Cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor pentru securitatea si sanatatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agentilor chimici prezenti la locul de munca ori ca rezultat al oricarei activitati profesionale care implica agenti chimici periculosi, sunt stabilite prin H.G. nr. 1218/2006.

Orice agent economic trebuie sa se asigure ca riscul pentru securitatea si sanatatea salariatilor in procesul de munca indus de un agent chimic periculos este eliminat sau redus la minimum. Este obligatorie respectarea valorilor-limita de expunere profesionala la agenti chimici in mediul de munca, prevazute in anexele nr. 1 si 4 din respectivul act normativ.
DE RETINUT!
Trebuie sa mentina un inventar (registru) al agentilor chimici periculosi manipulati in unitate, care sa contina referinte la fisele cu date de securitate aferente substantelor si amestecurilor periculoase respective.
Angajatorul trebuie sa realizeze o evaluare a riscurilor induse de substantele chimice periculoase utilizate la locul de munca si sa dispuna masuri prin Planul de prevenire si protectie.
Informatiile referitoare la securitate si sanatate se regasesc in fisele tehnice de securitate (FTS) ale produselor chimice respective. Aceste fise trebuie puse la dispozitie de catre furnizorul produselor (sau cel care comercializeaza).

Concediul de risc maternal este o măsură de protecţie socială reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, acordată salariatelor gravide și mamelor, lăuze sau care alăptează, de cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator.

De această măsură beneficiază şi cetățenii altor state și apatrizii, care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, dacă fac parte din categoriile de salariate menţionate anterior.
Cine poate solicita concediul de risc maternal?
Potrivit OUG nr. 96/2003, concediul de risc maternal se acordă pentru protecția sănătății și securității angajatei și/sau a fătului ori a copilului acesteia, în următoarele situaţii:
salariata este gravidă (a anunţat în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și a anexat un document medical eliberat de medicul de familie / medicul specialist care să îi ateste această stare);
salariata a născut recent (și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut);
salariata alăptează (la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens).
ATENŢIE! După cum se poate observa, este obligatorie anunţarea angajatorului în scris şi prezentarea documentului medical. În cazul în care salariatele nu se prezintă la medicul de familie pentru eliberarea documentui medical care să le ateste stare. și nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile sale prevăzute OUG nr. 96/2003, cu excepția celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 și 25.
Ce măsuri trebuie să ia angajatorul?
În cazul în care o angajată (aflată într-una din situaţiile de mai sus) desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, angajatorul este obligat să evite expunerea salariatei la aceste riscuri prin:
modificare temporară a condițiilor de muncă (și/sau)
modificare temporară a programului de lucru.
Modificarea se realizează conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Dacă modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă ori nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a o repartiza la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Ce reprezintă, mai exact, riscurile pentru sănătatea angajatei gravide, care a născut recent ori care alăptează?
Din aceasta am extras şi vă prezentăm în continuare câţiva dintre agenţii care pot afecta sănătatea angajatei gravide, care a născut recent ori care alăptează:
zgomot, șocuri, vibrații sau mișcări bruște;
manipularea manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorso-lombare;
radiații ionizante/neionizante;
ambianțe termice extreme, reci sau calde;
mișcări și poziții de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unității), oboseală mentală, fizică, alte eforturi fizice legate de activitatea acestor salariate;
agenţi chimici precum mercurul și derivații săi, medicamentele antimitotice, monoxidul de carbon, agenții chimici periculoși cu cale de absorbție cutanată;
activități subterane miniere.
Acordarea concediului de risc maternal
Când? Dacă angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligațiile de mai sus (modificarea condiţiilor de muncă, a programului de lucru ori repartizarea la un alt post), atunci salariatele au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:
înainte de data solicitării concediului de maternitate, în cazul salariatelor gravide;
după revenirea din concediul de lăuzie obligatoriu*, (în cazul salariatelor care au născut recent/ alăptează), dacă nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani.
* Concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligația să îl efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condițiile legii.
Pentru cât timp? Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși cumulate 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii.
Mai exact, concediul de risc maternal se acordă:
integral sau fracționat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a nașterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate;
integral sau fracționat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu și, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani;
integral sau fracționat, înainte sau după nașterea copilului, pentru salariata care nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.
Indemnizaţia de risc maternal
Potrivit OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizație de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de cotizare iar, din 2018, cuantumul indemnizației este de 75% din baza de calcul reprezentând media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.

Inspectia Muncii a desfasurat noi actiuni de control in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare totala de 364.764 de euro, adica 1.699.800 de lei.

