțământul persoanei vizate sau pe dreptul Uniunii sau dreptul intern, operatorul, pentru a stabili dacă prelucrarea în alt scop este compatibilă cu scopul pentru care datele cu caracter personal au fost colectate inițial, ia în considerare, printre altele:
orice legătură dintre scopurile în care datele cu caracter personal au fost colectate și scopurile prelucrării ulterioare preconizate;
contextul în care datele cu caracter personal au fost colectate, în special în ceea ce privește relația dintre persoanele vizate și operator;
natura datelor cu caracter personal, în special în cazul prelucrării unor categorii speciale de date cu caracter personal, în conformitate cu articolul 9 din GDPR, sau în cazul în care sunt prelucrate date cu caracter personal referitoare la condamnări penale și infracțiuni, în conformitate cu articolul 10;
posibilele consecințe asupra persoanelor vizate ale prelucrării ulterioare preconizate;
existența unor garanții adecvate, care pot include criptarea sau pseudonimizarea.

CINE?
Declaraţia se completează şi se depune de către:
persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate, care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal;
persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
CÂND?

Declaraţia se depune până la data de 15 iulie 2018, inclusiv, de către persoanele fizice care au obligaţia:
declarării veniturilor realizate din România sau/şi din străinătate în anul 2017;
declarării impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza din România în anul 2018;
declarării venitului estimat pentru încadrarea ca plătitor de contribuţii sociale şi, după caz, a declarării contribuţiilor sociale datorate în anul fiscal 2018.
Declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal şi a celor care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală şi care nu au avut, până la acea dată, obligaţia depunerii declaraţiei unice.

CUM?
Declaraţia se completează pe surse şi categorii de venit. Persoanele care au realizat venituri din mai multe surse sau categorii de venit pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice vor completa câte o secţiune pentru fiecare categorie şi sursă de venit, atât pentru veniturile realizate în anul 2017, cât şi pentru veniturile estimate pentru anul 2018.

Pentru veniturile realizate din România în anul 2017, declarația se completează de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, potrivit Codului fiscal, provenind din:
activităţi independente;
cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă;
activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real;
piscicultură şi/sau silvicultură;
transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar;
jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker;
alte surse, pentru care contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiei.
Pentru veniturile realizate din străinătate în anul 2017, declarația se completează de către persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România şi de către persoanele fizice care îndeplinesc condiţia menţionată la art. 59 alin. (2) din Codul fiscal care realizează venituri din străinătate, supuse impozitării în România, cum ar fi:
venituri din profesii liberale;
venituri din activităţi de producţie, comerţ, prestări servicii;
venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;
venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
venituri din activităţi agricole, piscicultură, silvicultură;
venituri sub formă de dividende;
venituri sub formă de dobânzi;
venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar, alte venituri din investiţii;
venituri din pensii.
Pentru veniturile estimate din România în anul 2018, declarația se completează diferit pentru veniturile estimate din România impuse în sistem real, veniturile estimate din România impuse pe bază de norme de venit, veniturile estimate din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit.
Veniturile estimate din România impuse în sistem real se completează de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, supuse impozitului pe venit, pentru care venitul net se determină în sistem real sau pe baza cotelor forfetare de cheltuieli, potrivit legii sau potrivit opţiunii contribuabililor, după caz, provenind din:

activităţi independente;
drepturi de proprietate intelectuală, altele decât cele pentru care impozitul se reţine la sursă;
cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă;
activităţi agricole impuse în sistem real;
Veniturile estimate din România impuse pe bază de norme de venit se completează de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, supuse impozitului pe venit, provenind din:

cedarea folosinţei bunurilor, în scop turistic;
cedarea folosinţei bunurilor calificată în categoria venituri din activităţi independente;
activităţi de producţie, comerţ, prestări servicii.
Veniturile estimate din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depun de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din:
cultivarea produselor agricole vegetale;
exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;
creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.
Formularul 212 se completează și de către persoanele fizice pentru determinarea contribuţia de asigurări sociale (CAS) şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) estimate pentru anul 2018.

Persoanele fizice trebuie să depună declarația pentru contribuţia de asigurări sociale (CAS) estimată dacă îndeplinesc următoarele condiţii cumulative:
realizează venituri din activităţi independente (venituri din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii şi din profesii liberale) şi/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cu excepţia celor prevăzute la art. 72 alin. (3) din Codul fiscal, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri;
estimează pentru anul curent venituri nete, norme anuale de venit determinate potrivit art. 68 şi 69 din Codul fiscal, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei (pentru anul 2018 termenul de depunere este 15 iulie).
Persoanele fizice trebuie să depună declarația pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) estimată care estimează dacă, pentru anul curent, venituri a căror valoare cumulată, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, este cel puţin egală cu nivelul a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei, din următoarele categorii:
venituri din activităţi independente;
venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II, III din
Codul fiscal sau Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din Codul fiscal;
venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
venituri din investiţii;
venituri din alte surse.

