Reluarea activ ății în firmele unde, total sau parțial, aceasta a fost întreruptă sau redusă presupune, din perspectiva sănătății și securității în muncă (SSM), reevaluarea unor riscuri, adăugarea unora noi, construirea unor planuri de acțiune și a strategiilor pentru eventualitatea în care epidemia de COVID-19 sau altele similare ar putea forța din nou restrângerea activității. Potrivit unui ghid elaborat pe această temă de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, angajatorii trebuie adapteze condițiile de muncă și să prevină riscurile de infectare ale angajaților în lunile care urmează. Înainte de a dezvolta subiectul, câteva aspecte esențiale recomandate:

Actualizează evaluările de risc pentru a lua apoi măsurile potrivite

Chiar și în condițiile în care nu ne-am confrunta cu o epidemie precum cea de acum, firmele sunt oricum obligate prin lege să evalueze riscurile de sănătate de la locul de muncă și să ia măsurile necesare pentru evitarea acestor riscuri și protejarea salariaților.

Contextul actual aduce însă parametrii noi de luat în calcul și se impune actualizarea acelor evaluări făcute în trecut, puncteazăAgenția europeană. De ce? În primul rând, pentru că nu știm exact care va fi evoluția acestei epidemii, ceea ce înseamnă că trebuie să o tratăm ca pe o problemă care poate să se agraveze din nou. În al doilea rând, pentru că nu putem fi siguri că astfel de riscuri nu vor mai apărea și în viitor, prin urmare, companiile nu-și mai permit să fie prinse nepregătite – ceea ce se întâmplă acum reprezintă un precedent care se poate oricând repeta.

Odată ce evaluarea riscurilor a fost actualizată și scenariul unei epidemii cu efectele celei de acum este luat în calcul, următorul pas este construirea unui plan de acțiune.

Companiile sunt interesate, de fapt, de la acest punct înainte, de minimizarea riscurilor de infectare la muncă. Deși reluarea activităților se va face treptat, în funcție de evoluția actualei epidemii, principala problemă a companiilor de acum înainte, pentru o perioadă necunoscută de timp, va fi minimizarea riscurilor de infectare la locul de muncă.

Planul de acțiune al fiecărei firme va fi, cu siguranță, diferit. Pornind de la directivele oficiale, pentru că autoritățile vor veni ele însele cu planuri de acțiune apropo de repornirea activităților, fiecare operator economic, pe măsură ce i se va permite legal să-și reia activitatea, va trebui să analizeze, de exemplu:

• care sunt activitățile esențiale și care nu;
• care activități mai pot fi amânate;
• care ramuri din afacerea sa permit în continuare angajaților să lucreze de acasă – e preferabil să o facă, pentru o perioadă;
• analizarea interacțiunii fizice cu clienții – unde se poate reduce, cum se pot aduce măsuri cât mai bune de protecție pentru angajații din relația cu clienții;
• reducerea la minimum a interacțiunii între proprii angajați;
• protejarea angajaților cu vulnerabilități și riscuri de sănătate preexistente.

Nu lua decizii și nu stabili politici fără să consulți salariații

E de la sine înțeles că resursa umană este esențială în desfășurarea unui business. Perioada actuală, cu toate restricțiile impuse de autorități, cu stresul generat de posibila infectare cu noul coronavirus, nesiguranța economică și teama de a rămâne fără un loc de muncă, îi afectează pe mulți dintre salariați și, implicit, gradul lor de implicare profesională poate fi afectat.

De aceea, Agenția recomandă companiilor să se consulte cu salariații și cu reprezentanții acestora, acolo unde există, cu privire la implementarea schimbărilor și măsurilor care vor fi luate de acum încolo. Deoarece acestea îi privesc în mod direct, iar transparentizarea informațiilor este esențială pentru a crește încrederea acestora.

Ai grijă de salariații care au fost bolnavi

Dacă printre angajații companiei se numără oameni care au fost bolnavi de coronavirus, grija față de aceștia trebuie să fie una specială. Unii dintre pacienții vindecați de COVID-19 „moștenesc” de la acest virus condiții medicale care le pot afecta pentru o perioadă, dacă nu definitiv capacitatea de muncă sau pe cea de a face anumite tipuri de munci pe care le făceau înainte.

De pildă, arată Agenția, citând din datele Organizației Mondiale a Sănătății, plămânii unora dintre pacienți rămân afectați de lupta cu virusul și capacitatea lor pulmonară este scăzută, motiv pentru care pot avea nevoie de condiții speciale de muncă, cu riscuri cât mai reduse pentru sănătatea lor. Alții manifestă probleme de concentrare sau de memorie. Evaluarea de medicina muncii ar trebui să se facă mai des, posibil chiar să fie nevoie de adaptarea muncii acestora, cel puțin o perioadă.

Strategii pentru probleme similare care ar putea apărea în viitor

În general, companiile mari sunt cele care își construiesc planuri pentru situațiile de criză, deși multe dintre acestea nu se gândiseră nici chiar la un scenariu similar celui care s-a materializat prin această pandemie. Totuși, crearea unor planuri pentru situațiile de criză ar trebui să fie de acum înainte o practică mai răspândită printre companii.

Agenția europeană recomandă chiar și firmelor foarte mici astfel de planuri, chiar și sub forma unor liste de acțiuni, de măsuri, soluții pentru eventuale probleme similare.

În fine, Agenția recomandă tuturor firmelor să fie extrem de prudente cu informațiile pe care le absorb din spațiul public și pe care își bazează apoi strategiile și planuri de acțiune, precum și în baza cărora iau decizii cu privire la salariații lor. De pildă, pentru informarea corectă privind virusul COVID-19, Agenția recomandă Organizația Mondială a Sănătății șiCentrul European privind Prevenirea și Controlul Bolilor.