In acest intervat, adica in perioada 22 – 26 ianuarie 2018, au fost depistate 123 de persoane care lucrau la negru, dintre acestea 19 erau din judetul Bihor, 18 din judetul Constanta si 17 din Prahova.
In domeniul relatiilor de munca, au fost efectuate 1.704 controale in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare de 1,59 milioan de lei, din care 1,40 milioane de lei pentru munca la negru, si au fost sanctionati 280 de angajatori.
In domeniul securitatii si sanatatii in munca au fost efectuate 1.124 de controale, in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare de 106.000 de lei. Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 117 de evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi sau nu incadrate drept accidente de munca. Dintre acestea, 58 au avut loc in Bucuresti.
„In urma accidentelor de munca recente tin sa subliniez, din nou, cateva aspecte legate de importanta covarsitoare a prevenirii. Legea prevenirii, intrata de curand in vigoare, da angajatorilor posibilitatea de a primi indrumari inainte de a fi sanctionati in urma controalelor autoritatilor. In domeniul securitatii si sanatatii in munca, acest lucru inseamna ca antreprenorii pot beneficia de consilierea inspectorilor de munca pentru a evalua corect riscurile si pentru a indrepta anumite greseli. Trebuie stabilite foarte clar urmatoarele aspecte: principalele surse de pericol ale unitatii sau santierului, masurile care se impun pentru eliminarea pericolului sau, daca este imposibil, reducerea si controlul riscurilor, masurile care trebuie luate pentru a se asigura ca actiunile sau demersurile corective intreprinse sunt durabile si eficiente, astfel incat pericolul sa fie eliminat sau controlat definitiv, programul de completare a masurilor corective si numele persoanelor responsabile”.

Asigurații beneficiază de concedii și indemnizații, în baza certificatului medical eliberat de medicul curant, dacă îndeplinesc stagiul minim de asigurare şi prezintă adeverința de la plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 de luni, cu excepția urgențelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.

Potrivit noilor Norme, mecanismul funcţionează în felul următor:
• Certificatele de concediu medical se completează și se eliberează la data la care se acordă consultația medicală, stabilindu-se numărul necesar de zile de concediu medical.
• În situația imposibilității prezentării asiguratului la medic se pot acorda certificate de concediu medical cu retroactivitate de 24 de ore numai în cazul certificatelor de concediu medical “inițial”.
• Pentru certificatele medicale “în continuare”, data acordării nu poate fi mai mare decât data la care se termină valabilitatea certificatelor de concediu medical acordate anterior pentru aceeași afecțiune.
• Certificatele de concediu medical se pot elibera și la o dată ulterioară, numai pentru luna în curs sau luna anterioară: în caz de sarcină și lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate); pentru perioada de internare în spital; pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg; situații pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile; în caz de carantină; pentru pacienții cu afecțiuni oncologice.
• Medicul curant din spital eliberează certificatele de concediu medical numai în ziua externării pacientului, cu excepţia situaţiei în care durata internării cuprinde perioade din două sau mai multe luni calendaristice, caz în care medicul curant va acorda lunar certificatul de concediu medical.
• La externarea pacientului din spital, medicul curant eliberează certificatul de concediu medical, iar în situațiile în care certificatul medical acordat pentru perioada internării în spital are înscris codul de indemnizație de urgență (06) este obligatorie eliberarea unui nou certificat medical pentru perioada acordată la externare.
• La camera de gardă a spitalului se pot elibera certificate de concediu medical în caz de urgențe medico-chirurgicale neinternate numai de către medicii de specialitate.
• În situația în care certificatul de concediu medical se eliberează la începutul lunii pentru toată perioada cuprinsă în lună, medicul curant poate elibera certificatul de concediu medical pentru perioada 1-30/1-31 a lunii respective.
• Orice prelungire a unui concediu medical se efectuează pe un nou certificat de concediu medical.
Certificatele de concediu medical completate cu codurile de indemnizație 02, 03, 04 și 10, prevăzute pe formularul de certificat de concediu medical, ca urmare a unui accident de muncă, cu avizul inspectoratului teritorial de muncă/avizul direcției de sănătate publică, precum și cele cu codul de indemnizație 11 se depun direct la casele teritoriale de pensii.
Documentar
Codurile de indemnizaţie de asigurări sociale de sănătate, prevăzute în Anexa 1 la Ordinul nr. 233/2006 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical şi a instrucţiunilor privind utilizarea şi modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza cărora se acordă indemnizaţii asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate
Anexa redă şi procentul aplicat asupra bazei de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei acordate.
COD DE INDEMNIZAȚIE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

