Avand in vedere Ordinul 103 din 27.03.2020 pentru modificarea Ordinului nr 28 din 17.03.2020, emis de catre Inspectorul de Stat Sef al ISCIR va comunicam urmatorele:

1. Se mentine valabilitatea autorizatiei RSVTI care expira pe perioada starii de urgenta pe o perioada de 90 de zile de la data incheierii starii de urgenta

2. Se prelungeste termenul de depunere a documentatiei pentru prelugirea valabilitatii autorizatiei RSVTI cu o perioada de 90 de zile de la data incheierii starii de urgenta

3. Masura se aplica si in cazul dosarelor pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei RSVTI depuse si inregistrate la ISCIR inaintea declararii starii de urgenta

Concedierile individuale sau colective din cauza desfiițării locurilor de muncă trebuie să urmeze anumite reguli clare prevăzute de Codul muncii, dacă angajatorii nu vor să riște consecințe nefaste. În condițiile în care o bună parte a companiilor active trec printr-o criză fără precendent în ultimii ani, din cauza pandemiei de coronavirus, probabil că una dintre soluțiile avute în vedere de angajatori este concedierea.

Concedierea din cauza desființării locurilor de muncă este o procedură nemotivată de activitatea salariaților vizați. Concret, desființarea joburilor trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, fără nicio legătură cu cei dați afară, așa cum este subliniat la articolul 65 din Codul muncii.

O asemenea concediere poate fi individuală, însă poate fi și colectivă, iar salariații disponibilizați au dreptul la compensații, așa cum sunt ele stabilite prin legislație sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil, mai scrie la articolele 66 si 67.

Persoanele concediate au dreptul la un preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare, scrie la articolul 75 din Cod, iar o eventuală suspendare a contractului individual de muncă implică și o suspendare a preavizului.

Pentru a produce efecte de la momentul comunicării, o decizie de concediere trebuie să fie transmisă în scris salariaților vizați și trebuie să conțină anumite informații obligatorii, prevede actul la articolul 76:

• motivele care determină concedierea;
• durata preavizului;
• criteriile de stabilire a ordinii de priorități – în cazul concedierilor colective.

Important! Concedierile făcute fără respectarea procedurilor legale pot fi anulate în instanță, scrie la articolul 80 al Codului muncii, astfel că angajatorii pot fi obligați să achite despăgubiri și poate chiar să reprimească la muncă salariații.

Regulile pentru concedierile colective

În cazul concedierilor colective, angajatorii au de urmat o procedură mai complexă decât în cazul concedierilor individuale, potrivit articolelor 68-74 din Codul muncii. O concediere colectivă este considerată o disponibilizare, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, a unui număr de:

• cel puțin zece salariați, dacă angajatorul are peste 20 și mai puțin de 100 de salariați;
• cel puțin 10% dintre salariați, dacă angajatorul are cel puțin 100, dar mai puțin de 300 de salariați;
• cel puțin 30 de salariați, dacă angajatorul are cel puțin 300 de salariați.

În cazuri de acest gen, angajatorul este obligat să se consulte din timp cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, pentru a stabili cel puțin:

• metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați;
• atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaților concediați.

În timp ce se desfășoară aceste consultări, angajatorul trebuie să transmită în scris următoarele informații, fie către sindicat, fie către reprezentanții salariaților:

• numărul total și categoriile de salariați;
• motivele care determină concedierea preconizată;
• numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere;
• criteriile avute în vedere, potrivit legii și/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
• măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor;
• măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați, conform dispozițiilor legale și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil;

• data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;
• termenul înăuntrul căruia sindicatul sau reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați.

O copie a notificării cu aceste informații trebuie să ajungă, concomitent, la inspectoratul teritorial de muncă și la agenția teritorială de ocupare a forței de muncă, este subliniat în actul normativ.

Apoi, după primirea notificării, sindicatul sau reprezentanții salariaților au zece zile calendaristice pentru a veni cu propuneri, iar angajatorul trebuie să răspundă în scris și motivat la acestea în cinci zile calendaristice.

Dacă angajatorul merge mai departe cu concedierea colectivă, după ce se consultă cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, acesta trebuie să notifice iar inspectoratul și agenția din zona sa, dar și sindicatul sau reprezentanții salariaților. Acest lucru se face cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de emiterea deciziilor de concediere.

A doua notificare către autorități trebuie să includă atât informațiile din prima notificare, cât și rezultatele consultărilor făcute cu sindicatul sau reprezentanții salariaților.