Parlamentarii vor dezbate un proiect de lege care reglementează meseria de expert în securitate și sănătate ocupațională în România, ca profesie liberală. Noii experți vor oferi servicii de prevenire și protecție privind reducerea riscurilor de accidente și îmbolnăviri profesionale la locul de muncă.
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Experții vor fi înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Corpului Experților în Securitate și Sănătate Ocupațională din România, Uniune ce va adopta un Regulament de funcționare a acestei noi profesii, prin hotărâre de guvern. Uniunea, ca organizație profesională a acestei ramuri de experți, va organiza cursurile de formare, va da atestatele și va impune condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele care vor să devină expert SSM.

Principalele activități ale experților SSO țin de identificarea la locul de muncă a pericolelor și a riscurilor pentru fiecare componentă, pe fiecare ramură, mijloc de muncă, echipament, angajat sau post de lucru. După identificarea acestora, expertul va elabora planul de prevenire și protecție și apoi va urmări ca acesta să fie îndeplinit, conform instrucțiunilor pentru fiecare categorie.

Pentru a deveni expert SSO, persoanele care îndeplinesc următoarele condiții se înscriu la Uniunii Naționale a Corpului Experților în Securitate și Sănătate Ocupațională din România:

studii superioare finalizate cu licență în domeniile propuse de Regulamentul Uniunii;
curs de formare profesională în domeniul securității și sănătății în muncă de 80 de ore;
masterat în securitate și sănătate în muncă;
să nu fi fost condamnată pentru săvârșirea unie infracțiuni cu intenție pentru care nu a intervenit reabilitarea;
să fie declarată “admis” la concursul organizat de Uniune.
Experții care trec de toate aceste condiții devin membri stagiari, pentru o perioAdă de 2 ani, apoi membri titulari. De asemenea, odată cu câștigarea experienței și a unor testări, experții vor deveni experți autorizați/membri autorizați – pentru persoanele fizice și membri corporativi – pentru persoanele juridice.

Experții SSO vor răspunde disciplinar, civil sau penal, dacă este cazul, iar sancțiunile aplicate vor fi, în funcție de gravitatea abaterilor: avertisment scris, avertisment cu acțiune corectivă profesională, suspendarea calității de membru pe o perioadă de până la 12 luni, retragerea calității de membru al Uniunii.

În privința drepturilor, experții SSM vor beneficia de onorarii pentru activitatea desfășurată, vor putea consulta baze de date, lucrări sau documentație în domeniul lor de activitate, vor putea încheia contracte de prestări servicii de prevenire cu Fondul de accidente de muncă și boli profesionale.

Proiectul de lege a fost inițiat pe 10 mai 2018 la Senat, prima cameră sesizată. Pentru a fi adoptat, el trebuie să treacă și de votul Camerei Deputaților.

Proiectul de lege (propunerea legislativă privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului nr. 679/2016 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/EC) va fi dezbătut acum de Senat, camera decizională. Regulamentul trebuie aplicat începând cu 25 mai 2018.

