Arhive categorie: util

Ce trebuie sa stim despre Contractul colectiv de munca (CCM)!

Orice angajator ar trebui sa fie familiarizat cu notiunea de contract colectiv de munca, acesta fiind practic o conventie incheiata intre organizatia patronala si salariat.
Prin intermediul contractului colectiv de munca se stabilesc clauze cu privire la salarizare, conditii de munca, precum si alte drepturi si obligatii. Orice angajator care refuza negocierea unui astfel de contract, poate fi aspru sanctionat, cu amenzi de pana la 10.000 lei.
Drepturi si obligatii pentru angajatori si salariati
Atunci cand se incheie contractul colectiv de munca, angajatorul trebuie sa respecte si sa acorde anumite drepturi, conform legii in vigoare. Astfel, se acorda: tichete de masa, ajutoare de boala si de deces, premii in bani, tichete de vacanta.
Acestea reprezinta drepturile prevazute la art. 47 al Legii 62/2011, Legea dialogului social. Este necesara si introducerea art.56, care se refera la organizatiile patronale care isi vor desfasura activitatea in baza regulamentelor proprii, potrivit prevederilor prezentei legi.
Dar este legala si introducerea art. 56 al Legii 62/2011 in aceste conditii si ce se petrece atunci cand angajatorul intampina dificultati financiare!?
„Este legala, insa nu este suficient de clara aceasta clauza. Astfel, conform art. 148 alin. (1) din Legea 62/2011 a dialogului social, executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru parti. Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca, neindeplinirea obligatiilor asumate prin contractul colectiv de munca atrage raspunderea partilor care se fac vinovate de aceasta.
Astfel, angajatorul are obligatia sa respecte clauzele contractului colectiv chiar daca are datorii sau inregistreaza pierdere fiscala cu exceptia situatiei in care aceste drepturi sunt prevazute in contractul colectiv de munca sub conditia ca angajatorul sa nu inregistreze pierdere sau sa nu inregistreze datorii.
Astfel, drepturile prevazute la art. 47 se vor acorda tinand seama de posibilitatile financiare ale angajatorului din luna acordarii/ din trimestrul acordarii/din anul acordarii/anterior anului acordarii etc. astfel cum angajatorul a decis conditiile acordarii acestor drepturi.”

SSM ptr conditii deosebite de munca !

SSM: CUM SE PROCEDEAZA IN SITUATIILE DEOSEBITE DE MUNCA. CE AR TREBUI SA STIE ANGAJATORII, DAR SI ANGAJATI
Exista angajati care lucreaza in conditii deosebite de munca, iar sanatatea si securitatea in munca ar trebui sa fie o prioritate pentru angajatorii lor.
Dat fiind faptul ca exista categorii de lucrari a caror executare poate duce la afectarea grava a sanatatii sau integritatii fizice a unui lucrator, acest aspect nu ar trebui neglijat.
Desigur ca angajatorii sunt obligati sa stabileasca proceduri de lucru si sa urmareasca respectarea acestora.
ATENTIE: angajatorii trebuie sa se asigure ca:
membrii echipei sunt apti pentru lucru (si mai ales pentru lucrul la inaltime, dupa caz) si calificati pentru sarcinile de munca pe care urmeaza sa le execute!
lucratorii sunt instruiti si respecta procedurile de lucru!
este posibila oprirea imediata a activitatii daca se constata abateri de la procedura de lucru aprobata de conducerea societatii
Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 de lei la 10.000 de lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind intocmirea si respectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrarilor care necesita masuri speciale de siguranta, conform art. 39 alin. (9) lit. d) din Legea nr. 319/2006.
Ce ar trebui sa mai faca angajatorii?
Angajatorii trebuie sa asigure ca lucrul se efectueaza numai sub supraveghere si ca are loc verificarea permanenta a respectarii procedurilor de lucru, chiar daca acest fapt va incetini viteza de lucru, orice angajator ar trebui sa ia in considerare, in primul rand, siguranta angajatilor.
Un control intern pe linie de securitate si sanatate in munca ar trebui realizat periodic, in aceste situatii.
In acest fel, angajatorul va cunoaste gradul de respectare a dispozitiilor pe care le-a dat in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Ar trebui ca masurile sa fie luate la timp, in caz contrar, mai devreme sau mai tarziu se va produce un accident de munca, dat fiind faptul ca riscurile sunt permanente, in aceste domenii.

