ORDIN
privind elaborarea analizei de risc la securitatea fizică
a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale
din responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne
Având în vedere prevederile art. 66 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare şi ale art. 1 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003
privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,
Art. 1. – (1) Prezentul ordin stabileşte cadrul necesar elaborării analizei de risc la
securitatea fizică a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale din
responsabilitatea structurilor Ministerului Afacerilor Interne, denumită în continuare analiză de risc la securitatea fizică.
(2) În sensul prezentului ordin, sunt în responsabilitatea structurilor Ministerului
Afacerilor Interne, denumit în continuare MAI, obiectivele, bunurile, valorile şi transporturile speciale:
a) aparţinând MAI, astfel cum sunt prevăzute la art.2 alin.(2) din Ordinul ministrului
afacerilor interne nr. 5/2017 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi a transporturilor speciale aparţinând Ministerului Afacerilor Interne;
b) la care se asigură paza cu efective de jandarmi, în condiţiile art.6 şi art. 24 din Legea
nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Exceptând situaţiile în care în cuprinsul prezentului ordin se prevede altfel sau se
face referire expresă la termenii „obiectiv”, „valori” sau „transporturi speciale”, orice trimitere la termenul „bunuri” se va considera ca făcută şi la termenii enumeraţi.
Art. 2. – Analiza de risc la securitatea fizică constă în evaluarea ameninţărilor și
vulnerabilităţilor la adresa existenţei sau integrităţii bunurilor din responsabilitatea structurilor MAI, realizată în scopul stabilirii nivelului de risc şi luării deciziei privind măsurile necesare asigurării pazei acestora.
Art. 3. – În sensul prezentului ordin, termenii şi expresiile utilizate au următorul
înţeles:
a) ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea
unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute;
b) vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi,
2/9prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei
ameninţări;
c) risc – element incert, dar posibil, cu incidenţă în procesul activităţilor desfăşurate, ale
cărui efecte sunt de natură să afecteze securitatea fizică a bunurilor, să aducă atingere vieţii,integrităţii corporale ori libertăţii persoanelor;
d) nivel de risc – probabilitatea ca una sau mai multe ameninţări să se concretizeze, în
raport de vulnerabilităţile identificate, pe de o parte, şi măsurile de pază adoptate, pe de altăparte;
e) incident de pază – concretizarea unei ameninţări, cu evoluţie necontrolată, care
generează efecte negative asupra unor persoane sau bunuri asigurate cu pază şi care necesită oacţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare;
f) grilă de evaluare – sistem analitic care asigură evaluarea vulnerabilităţilor şi
ameninţărilor, în raport cu măsurile de pază necesare, permiţând încadrarea bunurilor într-unanumit nivel de risc.
CAPITOLUL II
ELEMENTE DE BAZĂ PRIVIND
ANALIZA DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ
Art. 4. – (1) Analiza de risc la securitatea fizică se efectuează de către o comisie de
evaluare, denumită în continuare comisie, stabilită prin ordin/dispoziţie a conducătorului
unităţii care asigură paza, cu participarea reprezentantului beneficiarului, după caz.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) este formată dintr-un număr impar de membrii, dintre
care unul este desemnat preşedinte.
(3) Pentru obiectivele din responsabilitatea Jandarmeriei Române, comisia este formată
din:
a) preşedinte – adjunct al directorului general pentru pază/prim adjunct/şef de stat
major;
b) membri – şef serviciu/şef de stat major batalion de pază/şef birou/ofiţer specialist cu
atribuţii pe linie de pază şi comandantul structurii de pază.
Art. 5. – Datele, informaţiile şi documentele necesare în activitatea de identificare a
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor se pun la dispoziţia comisiei de către reprezentantul
beneficiarului de pază.
Art. 6. – (1) Pentru fiecare bun asigurat sau propus să fie asigurat cu pază, se
efectuează o singură analiză de risc, la nivelul unităţii care asigură paza.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi pentru tronsoanele conductelor magistrale de
transport produse petroliere şi instalaţiile aferente acestora.
(3) Analiza de risc la securitate fizică pentru asigurarea pazei bunurilor din
responsabilitatea Jandarmeriei Române se efectuează în condiţiile stabilite la cap. III din
prezentul ordin.