În acel termen de 30 de zile, agenția teritorială de ocupare a forței de muncă trebuie să caute soluții și să le comunice apoi angajatorului și sindicatului sau reprezentanților salariaților. La cererea motivată a oricăreia dintre părți, se mai poate prelungi termenul de emitere a deciziilor de concediere cu zece zile calendaristice, prin decizie scrisă și comunicată a inspectoratului de muncă.

În fine, important de precizat este că, dacă în 45 de zile calendaristice de la concediere se reînființează posturile desființate, salariații concediați colectiv trebuie reîncadrați în muncă. Practic, Codul muncii dispune că angajatorul este obligat să-i informeze despre reluarea activității, iar salariații au cinci zile calendaristice pentru a transmite în scris un acord sau un refuz.

Santierele de construcții nu sunt afectate de efectele Ordonanței Militare nr 2 intrată în vigoare sâmbătă.

Personalul se poate deplasa la/de la locul de muncă la locuință, indiferent că aceasta este un spațiu de cazare în interiorul sau exteriorul unui șantier, fără nici un fel de restricții în intervalul orar 06:00 – 22:00. În afara acestui interval, deplasarea se poate face oricând, sub rezerva prezentării unuia din documentele: legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere. Precizarea aparține ministrului Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, într-o notă de clarificare adresată ministrului Transporturilor. În ceea ce privește lucrătorii străini de pe șantierele din țara noastră, ministrul Vela a mai precizat că este permisă intrarea pe teritoriul României a cetățenilor străini și apatrizilor care sunt persoane ce posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autoritățile române potrivit OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, ori un document echivalent acestora emis de autoritățíle altor state, potrívit dreptuluí Uniunií Europene, precum și a celor care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent. Activitatea lor pe teritoriul României se desfășoară în aceleași condiții ca și până in prezent, sub rezerva respectării măsurilor de deplasare impuse de actualele ordonanțe militare.

Deși controalele ITM la angajatori ar fi trebuit să fie suspendate, conform Decretului Prezidențial de instituire a stării de urgență, în teritoriu reprezentanții ITM fac în continuare controale la sediile firmelor din construcții, susțin reprezentanții Federației Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

FPSC consideră acest comportament abuziv și a formulat în acest sens următoarea adresă către Ministerul Muncii și ITM: ”Am fost informaţi de societăţi membre că în teritoriu sunt efectuate verificări şi controale ale ITM, cu încălcarea prevederilor Art 34 din Decretul prezidenţial, care stipulează că Pe durata stării de urgență, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă. Mai mult, angajatorii au primit înștiințare de a se prezenta personal la sediul ITM cu toate documentele corespunzătoare unui control (în formular au fost bifate toate documentele, la care se adaugă Decizie prim-ajutor). Specificăm că aceste controale nu s-au efectuat în urma unei sesizări/ reclamaţii. Apreciem că este vorba de un abuz şi avem speranţa că sunt cazuri izolate, fiindcă dacă nu este aşa, înseamnă că nu se înţeleg problemele operatorilor economici, a constructorilor în particular, iar susţinerea declarată a Preşedintelui şi Guvernului României nu este confirmată de atitudinea unor reprezentanţi ITM. În situaţia de urgenţă în care ne aflăm, în condiţiile în care operatorii economici se află într-o situaţie fără precedent şi sunt supuşi unei presiuni extraordinare de menţinere a forţei de muncă pe şantiere, de continuare a lucrărilor, de plată a salariilor, controalele reprezentanţilor ITM solicită suplimentar şi nejustificat firmele din piaţă”. Decretul Prezidenţial nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României prevede la art 34 din Anexa 1, ca măsură de primă urgenţă cu aplicabilitate directă : Art. 34 – Pe durata stării de urgență, are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori, de către Inspectoratele Teritoriale de Muncă, cu excepția controalelor dispuse de către Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.  

CO fara plată pe care-l pot cere salariații se acordă numai în două împrejurări: atunci când aceștia au probleme personale de rezolvat sau atunci când îl vor pentru formare profesională. Asta înseamnă că, în contextul coronavirusului, angajatorii nu pot considera, în mod abuziv, că salariații care nu mai pot veni la muncă din cauza izolării acasă sunt în concediu fără plată.

Concediul fara plata se poate lua de angajat numai pentru rezolvarea unor probleme personale si respectiv pentru formare profesionale in conditiile impuse de Codul muncii, durata acestuia nu poate depasii 12 luni !

Câteva sute de mii de români din întreaga țară lucrează deja „de acasă”, în contextul epidemiei de coronavirus. Cu toate acestea, lucrul de acasă se poate dovedi provocator, atât din perspectiva menținerii productivității, dar mai ales din lipsa unui mediu de lucru ergonomic.