Ce persoane se pot pensiona în 2016 pentru limită de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă este principala categorie de pensie acordată în sistemul de stat, iar pentru a o obţine cetăţenii trebuie să îndeplinească două condiţii de bază. Acestea sunt atingerea vârstei standard de pensionare şi efectuarea stagiului minim de cotizare, ambele fiind calculate în funcţie de data naşterii.
Persoanele care îndeplinesc la data pensionării condiţiile de vârstă şi de stagiu necesare potrivit legislaţiei în vigoare au dreptul să primească pensia pentru limită de vârstă.
Mai exact, aşa cum prevede Legea nr. 263/2010, „pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege”.
În momentul de faţă, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi de 63 de ani pentru femei. Iar stagiul minim de cotizare este de 15 ani, în timp ce stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, indiferent de sex. Totuşi, deoarece atingerea vârstei standard de pensionare şi a stagiilor se face prin eşalonare, unele femei încă pot ieşi la pensie mai devreme de-atât.
Având în vedere că vârsta standard de pensionare, stagiul minim şi cel maxim de cotizare sunt calculate în funcţie de data naşterii, din Legea nr. 263/2010 putem afla ce persoane pot obţine în 2016 pensia pentru limită de vârstă. Acestea sunt cele care îndeplinesc condiţiile de vârstă şi stagiu din tabelul de mai jos.

FEMEI BĂRBAŢI
Ianuarie – martie 2016
Vârsta standard de pensionare împlinită 60 de ani şi 3 luni 65 de ani
Stagiul minim de cotizare realizat 15 ani 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat 30 de ani şi 3 luni 35 de ani
Mai – iulie 2016
Vârsta standard de pensionare împlinită 60 de ani şi 4 luni 65 de ani
Stagiul minim de cotizare realizat 15 ani 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat 30 de ani şi 4 luni 35 de ani
Septembrie – noiembrie 2016
Vârsta standard de pensionare împlinită 60 de ani şi 5 luni 65 de ani
Stagiul minim de cotizare realizat 15 ani 15 ani
Stagiul complet de cotizare realizat 30 de ani şi 5 luni 35 de ani
Important! Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare şi care au muncit în condiţii dificile (precum grupa I de muncă, condiţii deosebite sau condiţii speciale) pot să se bucure de anumite reduceri ale vârstei standard de pensionare. De exemplu, o perioadă de zece ani de stagiu de cotizare în condiţii deosebite aduce o reducere a vârstei standard de pensionare de doi ani, în timp ce o perioadă de şase ani de stagiu de cotizare în grupa I de muncă — o reducere de trei ani.
Cererea de pensionare se poate depune din momentul îndeplinirii condiţiilor legale
Pensia este acordată în baza cererii persoanei îndreptăţite şi a documentelor doveditoare. Acestea pot fi depuse la casa teritorială de pensii din raza domiciliului începând cu ziua din care sunt îndeplinite condiţiile de pensionare.
„Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoana”, prevede Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în care este subliniat că există posibilitatea retragerii solicitării până la emiterea deciziei de pensionare.
Pensiile din sistemul public se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plătesc de la data acordării.
Potrivit Legii nr. 263/2010, cererea de pensionare este admisă sau respinsă, prin decizie, în maximum 45 de zile de la înregistrarea acesteia, iar comunicarea se face în cinci zile de la emiterea deciziei.
„În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii (…) operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”, este punctat în actul normativ. Totodată, trebuie reţinut că pensia poate fi recalculată atunci când există venituri şi/sau stagii de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia sau când sunt realizate stagii de cotizare după înscrierea la pensie.
Atenţie! Pensia se plăteşte lunar titularului în funcţie de opţiunea fiecăruia: prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card. Taloanele de pensie se transmit lunar prin poştă indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii.