(4) Analiza de risc la securitate fizică pentru asigurarea pazei bunurilor proprii unităţilor
MAI, altele decât cele din responsabilitatea Jandarmeriei Române, se efectuează în condiţiilestabilite la cap. IV din prezentul ordin.
Art. 7. – Analiza de risc la securitatea fizică se efectuează prin parcurgerea succesivă a
următoarelor etape:
a) identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
b) stabilirea nivelului de risc;
c) stabilirea măsurilor de pază;
d) elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică.
CAPITOLUL III
EFECTUAREA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ
PENTRU ASIGURAREA PAZEI BUNURILOR
DIN RESPONSABILITATEA JANDARMERIEI ROMÂNE
Secţiunea 1
Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
Art. 8. – Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor se realizează prin:
a) recunoaşteri în zona de dispunere a bunurilor sau pe itinerarul de deplasare, în zona
de competenţă, în cazul transporturilor speciale;
b) inspecţia amplasamentelor din imediata apropiere a obiectivelor, în scopul evaluării
şi identificării tuturor căilor de acces;
c) investigaţia obiectivului pe zone funcţionale, stabilirea influenţei parametrilor interni
şi externi, respectiv a cauzelor, evenimentelor şi potenţialelor consecinţe;
d) analizarea, împreună cu reprezentantul beneficiarului, a incidentelor de pază şi
studierea documentelor-suport puse la dispoziţie de către acesta;
e) analizarea şi interpretarea datelor solicitate structurilor cu care se cooperează;
f) exploatarea datelor şi informaţiilor obţinute prin structura de cercetare-documentare
sau puse la dispoziţie de către reprezentanţii structurilor cu care se cooperează;
Art. 9. – (1) Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor privind paza transporturilor
speciale se realizează de către unităţile de jandarmi competente teritorial, pe toate traseele de deplasare.
(2) Datele şi informaţiile referitoare la ameninţări şi vulnerabilităţi, precum și la locurile
posibile de staţionare amenajate în afara localităţilor identificate în zona de responsabilitate, se
implementează în aplicaţiile electronice de profil de către unităţile de jandarmi.
Art. 10. – Analiza de risc la securitatea fizică pentru asigurarea pazei obiectivelor din
responsabilitatea Jandarmeriei Române se efectuează conform sinopticului prevăzut la anexa nr. 1.
Secţiunea a 2-a
Stabilirea nivelului de risc
Art. 11. – Nivelurile de risc în care pot fi încadrate bunurile din responsabilitatea
Jandarmeriei Române sunt:
a) ridicat;
b) mediu;
c) scăzut.
Art. 12. – (1) Pentru stabilirea nivelului de risc se folosesc grilele de evaluare,
prevăzute în Anexele nr. 2 şi 3.
(2) Grilele de evaluare se completează cu elemente de evaluare, variabile şi punctaj, în
funcţie de specificul bunurilor aflate în responsabilitatea structurilor Jandarmeriei Române.
Art. 13. – Criteriile din cadrul grilei de evaluare sunt structurate astfel:
a) criterii specifice, prin care se evaluează elemente de amplasare zonală şi locală,
având o pondere de 25%;
b) criterii funcţionale, prin care se evaluează elementele ce vizează desfăşurarea
activităţii în unitatea evaluată, având o pondere de 45%;
c) criterii de securitate, prin care se evaluează măsurile de securitate implementate sau
care urmează a fi implementate, având o pondere de 30%.
Art. 14. – (1) Criteriile au în vedere elemente de evaluare, care prezintă, fiecare, un
număr de variabile.
(2) Punctajul pentru fiecare element de evaluare rezultă din completarea grilei, prin
alegerea unei variabile din cele prevăzute, în funcţie de situaţia analizată. Dacă la acelaşi
element de evaluare se regăsesc mai multe variabile, se înscrie punctajul corespunzător celei mai mari dintre acestea.
(3) Punctajul criteriilor este reprezentat de media aritmetică a punctajelor obţinute de
către elementele de evaluare, rezultatul fiind înmulţit cu procentajul repartizat.