Dincolo de problematica interacțiunilor sociale și expunerea excesivă la știri negative despre criza globală și pandemia coronavirus, care pot duce la probleme de concentrare și scăderea productivității, angajații care lucrează de acasă se pot confrunta cu dureri de oase și musculare, generate de o postura nepotrivită și de echipamente nepotrivite”, 

Ce este ergonomia și ce presupune pentru un birou de acasă

Ergonomia presupune crearea unui spațiu propice pentru muncă, adaptat la individ și tipul sarcinilor pe care le îndeplinește și care din punct de vedere biologic asigura o postura corectă, lumina naturală și un climat prielnic.

„În ultimii ani, designul birourilor a primit influențe majore din designul de interior al casei – spațiile de relaxare, zonele de cafeteria sau servire a mesei, zonele de lounge și canapelele sunt doar câteva exemple prin care în amenajările de birouri s-au introdus elemente din amenajările rezidențiale. În situația actuală, în care o mulțime de oameni preferă sau sunt nevoiți să lucreze de acasă, este timpul să vedem și influențele din cealaltă direcție, respectiv integrarea spațiului de lucru în rezidențial”.

Astfel, angajații care își doresc să fie eficienți când lucrează de acasă, trebuie să încerce să amenajeze un spațiu cât mai ergonomic, ținând cont de câteva principii de baza.

Dacă există putin loc lângă o fereastră (inclusiv un pervaz mai lat, ce poate fi transformat in blat pentru un mic birou), este excelent. Dacă nu, atunci grijă mare la sursele de lumină: este nevoie de lumina suficientă, dar blândă.

2. Scaunul potrivit

„Un scaun ergonomic poate reduce semnificativ riscul de apariție a durerilor musculo-scheletale. Este important ca scaunul să fie ajustat după trăsăturile fiziologice ale angajatului – intensitatea bascularii spătarului, înălțimea brațelor, înălțimea șezutului sunt doar cele mai comune variabile ce trebuie adaptate când petrecem mult timp pe scaun. Evident, scaunele ergonomice au și alte caracteristici care ajută corpul să se simtă confortabil, precum susținere și disipare a presiunii diferențiate, adaptarea la mișcările și punctele de pivotare naturale ale corpului astfel încât să te afli în echilibru dinamic permanent”

Atat ergonomia cat și biomecanica mișcărilor arată că această „oglindire” a mișcărilor corpului de mișcările scaunului este un aspect esențial pentru asigurarea unei poziții corecte la lucru.

„Din poziția așezat, picioarele trebuie întinse ușor în față, astfel încât unghiul genunchilor să fie mai mare de 90 grade, iar tălpile să fie așezate pe podea. Poziția “picior peste picior” nu este deloc recomandată ca poziție de lucru, pentru că împiedică circulația sangvină optimă și poate cauza probleme de concentrare”..

De asemenea capul nu trebuie să fie rezemat de tetieră, poziția fiind nenaturală. De altfel, „scaunele ergonomice nici nu au tetiera, tocmai pentru a elimina tentația de a aborda o poziție nefirească. Coatele trebuie să aibă susținere la o înălțime potrivită, astfel încât umerii să nu fie “ridicați” sau “lăsăți” – unghiul umerilor ar trebui să fie similar celui asociat unei poziții naturale în picioare”.

3. Biroul, sau masa de lucru

Dacă lucrul de acasa nu are loc cu regularitate, e puțin probabil ca un angajat să aibă un birou cu reglare pe înălțime, care ar fi practic cea mai bună soluție de ergonomie, datorită posibilității de a lucra din posturi diferite și de reglare a poziției. Cum însă mulți dintre cei care lucrează de acasă în perioada aceasta nu sunt poate pregătiți în acest sens, e important că ei să încerce să prevină durerile cervicale – de ceafă sau gât”.

Însă, „când lucrăm la laptop, suntem foarte tentați să “strângem gâtul”, astfel încât privirea să urmărească mai ușor monitorul. Din perspectiva ergonomică, este o greșeală care duce la cefalee și probleme cervicale. Capul ar trebui să rămână drept, iar monitorul să fie urmărit din privire, fără ca poziția capului să urmărească aceeași traiectorie”.

Această poziție ne-ergonomică este foarte comună nu doar când lucrăm de acasă, ci și la birou –de aceea multe companii investesc în soluții precum birourile ajustabile pe înălțime pe care le menționam sau brațele de monitor care ridică practic monitorul la nivelul ochilor, din nou eliminând tentația de a coborî capul”.