Tipurile de cladiri la care se impune construirea de adaposturi pentru protectie civila (ALA)

Adăposturile de protecție civilă vor deveni obligatorii pentru anumite tipuri de construcții, Guvernul intenționând să înlocuiască HG nr 560/2005 cu noi prevederi legale.
Noua hotărâre privind aprobarea categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a celor la care se amenajează puncte de comandă de protecție civilă a ajuns săptămâna aceasta la Consiliul Legislativ, în vederea avizarii,.
În acest proiect, categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă sunt:
I. Clădiri prevăzute cu subsol:
a) reprezentând sedii ale autorităţilor şi instituţiilor publice locale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
b) având destinaţia de comerţ, producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
c) având destinaţia de birouri, financiar – bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
d) având destinaţia pentru învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare copiilor preşcolari, elevi, studenţi, bătrâni, persoane cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
e) având destinaţia de îngrijire a sănătăţii, cu paturi staţionare, indiferent de suprafaţa construită, şi dispensare şi policlinici, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
f) având destinaţia pentru cultură, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
g) având destinaţia de primire turistică de tipul hoteluri, moteluri şi vile turistice, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
h) pentru telecomunicaţii, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
i) din categoria amenajărilor sportive închise, cu capacitatea mai mare sau egală cu 400 locuri pe scaune, indiferent de aria desfăşurată;
j) având destinaţia de gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
k) din categoria clădirilor de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
l) având destinaţia de lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului sau destinate vieţii monahale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 300 mp, cu excepţia caselor parohiale.
II Staţii de metrou
III. Extinderi de construcţii existente prevăzute cu subsol cu aria construită mai mare de 150 mp, dacă aria desfăşurată a construcţiei rezultate se încadrează în prevederile pct. I a.
Categorii de construcţii la care este obligatorie realizarea punctelor de comandă de protecţie civilă
Clădiri reprezentând:
a) sedii ale autorităţilor administraţiei publice centrale;
b) sedii ale prefecturilor/consiliilor judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
c) sedii ale consiliilor locale ale municipiilor reşedinţă de judeţ şi ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
În cazul în care amplasamentul pe care se construiesc clădirile prevăzute la pct. I nu permite îndeplinirea obligaţiei, punctele de comandă se pot executa în subsolul altor construcţii din administrarea autorităţii respective.
Articolul 3 din documentul remis de către Secretariatul Guvernului menționează că la data intrării în vigoare a noului proiect legislativ, HG 560/2005 legea anterioară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 526 din 21 iunie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă.
HG 560/2005 aproba categoriile de construcţii la care realizarea adăposturilor este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea au o suprafaţă construită la sol mai mare de 150 m2 şi sunt prevăzute cu subsol sau cele neprevăzute cu subsol, cu o suprafaţă desfăşurată mai mare de 600 m2, din următoarele categorii de folosinţă:
a)clădiri pentru birouri şi activităţi administrative;
b)clădiri pentru activităţi financiar-bancare;
c)clădiri pentru afaceri şi comerţ;
d)clădiri pentru învăţământ, ştiinţă, cultură şi artă;
e) clădiri pentru activităţi de ocrotire a sănătăţii şi de asistenţă socială;
f)clădiri pentru activităţi industriale şi de producţie;
g)clădiri pentru activităţi turistice, destinate cazării;
h)clădiri şi construcţii speciale pentru transporturi;
i)clădiri şi construcţii speciale pentru telecomunicaţii;
j)clădiri de locuit.
HG 560/2005 a aprobat categoriile de construcţii la care se amenajează puncte de comandă, după cum urmează:
a)sediile autorităţilor administraţiei publice centrale;
b)sediile prefecturilor şi ale consiliilor judeţene, precum şi ale consiliilor locale ale municipiilor şi oraşelor, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
c)sediile centrale ale instituţiilor financiar-bancare;
d)sediile centrale ale companiilor naţionale şi regiilor autonome;
e)sediile centrale ale posturilor de radio şi televiziune;
f)sediile centrale ale operatorilor economici din industria de apărare.