Art. 15. – Este interzisă modificarea, completarea sau ştergerea celulelor sau
câmpurilor din grila de evaluare.
Art. 16. – Valorile coeficienţilor de criminalitate, necesare completării grilelor de
evaluare sunt cele publicate pe paginile web ale Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratelor de poliţie judeţene.
Art. 17. – Interpretarea grilei pe niveluri de risc se face astfel:
a) punctajul cu valori mai mici de 40 indică un nivel de risc scăzut;
b) punctajul cuprins între valorile 40 şi 70 indică un nivel de risc mediu;
c) punctajul superior valorii de 70 indică un nivel de risc ridicat.
Art. 18. – Nu se întocmeşte grila de evaluare pentru:
a) obiectivele diplomatice, nivelul de risc stabilindu-se pe baza precizărilor Ministerului
Afacerilor Externe şi Serviciului Român de Informaţii;
b) obiectivele aparţinând Serviciului de Informaţii Externe, nivelul de risc stabilindu-se
pe baza precizărilor reprezentanţilor instituţiei beneficiare;
c) obiectivele nucleare şi transporturile de produse cu caracter special prevăzute la art.
24 alin. (2) din Legea nr.333/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
acestea fiind încadrate la nivel de risc ridicat;
d) transporturile speciale.
Art. 19. – (1) Nivelul de risc pentru conductele magistrale de transport produse
petroliere se calculează ca medie aritmetică între punctajul total al grilelor întocmite.
(2) Nivelul de risc pentru transporturile speciale se stabileşte în funcţie de valoarea cea
mai mare declarată sau asigurată a acestora, astfel:
a) nivel de risc scăzut – valoare mai mică de 150.000 euro/echivalent lei;
b) nivel de risc mediu – valoare cuprinsă între 150.000 şi 500.000 euro/echivalent lei;
c) nivel de risc ridicat – valoare mai mare de 500.000 euro/echivalent lei.
(3) Pentru staţiile de pompare aferente conductelor magistrale de transport produse
petroliere, integrate în sistemul unic de pază cu efective de jandarmi, se completează grila de evaluare prevăzută în anexa nr. 2.
Secţiunea a 3-a
Stabilirea măsurilor de pază
Art. 20. – Stabilirea măsurilor de pază vizează diminuarea sau eliminarea ameninţărilor
şi vulnerabilităţilor, prin:
a) delimitarea zonelor funcţionale;
b) realizarea unor amenajări specifice cu mijloace de protecţie mecano-fizice,
compartimentarea spaţiilor, restricţionarea accesului sau realizarea unor amenajări care să
asigure protecţia vieţii şi integrităţii personalului;
c) restricţionarea accesului neautorizat în zona de depozitare a valorilor şi produselor
speciale, documentelor clasificate sau bunurilor cu valoare deosebită;
d) instalarea unor sisteme de detecţie, alarmare şi supraveghere;
e) cunoaşterea situaţiei operative şi realizarea schimbului de informaţii;
f) cooperare şi colaborare eficace;
g) întărirea ordinii şi disciplinei interne, prin dezvoltarea culturii de securitate a
personalului şi actualizarea procedurilor de acces şi de deplasare în obiectiv;
h) conectarea sistemelor tehnice de securitate la dispeceratele din cadrul obiectivelor
sau la dispeceratele zonale;
i) constituirea de elemente de dispozitiv.
Secţiunea a 4-a
Elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică
Art. 21. – (1) Raportul privind analiza de risc la securitatea fizică, denumit în
continuare Raport, stă la baza elaborării planului de pază şi a proiectelor sistemelor de detecţie,alarmare şi supraveghere. Raportul reprezintă un document de lucru, care se înregistrează şi sepăstrează împreună cu anexele.
(2) Raportul este un document cu caracter permanent. Acesta se arhivează doar în
momentul întocmirii unui nou raport sau la ridicarea pazei.
(3) Pentru obiectivele care funcţionează în mai multe sedii, se întocmeşte câte un raport
pentru fiecare sediu în parte; în situaţia în care, în aceeaşi locaţie funcţionează mai multe
obiective, se întocmeşte câte un raport pentru fiecare obiectiv în parte, cu excepţia situaţiei încare acestea se află în administrarea aceluiaşi ordonator de credite, caz în care se întocmeşte unsingur document.