4. Obiectele la îndemână

De asemenea, pentru a evita multiple întreruperi care duc inevitabil la scăderea productivității, este recomandat ca masa de lucru să fie generoasă ca suprafață, astfel, încât oamenii să se poată înconjura de cât mai multe dintre obiectele care le sunt necesare. Cu alte cuvinte, să aibă la îndemână obiecte precum telefonul, încărcătorul, agenda, căștile, pixuri, markere, cana de cafea, apă – cam tot ce au pe birou în mod normal.

5. Pauze, cel puțin o dată pe ora

Un studiu realizat recent arată că productivitatea angajaților poate crește semnificativ odată cu implementarea sistemului de lucru de acasă, în contextul în care angajații sunt mai puțin expuși la întreruperi și se concentrează mai bine pe sarcinile de job.

„Reversul medaliei însă, este că uneori angajații “uită” să își ia pauzele necesare pentru activități conexe și mișcare, ceea ce din perspectivă ergonomică este greșit. Munca actuală presupune mai mult decât execuție independentă, la birou, de aceea e important să luăm pauze pentru contemplare, pentru creație și, chiar dacă de la distanță, pentru interacțiuni sociale”.

Mai multe prevederi pentru domeniul muncii sunt instituite de starea de urgență pe teritoriul României, decretată de președintele Iohannis și intrată în vigoare prin publicarea decretului în Monitorul Oficial. Astfel, Guvernul poate sprijini angajatorii și angajații afectați de efectele crizei Covid-19, prin derogări de la prevederile legale în vigoare.

Se supendă controalele ITM Pe durata stării de urgență are loc suspendarea efectuării controalelor la angajatori de către inspectoratele teritoriale de muncă.

Aceasta cu excepția controalelor dispuse de către ministrul muncii și protecției sociale, a celor dispuse de Inspecția Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, a celor necesare pentru a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă. Protecție socială pentru angajații a căror activitate este afectată sau oprită Prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale se stabilesc măsuri de protecție socială pentru angajați și familiile acestora din sectoarele economice a căror activitate este afectată sau oprită total sau parțial prin decizii ale autorităților publice, pe perioada stării de urgență. Telemuncă prin act unilateral al angajatorului Instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar, societățile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe perioada stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin act unilateral al angajatorului. Se menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor colective pe perioada stării de urgență. Pe perioada stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu, din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.

Pentru că și în vremuri de epidemii și pandemii viața trebuie să își continue cursul, iar munca este un element extrem de important în această ecuație, mulți dintre angajatori au luat măsuri, precum instituirea muncii de acasă. Sunt însă și meserii în care acest model nu poate fi aplicat, iar angajații din aceste profesii se numără printre cei mai expuși la o răspândire a bolilor și infecțiilor. Iată o listă cu cele mai periculoase meserii, în vreme de epidemie.

1 / 6

Personalul medical

1 / 6

Personalul de intervenție rapidă

1 / 6

Muncitorii din servicii

1 / 6

Lucrătorii cu joburi foarte puțin flexibile

1 / 6

Personalul din aviație

1 / 6

Actorii, dansatorii și alți interpreți

In contextul impunerii unor masuri mai drastice de preventie impotriva Coronavirus, se recomanda ca firmele care au mai mult de 99 de angajati sa decaleze programul de lucru al angajatilor. Mai mult, aceasta masura devine obligatoriu pentru sectorul de stat si recomandare pentru cel privat.
 In concret, programul de lucru ar putea incepe la trei ore diferite, fiind stabilite trei interval orare in care angajatii sa vina la munca: de la 8:00, o transa de la 9:00 si o alta transa de la 10:00 pentru a evita aglomeratia. Aceasta masura ar trebui sa se aplice in intervalul 12-31 martie 2020, dar nu este exclus ca perioada aceasta sa se extinda, in paralel cu prelungirea perioadei in care sunt inchise unitatile de invatamant.
 La inceputul saptamanii, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale (MMPS) a ca firmele sa permita angajatilor sa lucreze de acasa si sa flexibilizeze programul de lucru, in contextul aparitiei riscului de imbolnavire cu coronavirus. 
Ministerul Muncii a facut trei recomandari pentru contextul actual in care se mentine la nivel inalt riscul de contaminare cu coronavirus.  

 1. Stabilirea unor programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza, in conformitate cu prevederile art. 118 din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu respectarea duratei maxime legale a timpului de munca.