Despre fisa de identificare a factorilor de risc profesional !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Orice companie angajatoare trebuie sa aiba in vedere importanta unei bune gestionari a tot ceea ce tine de sanatatea si securitatea in munca a angajatilor.
In acest sens, exista multe norme pe care angajatorii sunt OBLIGATI sa le indeplineasca, iar nerespectarea acestora poate duce la sanctiuni contraventionala cu aplicarea amenzilor aferente.
Conform Legii nr. 319/2006, orice angajator trebuie sa ia toate masurile prin care toti salariatii proprii sa beneficieze de supravegherea corespunzatoare a sanatatii in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca.
Prin HG nr.355/2007 s-au stabilit cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, etc.
Sanatatea angajatilor este asigurata prin medicii specializati in medicina muncii
Asadar, supravegherea sanatatii salariatilor este asigurata prin medicii specializati in medicina muncii.
Astfel la angajare, angajatorul va cere examenul medical pentru viitorul angajat, iar apoi va trimite fisa de identificare a factorilor de risc profesional (conform modelului prevazut in anexa nr. 3 din HG nr. 355/2007) unui cabinet de medicina muncii in baza unui contract de prestari servicii.
Aceasta fisa de identificare a factorilor de risc profesional trebuie completata in mod OBLIGATORIU la toate rubricile si semnata de catre angajatorul in cauza.
ATENTIE: Fisa de identificare a factorilor de risc profesional si dosarul medical al salariatului se pastreaza la cabinetul de medicina muncii pe durata derularii contractului cu angajatorul.
Desigur ca la solicitarea angajatului, acestuia i se vor inmana copii ale dosarului sau medical si ale fisei de identificare a factorilor de risc profesional. Daca acesta decide sa se angajeze in alta parte, va avea nevoie de aceste copii, pentru a fi predate noii structuri de medicina a muncii.
Chiar daca fisa de identificare a factorilor de risc profesional ramane in arhiva cabinetului de medicina muncii, este recomandabil ca angajatorul sa pastreze o copie a acesteia, intrucat este necesara pentru completarea dosarului de cercetare in situatia producerii unui eventual accident de munca.

Operator RSVTI-Obligatiile angajatoriilor care gestioneaza instalatii de ridicat si subpresiune

Prin lege angajatorul care detine in unitatea sa urmatoarele echipamente tehnice este obligat sa detina si personal autorizat ISCIR denumit responsabil cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor (RSVTI)
Tipul de instalatii care impune existenta operatorului RSVTI sunt urmatoarele:
Instalaţii sub presiune şi instalaţii de ridicat clasice, aparate consumatoare de combustibil şi componente ale acestora cum ar fi:
Cazane pentru abur, pentru apă caldă sau fierbinte;
Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari;
Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari;
Macarale, ascensoare, elevatoare, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii de ridicat pe plan înclinat, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
Instalaţii sub presiune, instalaţii de ridicat şi unele instalaţii din cadrul obiectivelor nucleare, precum şi componente ale acestora cum ar fi:
Generatoare şi cazane de abur, de apă caldă sau fierbinte, inclusiv corpul reactorului;
Echipamente sub presiune mai mare de 0,5 bari;
Recipiente simple sub presiune mai mare de 0,5 bari;
Macarale, ascensoare, elevatoare, poduri rulante şi alte mecanisme de ridicat
RSVTI are următoarele obligaţii şi responsabilităţi generale:
răspunde, împreună cu deţinătorul/utilizatorul, de luarea măsurilor necesare pentru aplicarea prevederilor prescripţiilor tehnice privind siguranţa în funcţionare a echipamentelor;
să vizeze lunar registrul de supraveghere prin semnarea şi aplicarea ştampilei în registru;
să verifice lunar funcţionarea dispozitivelor de siguranţă şi să menţioneze acest lucru în registru de supraveghere;
să efectueze verificările tehnice conform prevederilor prescripţiilor tehnice, după obţinerea împuternicirii scrise din partea ISCIR;
să transmită la ISCIR copiile proceselor-verbale pentru care a primit împuternicire, în termen de 15 zile de la întocmire;
să anunţe de îndată producerea unei avarii sau a unui accident;
să efectueze examinarea personalului de deservire şi a personalului auxiliar de deservire, cu respectarea prevederilor prescripţiei tehnice aplicabile; să organizeze reexaminarea periodică anuală a personalului de deservire şi a personalului auxiliar de deservire, să participe în comisia de reexaminare şi să consemneze în autorizaţie/carnet rezultatul examinării;
Ordinul 147/2006 –ISCIR privind obligativitatea de a avea RSVTI
Ordinul130/2011-ISCIR privind autorizarea/reautorizarea RSVTI
Lg 64/2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor si echipamentelor tehnice care intra sub incidenta ISCIR