(4) Raportul se semnează de către comisie, se aprobă de către conducătorul unităţii care
asigură pază şi beneficiarul de pază şi se avizează de către structura de specialitate din cadrulInspectoratului General al Jandarmeriei Române.
(5) Câte un exemplar al raportului se distribuie fiecărui beneficiar de pază, prin grija
unităţii care asigură paza.
(6) În cazul obiectivelor diplomatice şi a obiectivelor proprii Jandarmeriei Române,
raportul se întocmeşte într-un singur exemplar.
(7) O copie a raportului se distribuie la subunitatea/structura care asigură paza.
Art. 22. – (1) La raportul privind analiza de risc se anexează grila de evaluare şi
documentele-suport.
(2) Din categoria documentelor-suport fac parte: adrese, informări, procese-verbale
încheiate pe timpul desfăşurării activităţilor, documentaţia pusă la dispoziţie de către
beneficiar, în copie sau original, precum şi alte documente specifice.
Art. 23. – Raportul întocmit pentru asigurarea pazei obiectivelor cuprinde:
a) denumirea obiectivului şi a beneficiarului;
b) componenţa comisiei;
c) data la care s-a executat recunoaşterea;
d) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;
e) concluziile din situaţia operativă, referitoare la amplasarea geografică a obiectivului,
vecinătăţi, alţi factori externi cu impact asupra activităţii obiectivului, starea infracţionalităţiidin localitatea/zona de dispunere a obiectivului;
f) zonele funcţionale stabilite de beneficiar şi caracteristicile obiectivului, precum:
construcţiile, împrejmuirile, iluminatul, numărul salariaţilor, natura activităţilor desfăşurate;
g) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de protecţie şi de alarmare
împotriva efracţiei;
h) activităţile desfăşurate de comisie şi documentaţia analizată;
i) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
j) nivelul de risc;
k) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
vulnerabilităţilor şi ameninţărilor;
l) alte obligaţii referitoare la paza obiectivului, care urmează a fi stabilite prin
contract/convenţie, precum cele referitoare la amenajări de spaţii, sisteme tehnice de securitate,materiale şi servicii necesare asigurării pazei;
m) propuneri privind dispozitivul de pază şi reprezentarea grafică a acestuia;
n) organizarea legăturilor de comunicare.
Art. 24. – Raportul întocmit pentru asigurarea pazei transporturilor speciale cuprinde:
a) denumirea beneficiarului, tipul transportului, auto, feroviar sau naval și
particularităţile produsului cu caracter special sau cele ale bunurilor şi valorilor transportate;
b) componenţa comisiei;
c) data la care s-a executat recunoaşterea;
d) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;
e) concluziile rezultate în urma analizei situaţiei operative;
f) numărul maxim de autovehicule, vagoane, sau nave care pot transporta bunuri, valori
şi produse cu caracter special;
g) punctele de predare-primire a bunurilor, valorilor transportate şi itinerariile de
deplasare folosite, precum şi căile de comunicaţii pe care se poate realiza transferul, de pe
itinerarul de deplasare de bază, pe cel de rezervă;
h) locurile posibile de staţionare amenajate, identificate în afara localităţilor;
i) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de securitate, alarmare, localizare
şi supraveghere;
j) activităţile desfăşurate de membrii comisiei și documentaţia analizată;
k) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
l) nivelul de risc;
m) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
n) alte obligaţii, referitoare la pază care urmează a fi stabilite prin contract/convenţie,
precum cele referitoare la amenajarea spaţiilor, sistemelor tehnice de securitate şi alarmare,respectiv a materialelor şi serviciilor necesare desfăşurării misiunii;
o) propuneri privind dispozitivul de pază şi mijloacele de transport necesare;
p) organizarea legăturilor de comunicare.