Față de forma inițiată în Parlament, cele mai multe amendamente aduse proiectului de lege de Comisia juridică din camera Deputaţilor sunt legate de aplicarea măsurilor coercitive pentru autoritățile și instituțiile publice care nu respect prevederile, printre acestea numărându-se cele două camera ale Parlamentului, Administrația Prezidențială, Guvernul și celelelalte ministere, precum și autoritățile publice locale, centrale, autonome, etc.
Sancțiunile nu vor fi dat la prima abatere, ci se va da o mustrare mai întâi, un plan de remediere cu termen-limită ce poate fi prelungit la cerere, apoi se reia controlul şi abia în ultimă instanţă se va da amendă.
“Art. 11. – (1) În cazul constatării încălcării prevederilor Regulamentului general privind protecţa datelor şi ale prezentei legi de către autorităţle/organismele publice, ANSPDCP încheie un proces-verbal de constatare şi sancţonare a contravenţei prin care se aplică sancţunea mustrării şi la care anexează un plan de remediere.
(2) Termenul de remediere se stabileşte în funcţe de riscurile asociate prelucrării, precum şi demersurile necesar a fi îndeplinite pentru asigurarea conformităţi prelucrării.
(3) În termen de 10 zile de la data expirării termenului de remediere, ANSPDCP poate să reia controlul.
(4) În cazul în care autoritatea/organismul public constată că nu poate îndeplini în termenul stabilit, din motive întemeiate, o parte din măsurile dispuse prin planul de remediere, notifică ANSPDCP cu privire la acest aspect cu cel puţn 10 zile înainte de expirarea termenului, putând solicita totodată prelungirea termenului iniţal.”
Un alt amendament privește faptul că prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea, în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, este permisă cu consimţământul explicit al persoanei vizate sau dacă prelucrarea este efectuată în baza unor dispoziţii legale exprese, cu instituirea unor măsuri corespunzătoare. Proiectul iniţial interzicea prelucrarea acestor date, cu excepţia prelucrărilor efectuate de şi sub controlul autorităţilor publice, în limitele legale şi în condiţii stabilite prin legi speciale, iar interdicţia să nu poată fi ridicată prin consimţământul persoanei vizate.
De asemenea, deputații din comisie au mai stabilit ca prelucrarea unui număr de identificare naţional inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin în scopul realizării intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terţă se efectuează de către operator sau o parte terţă cu instituirea următoarelor garanţii:
punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru respectarea, în special, a principiului reducerii la minimum a datelor, precum şi asigurarea securităţii şi confidenţialităţii prelucrărilor de date cu caracter personal;
numirea unui responsabil pentru protecţia datelor;
stabilirea de termene de stocare în funcţie de natura datelor şi scopul prelucrării, precum şi de termene specifice în care datele cu caracter personal trebuie şterse sau revizuite în vederea ştergerii.
În cazul în care sunt folosite sistemele video, de monitorizare, de supraveghere la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaţilor în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator este permisă numai dacă:
interesele angajatorilor sunt temeinic justificate şi prevalează asupra intereselor sau drepturilor şi libertăţilor persoanelor vizate;
angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie completă şi în mod explicit a angajaţilor;
angajatorul a consultat sindicatul înainte de introducerea sistemelor de monitorizare, precum şi dacă alte forme şi modalităţi mai puţin intruzive pentru atingerea scopului nu şi-a dovedit eficienţa.
În aceste cazuri, durata de stocare a datelor este proporţională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepţia situaţiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate. Pentru nerespectarea acestei prevederi, sancțiunile sunt avertismentul scris urmat de amenda contravențională.

In conformitate cu art. 137 alin. (2) din Codul muncii care stabileste faptul ca, in situatia in care repausul saptamanal se acorda in alte zile decat sambata si duminica, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca (CIM). Acesta se numeste spor de weekend si se inregistreaza in REVISAL.www.protectiamuncii-psi-isci.ro

Indiferent de organizarea timpului de lucru salariatii beneficiaza de repaus saptamanal de regula sambata si duminica.
Legiuitorul a stabilit numai obligatia de a acorda un spor pentru situatia in care repausul saptamanal se acorda in alte zile decat sambata si duminica lasand partilor libertate deplina in stabilirea cuantumului si a conditiilor acordarii acestuia prin contractul colectiv de munca sau prin CIM.

Raspuns:
Nerespectarea repausului saptamanal in zilele de sambata si duminica necesita acordarea unui spor la salariu pentru munca in weekend.
Legiuitorul nu a impus nicio conditie in acordarea sporului pentru repausul saptamanal in alte zile decat sambata si duminica ci doar a prevazut ca trebuie negociat. Cuantumul, modalitatea de calcul si orice alta conditie ce tine de sporul de repaus saptamanal trebuie sa fie negociate cu salariatul si mentionate in contractul colectiv/individual de munca.

