(In)securitate in munca: Un roman are sanse de trei ori mai mari sa moara la munca fata de un polonez.
Noi date furnizate de Institutul National de Statistica si publicate de Monitorul Social ne arata ca un angajat roman are sanse de trei ori mai mari sa moara la munca fata de un angajat polonez.
Romania a ocupat locul 1 la capitolul accidente mortale de munca in Uniunea Europeana in 2013, 2014 si 2015. In 2016 eram pe locul 2 la nivel comunitar. Desi numarul accidentelor de munca in urma carora s-a pierdut o viata a scazut in 2017 si 2018, ramanem fruntasi in UE la numarul de accidente de munca.
Conform Institutului National de Statistica, incepand cu anul 2015 numarul persoanelor care au suferit accidente de munca este intr-o crestere neintrerupta. Astfel, in anul 2017 s-a ajuns ca 4704 persoane sa se afle in aceasta situatie – mai multi decat in orice an din 2009 si pana acum.
Probabilitatea ca un angajat roman sa-si piarda viata in urma unui accident de munca este de 3 ori mai mare decat in Polonia si de 2 ori mai mare decat in Republica Ceha.
Conform INS, prin accident de munca „se intelege vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca:
a) incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile;
b) invaliditate;
c) deces.
La nivel european, comparatia se face in termen de “rata a incidentelor”, de exemplu numarul accidentelor soldate cu decese / suta de mii de angajati. Romania a fost la acest indicator pe un (sumbru) loc 1 in 2013, 2014 si 2015, aflandu-se pe locul 2 in 2016. Practic, in ciuda faptului ca in 2016 situatia din Romania a cunoscut o imbunatatire, probabilitatea ca un angajat roman sa-si piarda viata in urma unui accident de munca era de 2 ori si jumatate mai mare decat in restul Uniunii Europene.
Arhive lunare: aprilie 2019
Schimbari legislative privind obtinerea autorizatiei de mediu
Au fost stabilite perioadele pentru solicitarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu.
Acestea au devenit oficiale prin publicarea în Monitorul Ofcial al ordinului nr 324/2019 al Ministerului Mediului pentru modificarea și completarea Procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu. Documentul a intrat în vigoare de la 12 aprilie 2019. Astfel, pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu cu data de emitere până la data de 31 august, titularii solicită viza anuală începând cu anul 2020. Pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu cu data de emitere după data de 1 septembrie, titularii solicită viza anuală începând cu anul 2019. Aceste date sunt valabile în cazul în care titularul va solicita obținerea vizei, în fiecare an, cu minimum 60 de zile înainte de ziua și luna în care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu. Cât despre autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care au obținut viza anuală la data emiterii prezentului ordin, acestora nu li se aplică prevederile de mai sus. Pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care nu au obținut viza anuală se aplică prevederile art. 17 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.
Ce trebuie sa stim despre concediul medical luat in timpul activitatii profesionale !
Concediile medicale sunt reglementate prin Ordonanta de Urgenta 158/2005, aflata in vigoare de la 1 ianuarie 2006. La finalul lui 2017 si, din nou, la inceputul lui 2018, au fost insa introduse modificari importante referitoare la stagiul minim de cotizare, bazele de calcul pentru contributiile sociale si asigurarea facultativa pentru concedii si indemnizatii de concediu medical.
Prin Ordonanta de urgenta 99/2017, s-a stabilit un stagiu minim de cotizare, majorat de la 22 de zile, cat era anterior, pentru acordarea dreptului la concediul medical de sase luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. De asemenea, dreptul la concediul medical depinde de plata contributiei asiguratorii de munca.
Tot in 2017, s-au modificat si prevederile Codului fiscal, baza de calcul pentru contributia de asigurari sociale reprezentand acum 25% din indemnizatiile de concediu medical.
A fost reglementat si modul in care se calculeaza indemnizatiile de concediu medical in cazul lucrului in ture. In sfarsit, o alta modificare importanta tine de asigurarea facultativa pentru concedii si indemnizatii de concediu medical, pentru care este necesar sa se incheie un contract de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. In acest caz, contributia achitata lunar este de 1% din venitul lunar inscris in contractul de asigurare.
In 2018 (Ordonanta de urgenta nr. 8/2018), au fost introduse noi modificari. Astfel, pentru concediile medicale acordate de la 1 iulie 2018, stagiul solicitat de medic si de platitorul indemnizatiilor este de șase luni anterioare.
Tot de la 1 iulie 2018, contributia de asigurari sociale este de 25%, aceasta fiind retinuta din indemnizatia de asigurari sociale de sanatate.
Cerinte SSM/medicale pentru a fi apt pentru lucrul la inaltime !
Conditiile minime de securitate si sanatate care trebuie respectate pentru zonele periculoase unde exista riscul caderii de la inaltime a lucratorilor sau obiectelor sunt stabilite in H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca si in H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile.
In ce act normativ este reglementat lucru la inaltime?
Definirea concreta a lucrului la inaltime este precizata in H.G. nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor.
In Anexa 1 a respectivului act normativ sunt enumerate fisele privind serviciile medicale profilactice detaliate in functie de expunerea profesionala pe baza carora medicii de medicina muncii trebuie sa efectueze examinarile medicale pentru salariati.
In cadrul Fisei 123, sunt identificate tipurile de examene medicale la angajare, cu ocazia controlului periodic, cat si contraindicatiile pentru lucratorii care desfasoara munca la inaltime.