Art. 25. – Raportul întocmit pentru asigurarea pazei, supravegherii şi intervenţiei la
conductele magistrale de transport produse petroliere şi instalaţiile aferente acestora cuprinde:
a) denumirea beneficiarului;
b) nominalizarea tronsonului/tronsoanelor şi caracteristicile acestuia/acestora;
c) componenţa comisiei;
d) data la care s-a executat recunoaşterea;
e) prevederile legale în baza cărora se întocmeşte raportul;
f) concluziile rezultate în urma analizei situaţiei operative privind amplasarea
geografică a tronsonului/tronsoanelor de conductă, vecinătăţi, căi de acces, alţi factori externicu impact, starea criminalităţii, cu accent pe cea referitoare la furtul de produse petroliere,respectiv de componente metalice din conducte şi instalaţii aferente, din localităţile/zoneletranzitate;
g) numărul şi locul de dispunere a sistemelor tehnice de securitate, alarmare, localizare
şi supraveghere;
h) activităţile desfăşurate de membrii comisiei și documentaţia analizată;
i) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
j) nivelul de risc;
k) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
vulnerabilităţilor şi ameninţărilor;
l) alte obligaţii referitoare la pază şi protecţie care urmează a fi reglementate prin
contract, precum cele referitoare la amenajarea spaţiilor, sistemelor tehnice de securitateşi
alarmare, respectiv a materialelor şi serviciilor necesare desfăşurării misiunii;
m) propuneri privind dispozitivul de pază necesar executării misiunii;
n) organizarea legăturilor de comunicare.
CAPITOLUL IV
EFECTUAREA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ PENTRU
ASIGURAREA PAZEI BUNURILOR PROPRII ALE UNITĂŢILOR MAI
Secţiunea 1
Identificarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
Art. 26. (1) Pentru asigurarea pazei bunurilor proprii ale unităţii, comisia identifică
ameninţările şi vulnerabilităţile, având în vedere amplasamentul unităţii, persoanele,
armamentul şi muniţia, explozibilii, patrimoniul, numerarul, mărfurile şi documentele
clasificate din zona de dispunere a bunurilor în cauză.
(2) Comisia identifică riscurile şi consemnează:
a) vulnerabilităţile constatate în urma analizării surselor de ameninţare care pot afecta
valorile de protejat, precum şi scenariile de atac caracteristice fiecăreia dintre acestea;
b) plauzibilitatea reuşitei scenariilor de atac, luând în considerare măsurile de pază
stabilite şi eficacitatea acestora în raport cu scenariul analizat.
Secţiunea a 2-a
Stabilirea nivelului de risc
Art. 27. – (1) Nivelurile de risc pentru paza bunurilor proprii ale unităţii sunt cele
prevăzute la art. 11.
(2) La stabilirea nivelului de risc se au în vedere ameninţările şi vulnerabilităţile
specifice bunului care face obiectul pazei, determinate de:
a) depozitarea/manipularea de armament, muniţie sau materii explozive;
b) manipularea bunurilor, valorilor sau substanţelor periculoase;
c) utilizarea documentelor clasificate secret de stat;
d) utilizarea documentelor clasificate secret de serviciu;
(3) Nivelul de risc se stabileşte de către comisie, în funcţie de existenţa şi intensitatea
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor identificate, importanţa, caracteristicile şi particularităţilebunului, valoarea coeficienţilor de criminalitate, existenţa mijloacelor mecano-fizice, asistemelor tehnice de alarmare, monitorizare şi intervenţie şi conectarea acestora la
dispeceratele de monitorizare ale structurii care are în responsabilitate bunurile.
(4) Pentru aprecierea nivelului de risc pot fi avute în vedere şi alte elemente în afara
celor prevăzute la alin. (2) şi (3), în funcţie de particularităţile şi caracteristicile bunului.
Secţiunea a 3-a
Stabilirea măsurilor de pază
Art. 28. – Stabilirea măsurilor de pază se realizează în condiţiile prevăzute la art. 20.