Importanta organizarii activitatii de SSM

In orice companie, organizatie sau firma, este obligatoriu sa existe organizata activitatea de prevenire si protectie a sanatatii si securitatii in munca, in subordinea directa a angajatorului.
Astfel, acesta persoana, denumita lucrator desemnat, va avea numai atributii de ssm, psi si cel mult mediu, si atributiuni de instruire si control a personalului angajat in vederea desfasurarii activitatii fara evenimente sau accidente nedorite.
Desigur ca exista multe activitati care nu au un caracter periodic, tocmai de aceea trebuie sa exista o buna comunicare cu personal responsabil. Totodata, angajatorul trebuie sa furnizeze informatii si documente solicitate cu ocazia controalelor inspectorilor de munca.
Orice angajator sa aiba cel putin un salariat propriu desemnat a se ocupa de activitatile enumerate anterior, dar acesta poate colabora si cu un serviciu extern pentru situatia in care personalul propriu nu are capacitatea de a solutiona toate responsabilitatile in domeniu.
Un angajator trebuie sa indeplineasca urmatoarele responsabilitati, conform art. 15 din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca:
1. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor pentru fiecare componenta a sistemului de munca, respectiv executant, sarcina de munca, mijloace de munca/echipamente de munca si mediul de munca pe locuri de munca/posturi de lucru;
2. Elaborarea, indeplinirea, monitorizarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. Elaborarea de instructiuni proprii pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/intreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru, si difuzarea acestora in intreprindere si/sau unitate numai dupa ce au fost aprobate de catre angajator;
4. Propunerea atributiilor si raspunderilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. Verificarea insusirii si aplicarii de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, a instructiunilor proprii, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca stabilite prin fisa postului.
Nerespectarea masurile de organizare a activitatii de ssm constituie contraventie iar cuantumul amemzii fiind cuprins intre 5.000 si 10.000 de lei.
IMPORTANT: Societatile care au sub 250 de angajati, nu sunt pbligate sa aiba in organigrama obligatoriu serviciu intern de prevenire si protectie (SIPP), iar legea le permite sa apeleze la serviciile unui un serviciu extern de prevenire si protectie (SEPP), autorizat de ITM. De altfel, este si mai convenabil, intrucat un lucrator desemnat trebuie platit pentru 8 ore/zi, cu cel putin un salariu minim pe economie plus taxele afernte, iar un serviciu extern te poate tarifa contractual cu 250-500/luna, in functie de numarul de angajati !