2. Modificarea temporara a locului de munca la domiciliul salariatului, in conformitate cu prevederile art. 108-110 din Codul Muncii, unilateral, in conformitate cu prevederile art. 48 din acelasi act normativ, sau prin acordul partilor, cu precizarea in mod expres in decizia sau, dupa caz, in actul aditional de modificare a locului de munca, a urmatoarelor elemente: – faptul ca salariatul lucreaza de la domiciliu;- perioada in care se aplica aceasta masura;- programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului;- obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizeaza. In aceasta situatie, angajatorul are obligatia de a asigura instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. 3. Desfasurarea activitatii prin telemunca, in urma incheierii unui act aditional la contractul individual de munca, in conditiile prevazute de Legea nr. 81/ 2018 privind reglementarea activitatii de telemunca, atunci cand indeplinirea atributiilor specifice functiei, ocupatiei sau meseriei pe care o detine salariatul presupune folosirea tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Actul aditional va contine urmatoarele:
 – precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de telemunca;
 – perioada si/sau zilele in care telesalariatul isi desfasoara activitatea la un loc de munca organizat de angajator;
 – locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, convenite de parti;
 – programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea telesalariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;
 – modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de telesalariat;
 – responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de telemunca, inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
 – obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de telemunca al materialelor pe care telesalariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;
 – obligatia angajatorului de a informa telesalariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale, din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei – datelor cu caracter personal, precum si obligatia telesalariatului de a respecta aceste prevederi;
 – conditiile in care angajatorul suporta cheltuielile aferente activitatii in regim de telemunca.
 Ministerul Muncii transmite, de asemenea, ca in cazul in care se va institui carantina sau in caz de forta majora, contractul individual de munca se va suspenda de drept, in conformitate cu prevederile art. 50 lit.c) si f) din Codul Muncii. 
 Pentru institutiile publice, se recomanda utilizarea e-mailului si a teleconferintelor pentru a reduce contactele fizice si deplasarile in interes de serviciu, daca acestea nu sunt necesare in mod imperativ, precum si suspendarea programului de audiente al institutiilor publice si introducerea de masuri alternative precum solicitari prin telefon sau e-mail.
 Se recomanda, totodata, reducerea timpului de asteptare in cadrul programului de lucru cu publicul, prin transmiterea, acolo unde este posibil, a solicitarilor prin email. 
 De asemenea, se precizeaza ca, in situatiile in care este necesara prezenta fizica a solicitantului la sediul institutiei, se va avea in vedere mentinerea distantei de cel putin 1 metru fata de celelalte persoane din incinta.

ITM avertizeaza angajatorii asupra obligatiei de a asigura sanatatea si securitatea angajatilor la locul de munca. Sanatatea si securitatea muncii reprezinta un ansamblu de activitati avand ca scop asigurarea conditiilor optime in desfasurarea procesului de munca, apararea sanatatii, integritatii corporale si vietii angajatilor/lucratorilor si a altor persoane angrenate in procesul de munca. Astfel, pentru prevenirea accidentelor de munca, a bolilor profesionale sau a imbolnavirilor in toate aspectele legate de munca, angajatorii au obligatia de a intocmi un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, igienico-sanitare si organizatorice, bazat pe evaluarea riscurilor precum si de a asigura echipamentele individuale de protectie care sa indeplineasca cerintele de securitate si sanatate in munca specifice locului de munca. In sensul dispozitiilor legale in materie, echipamentul individual de protectie reprezinta echipamentul destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea şi sanatatea la locul de munca. In acest context, data fiind situatia actuala, inspectorii de munca atentioneaza atat angajatorii, cat si angajatii/lucratorii ca au obligatia sa ia toate masurile care se impun pentru prevenirea infectarii angajatilor/lucratorilor cu noul coronavirus – COVID – 19. Astfel, li se vor prelucra angajatilor/lucratorilor principalele masuri necesar a fi intreprinse: 

• spalarea manilor cat mai des posibil cu apa si sapun sau dezinfectarea cu un dezinfectant pentru maini pe baza de alcool;
• utilizarea mastilor de protectie de catre persoanele bolnave;
• evitarea contactului cu persoane care sunt suspecte de infectii respiratorii acute;
• evitarea atingerii nasului, ochilor sau gurii cu mainile nedezinfectate;
• acoperirea gurii, nasului in caz de tuse sau stranut;
• dezinfectarea periodica a suprafetelor de contact cu solutii pe baza de clor sau alcool.

Totodata, angajatorii trebuie sa aiba in vedere dispozitiile legale conform carora masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu comporta, in nicio situatie, obligatii financiare pentru angajati/lucratori. Reiteram ca gestionarea corespunzatoare a securitatii si sanatatii in munca are ca efect imbunatatirea performantei si, nu in ultimul rand, a productivitatii muncii.