Secţiunea a 4-a
Elaborarea raportului privind analiza de risc la securitatea fizică
Art. 29. – (1) În urma procesului de evaluare a riscurilor se întocmeşte Raportul care
cuprinde:
a) nominalizarea bunului şi activitatea acestuia;
b) concluziile din situaţia operativă, referitoare la amplasarea geografică a
obiectivului, vecinătăţi, alţi factori externi cu impact asupra activităţii obiectivului şi starea criminalităţii/situaţia infracţionalităţii stradale sesizate din zona de dispunere a obiectivului;
c) zonele funcţionale stabilite de beneficiar şi caracteristicile obiectivului, precum:
construcţiile, împrejmuirile, iluminatul, numărul salariaţilor, natura activităţilor desfăşurate;
d) ameninţările şi vulnerabilităţile identificate;
e) nivelul de risc;
f) măsurile, cu termene şi responsabilităţi, pentru diminuarea sau eliminarea
ameninţărilor şi vulnerabilităţilor;
g) propuneri pentru procedeele specifice de acţiune şi dispozitivele de pază necesare
executării misiunii de pază.
(2) Raportul se semnează de către comisie, se avizează, după caz, de către beneficiarul
de pază şi se aprobă de către conducătorul unităţii care deţine în administrare bunurile.
CAPITOLUL V
REFACEREA/REVIZUIREA ANALIZEI DE RISC LA SECURITATEA FIZICĂ
Art. 30. – (1) Ori de câte ori situaţia o impune, analiza de risc la securitatea fizică poate
fi refăcută sau, după caz, revizuită.
(2) Refacerea analizei de risc la securitatea fizică constă în reluarea întregului proces de
elaborare a acesteia, independent de cele efectuate anterior. Refacerea determină întocmireaunui nou plan de pază.
(3) Revizuirea analizei de risc implică reevaluarea ameninţărilor şi vulnerabilităţilor
identificate iniţial, pentru a stabili dacă măsurile de pază adoptate au avut efectul preconizatsau dacă este necesară adoptarea de noi măsuri pentru diminuarea sau eliminarea ameninţărilorşi vulnerabilităţilor. Revizuirea nu presupune, în mod obligatoriu, modificarea sau completareaplanului de pază.
Art. 31. – Analiza de risc la securitatea fizică se reface în următoarele situaţii:
a) când un obiectiv îşi mută sediul;
b) în situaţia în care se modifică cel puţin 1/3 din elementele de evaluare avute în
vedere la stabilirea nivelului de risc;
c) la solicitarea eşalonului superior, transmisă prin ordine, dispoziţii scrise sau rapoarte
cu concluzii rezultate în urma desfăşurării unor activităţi de evaluare şi/sau control.
Art. 32. – (1) Analiza de risc la securitatea fizică se revizuieşte în următoarele situaţii:
a) la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau de securitate ale
obiectivului căruia i se asigură paza;
b) la apariţia unui nou itinerar de deplasare, de bază sau de rezervă, pentru transporturile
speciale;
c) ori de câte ori conducerea unităţii beneficiare sau prestatoare consideră, motivat, că
este necesară o asemenea operaţiune;
d) în cel mult 30 zile de la producerea unui incident de pază;
e) la momentul implementării, de către unitatea beneficiară, a măsurilor stabilite în
Raport, cu excepţia obiectivelor prevăzute la art. 18;
f) la solicitarea eşalonului superior, transmisă prin ordine, dispoziţii scrise sau rapoarte
cu concluzii rezultate în urma desfăşurării unor activităţi de evaluare şi/sau control.
(2) După revizuirea analizei de risc se întocmesc rapoarte de completare a raportului
iniţial, ce conţin elementele de noutate identificate.
(3) În situaţia prezentată la alin. (2), bunurile pot fi încadrate în alt nivel de risc, fără a fi
obligatorie modificarea numărului elementelor de dispozitiv necesare executării pazei.
CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII FINALE
Art. 33. – Conducătorii structurilor MAI iau măsuri pentru însuşirea şi aplicarea
întocmai a prevederilor prezentului ordin, de către întregul personal cu atribuţii privind
efectuarea analizelor de risc.
Art. 34. – Direcţia generală management operaţional verifică modul de aplicare a
prezentului ordin.
Art. 35. – Pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin, inspectorii
generali şi şefii structurilor cu competenţe în domeniu pot emite ordine/dispoziţii cu precizărisuplimentare referitoare la efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică, inclusiv în ceea cepriveşte forma şi conţinutul documentelor întocmite în acest sens.