Autorizarea dpdv SSM !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Angajatorul are obligatia legala ca, inainte de inceperea oricarei activitati, sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Asumarea acestei responsabilitati se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora.
Exista doua proceduri distincte de obtinere a autorizatiei de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca:

1) Procedura de autorizare in baza Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006. Aceasta procedura se desfasoara prin intermediul Inspectoratului Teritorial de Munca.
2) Procedura de autorizare in baza Legii nr. 359/2004. Aceasta procedura se desfasoara prin intermediul Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului.
Se vor autoriza potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 toti angajatorii, cu exceptia urmatoarelor categorii:

a) persoanele juridice pentru care autorizarea functionarii, inclusiv din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, se efectueaza in temeiul Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalitatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale pentru care procedura de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii este reglementata de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale, cu modificarile ulterioare.
SANCTIUNE
Nerespectarea obligatiei legale de a obtine autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 de lei la 10.000 de lei, conform art. 39 alin. (2) din Legea nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.
1) Procedura de autorizare prin intermediul Inspectoratului Teritorial de Munca
Care sunt etapele procedurii de autorizare?
Angajatorul depune la Inspectoratul Teritorial de Munca pe raza caruia isi desfasora activitatea urmatoarele documente:
cerere pentru autorizarea desfasurarii activitatii din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
declaratia pe propria raspundere din care rezulta ca, pentru activitatile declarate, sunt indeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul securitatii si sanatatii in munca;
copii de pe actele de infiintare.
Cererea va fi completata in doua exemplare semnate in original de catre angajator.
Se va completa, de asemenea, opisul de documente solicitate pentru autorizarea de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.
Inspectoratul Teritorial de Munca inregistreaza cererea de autorizare, verifica actele depuse si elibereaza un certificat constatator in termen de 5 zile lucratoare de la inregistrarea cererii.
Certificatul constatator, emis in baza declaratiei pe propria raspundere, da angajatorului dreptul sa desfasoare activitatile pentru care a obtinut certificatul.
Ce se intampla daca se incalca prevederile legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca?
In cazul in care in cadrul controalelor se constata incalcari ale prevederilor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca, inspectorul de munca poate dispune sistarea activitatii si, respectiv, poate propune inspectoratului teritorial de munca inscrierea masurii sistare a activitatii in certificatul constatator. In baza propunerii inspectorului de munca, inspectoratul teritorial de munca consemneaza in certificatul constatator masura sistarii activitatii.
Angajatorul isi poate relua activitatea numai dupa ce demonstreaza ca a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii si reia procedura de autorizare din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca.
In cazul reautorizarii, cererea va fi insotita de certificatul constatator eliberat initial, in original. Inspectoratul teritorial de munca va mentiona in certificatul constatator data reluarii activitatii.

2) Procedura de autorizare prin intermediul Biroului Unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului
Care sunt etapele procedurii de autorizare?
La data eliberarii de catre Oficiul Registrului Comertului a certificatului de inregistrare continand codul unic de inregistrare sau, dupa caz, la data eliberarii certificatului de inscriere de mentiuni sau inainte de inceperea unei activitati care necesita autorizare, solicitantul are obligatia de a cere obtinerea actului de autorizare a functionarii din punct de vedere al sanatatii si securitatii in munca. Actul de autorizare va fi emis de Inspectoratul Teritorial de Munca pe raza caruia isi desfasora activitatea solicitantul.

Solicitantul va depune la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul competent:
– cererea de inregistrare/autorizarea functionarii,
– declaratia pe propria raspundere prin care isi asuma responsabilitatea ca indeplineste conditiile legale privind securitatea si sanatatea in munca.
Aceste documente se depun indosariate si vor fi insotite de dovezile privind achitarea taxelor si tarifelor aferente.
In cazul in care autoritatile publice competente constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale de functionare, notifica acest fapt solicitantului, la sediul inregistrat, acordand un termen de remediere a neregularitatilor constatate. Termenul curge de la data primirii notificarii si poate fi prelungit la cererea expresa a solicitantului, adresata autoritatii publice competente.
In cazul in care neregularitatile nu sunt remediate, autoritatile publice competente notifica Oficiului Registrului Comertului actul prin care s-a interzis desfasurarea activitatii, in termen de 3 zile de la emiterea acestuia, pentru a fi inregistrat din oficiu in Registrul Comertului.