Guvernul Romaniei a hotarat aprobarea Strategiei nationale in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2018-2020 prin adoptarea H.G. nr. 191/2018, publicata in M.Of. nr. 331 din 16 aprilie 2018.www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Chiar daca Romania nu a avut o strategie la nivel national pana la adoptarea acestui act normativ, fiecare dintre institutiile cu atributii in acest domeniu au urmarit realizarea obiectivelor strategice europene din domeniul SSM. Evaluarea ulterioara a strategiei comunitare a confirmat faptul ca implementarea acesteia a fost in general eficace si ca principalele sale obiective au fost atinse, contribuind astfel la imbunatatirea punerii in aplicare a legislatiei din domeniul SSM, precum si la clarificarea reglementarilor Uniunii Europene.
Cu toate acestea, implementarea legislatiei SSM continua sa creeze dificultati, in special pentru microintreprinderi, intreprinderile mici si mijlocii (IMM), care se confrunta cu diverse probleme in ceea ce priveste respectarea anumitor cerinte in materie de reglementare. S-a constatat, de asemenea, dezvoltarea insuficienta a unor instrumente de monitorizare si colectare a datelor statistice.
Cu atat mai mult, in prezent au loc cu rapiditate schimbari semnificative pe piata muncii, cum ar fi nivelul ridicat de somaj, imbatranirea fortei de munca, diversificarea formelor de angajare. Acestea maresc insecuritatea locurilor de munca si a veniturilor si cresc nivelul de stres al lucratorilor.
Evaluarea strategiei pentru perioada 2007-2012 a evidentiat necesitatea de a trata intr-un mod mai eficace impactul anumitor actiuni preventive asupra operatorilor economici mici si mijlocii, interactiunea SSM cu mediul si cu substantele chimice, precum si prevenirea efectiva a bolilor profesionale.
In pofida reducerii semnificative a accidentelor de munca si a imbunatatirii prevenirii, securitatea si sanatatea in munca in Uniunea Europeana necesita inca actiuni suplimentare, motivatiile fiind urmatoarele:
in fiecare an, aproximativ 4.000 de angajati isi pierd viata in accidente de munca, iar peste trei milioane de lucratori cad victime unor accidente grave la locul de munca, care implica o absenta de peste trei zile de la locul de munca;
24,2% dintre angajati considera ca le sunt amenintate securitatea si sanatatea din cauza muncii prestate, iar 25% declara ca activitatea lor profesionala are un efect negativ asupra sanatatii;
pe langa afectarea vietii lucratorilor, costurile directe si indirecte generate de concediile medicale sunt estimate la 3,2% din produsul intern brut al Uniunii Europene;
costurile aferente asigurarilor sociale care pot fi atribuite bolilor profesionale sau accidentelor de munca sunt, de asemenea, inacceptabil de ridicate.
Strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2018-2020 reprezinta o posibilitate de realizare a unui mediu de munca sigur si sanatos si instrumentul-cadru prin care se asigura corelarea cu directiile strategice ale Uniunii Europene privind securitatea si sanatatea la locul de munca.
Asigurarea locurilor de munca sigure si sanatoase, mentinerea si imbunatatirea starii de sanatate a lucratorilor, precum si atingerea starii de bine la locul de munca reprezinta principala preocupare pe termen mediu si lung a structurilor cu atributii in domeniul securitatii si sanatatii in munca in vederea functionarii si dezvoltarii durabile din punct de vedere economic si social a Romaniei.
Strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca 2018-2020 stabileste obiectivele generale si specifice la nivel national in domeniul SSM, pe termen scurt si mediu si este elaborata in concordanta cu necesitatile identificate in contextul dezvoltarii Romaniei, precum si cu obiectivele cadrului strategic comunitar.
Pe plan national, strategia si-a fixat urmatoarele scopuri:
prevenirea riscurilor si promovarea unor conditii mai sigure si mai sanatoase la locul de munca;
mentinerea unei bune stari de sanatate a lucratorilor;
prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale si promovarea sanatatii angajatilor pe parcursul intregii vieti profesionale.
Obiectivele generale ale Strategiei nationale in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2018-2020 sunt urmatoarele:
o mai buna implementare a legislatiei de securitate si sanatate in munca, in special in microintreprinderi si in IMM-uri;
imbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor, cu prioritate a celor din activitatile economice cu riscuri, din domeniile prioritare de actiune, cu accent pe prevenirea bolilor profesionale;
stimularea actiunilor comune cu partenerii sociali, prin constientizarea si implicarea acestora in gestionarea aspectelor de securitate si sanatate in munca si materializarea unui dialog social eficient;
gestionarea adecvata a problematicii lucratorilor varstnici in contextul fenomenului general de imbatranire a populatiei, respectiv a fortei de munca active.
Strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2018-2020 se adreseaza urmatorilor beneficiari:
angajatorul – definit ca persoana fizica sau juridica care se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
lucratorul – definit ca persoana angajata de catre un angajator, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice.
Ca noutate a strategiei, educatia va juca un rol important in dezvoltarea cunostintelor/competentelor in domeniul igienei, sanatatii si integritatii corporale, pentru cei integrati in sistemul de educatie/invatamant din Romania. Sistemul de invatamant, cu cele doua mari componente, respectiv educatia/formarea profesionala si cercetarea, are menirea de a contribui prin elementele cuprinse in ariile curriculare la informarea, constientizarea si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca a lucratorilor sau a viitorilor lucratori, iar prin programele de cercetare contribuie la dezvoltarea politicilor si instrumentelor de prevenire a accidentelor si imbolnavirilor celor care desfasoara activitati lucrative.
Implementarea prezentei strategii se va face prin realizarea obiectivelor/actiunilor din Planul national de actiuni prevazut in anexa la Strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2018-2020.
Evaluarea progresului privind implementarea actiunilor din cadrul Strategiei se va realiza prin:
evaluarea intermediara la jumatatea perioadei de implementare, urmata, daca este cazul, de masuri concrete de imbunatatire a rezultatelor, respectiv
evaluarea finala a rezultatelor – inceputul anului 2021.