Cazuri practice! Cum procedam in cazul pierderii/deteriorarii fiselor individuale de instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca ?

Trebuie specificat inca de la inceput ca, potrivit legii, fisa de instruire individuala este pastrata de catre conducatorul locului de munca.
Ce se petrece daca fisele de instruire SSM sunt pierdute sau deteriorate? Cum ar trebui sa procedeze angajatorii si cine este responsabil?
Cel care se ocupa de activitatile de prevenire si protectie in intreprindere – angajatorul sau lucratorul desemnat sau serviciul intern de prevenire si protectie sau serviciul extern de prevenire si protectie va lua o declaratie scrisa de la conducatorul locului de munca responsabil de pierderea fisei de instruire. In baza declaratiei va intocmi un proces-verbal de constatare cu privire la pierderea fisei, respectiv deteriorarea acesteia.
Dupa aceea, se va reface fisa de instruire in baza urmatoarelor documente:
1. Instructiunile proprii aprobate de angajator – in care sunt prevazute: duratele celor trei tipuri de instruiri: introductive general, la locul de munca si periodic, periodicitatea instruirii adecvate pentru fiecare loc de munca; intervalul dintre doua instruiri periodice si periodicitatea verificarii instruirii.
2. Programul de instruire-testare la nivelul intreprinderii pentru: conducatorii locurilor de munca; lucratori, pe meserii si activitati.
3.Tematicile de instruire aprobate de angajator
4.Testele de verificare a cunostintelor
Dat fiind faptul ca a fost pierduta, pe noua fisa de instruire va fi specificat faptul ca a fost refacuta in urma pierderii fisei de instruire anterioare.
De mentionat faptul ca in cazul deteriorarii fisei, acestea chiar daca sunt deteriorate si inlocuite cu altele noi, se pastreaza asa cum sunt de catre conducatorul locului de munca pentru a face dovada existentei lor in caz de necesitate!

Astmul profesional-Boala profesionala !?

Pacienții cu astm profesional experimentează aceleași simptome ca și restul pacienților cu astm doar ca aceste simptome sunt strict legate de locul de muncă. În momentul în care ies din mediul respectiv, simptomele se ameliorează vizibil.
Acest diagnostic este unul dificil și delicat în unele cazuri, deoarece pacienții se pot teme că își pierd locul de muncă și atunci își ascund simptomele. Pe de altă parte, angajații pot simula respirația dificilă sau chiar o criză de astm pentru a determina schimbarea atribuțiilor de servici (de exemplu obținerea unui post mai avantajos).
Au fost identificate peste 300 de substanțe ce pot cauza astmul profesional dintre care:
Substanțe de origine animală: proteine ce se găsesc în părul, saliva sau resturile menajere ale animalelor
Substanțe chimice: adezivi, lacuri și vopsele, mase plastice, enzimele din detergenți, rășini sintetice etc.
Metale: platina, crom, nichel
Substanțe de origine vegetală: grâne, faină, bumbac, cânepă, cauciucul natural (latexul)
Substanțe iritante pentru căile respiratorii: fum, vapori de clor etc.
De reținut:
Diagnosticul de astm profesional trebuie confirmat prin metode obiective (testarea capacității respiratorii și eventual teste de alergie).
Orice pacient cu astm trebuie să îi comunice medicului în ce mediu lucrează pentru ca acesta sa poată identifica eventualele substanțe de evitat
Atât pacienții cât și medicii trebuie să fie conștienți că astmul profesional se va agrava dacă pacientul nu este tratat și scos din mediu și că doar tratamentul nu este suficient dacă nu se schimbă și locului de muncă.
Astmul nu dispare întotdeauna complet după schimbarea locului de muncă
Folosirea măștilor nu este suficientă pentru a evita apariția astmului profesional
Astmul profesional este apanajul medicului de medicina muncii dar care poate apela la sfaturile unui pneumolog pentru stabilirea unei terapii personalizate.