01

Boală obișnuită

……75%

Accident în timpul deplasării la/de la locul de muncă

……100%/80%

03*)

Accident de muncă

……100%/80%

04*)

Boală profesională

……100%/80%

05

Boală infectocontagioasă din grupa A

……100%

06

Urgență medico-chirurgicală

……100%

07

Carantină

……75%

08

Sarcină și lăuzie

……85%

09

Îngrijire copil bolnav în vârstă de până la 7 ani sau copil cu handicap pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani

……85%

10

Reducerea cu 1/4 a duratei normale de lucru

……Fără a depăși 25% din baza de calcul

11

Trecerea temporară în altă muncă

……Fără a depăși 25% din baza de calcul

12

Tuberculoza

……100%

13

Boală cardiovasculară

……75%

14

Neoplazii, SIDA

……100%

15

Risc maternal

……75%

Norma de munca este definita de art. 129 din Codul Muncii si exprima cantitatea de munca necesara pentru efectuarea operatiunilor sau lucrarilor de catre o persoana cu calificare corespunzatoare, care lucreaza cu intensitate normala, in conditiile unor procese tehnologice si de munca determinate. Norma de munca cuprinde timpul productiv, timpul pentru intreruperi impuse de desfasurarea procesului tehnologic, timpul pentru pauze legale in cadrul programului de munca.

Norma de munca se exprima, in functie de caracteristicile procesului de productie sau de alte activitati ce se normeaza, sub forma de norme de timp, norme de productie, norme de personal, sfera de atributii sau sub alte forme corespunzatoare specificului fiecarei activitati, sunt reglementate de art. 130 din Codul Muncii.

Codul Muncii prevede aspecte clare legate de munca de noapte.

Munca de noapte este reglementata de art. 125: „Munca prestata intre orele 22,00 si 6,00 este considerata munca de noapte. (2) Salariatul de noapte reprezinta, dupa caz: a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru. (3) Durata normala a timpului de lucru, pentru salariatul de noapte, nu va depasi o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal.”

Orice angajator trebuie sa fie la curent cu toate modificarile legislative care tin de programul de lucru, pontajul, munca suplimentara, etc, pentru a le putea pune in aplicare in cadrul companiei sale. Codul Muncii prevede aspecte clare legate de munca de suplimentara, de exemplu.

Aceste aspecte au fost adaugate si revizuite si in lucrarea Timpul de munca si Programul de lucru, asa ca iti vom prezenta cateva aspecte esentiale.
Legat de munca suplimentara, trebuie tinut cont de faptul ca art. 120 din Codul Muncii specifica:
Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara. (2) Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.
Art. 121 se refera la limitarile muncii suplimentare „(1) La solicitarea angajatorului salariatii pot efectua munca suplimentara, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz. (2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilita potrivit prevederilor art. 114 sau 115, dupa caz, este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident.”
ATENTIE!
Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, conform Art. 122.

Scarile portabile sunt echipamente de munca utilizate in foarte multe domenii de activitate economica gen constructii, depozitari si manipulari, activitati forestiere, activitati agricole, mentenanta etc.

In general, angajatorii nu pun accent pe instruirea lucratorilor care utilizeaza aceste scari in desfasurarea activitatilor de serviciu. Scarile pot fi utilizate pentru trecere, pentru acces la inaltime sau pot fi utilizate ca posturi de lucru.
Analizandu-se cazuistica accidentelor de munca s-a constatat ca sunt frecvente situatiile cand s-au produs accidente de munca din cauza utilizarii unor scari portabile neconforme sau din cauza lipsei de instruire a lucratorilor inainte de pozitionarea si fixarea scarilor pentru lucrari temporare la inaltime.
Legislativ, singurele trimiteri la scarile portabile sunt precizate in HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca, Anexa 2, pct. 4.2.
Cerinte generale
Scarile trebuie sa fie amplasate de asa maniera incat sa se asigure stabilitatea lor in timpul utilizarii. Scarile portabile se sprijina pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni adecvate si imobil, astfel incat treptele sa ramana in pozitie orizontala. Scarile suspendate sunt fixate de o maniera sigura si, cu exceptia scarilor din franghie, in asa fel incat sa nu poata fi deplasate si sa fie evitate orice miscari de balans.
Alunecarea picioarelor scarilor portabile trebuie sa fie impiedicata in timpul utilizarii fie prin fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin dispozitive antiderapante sau prin orice alte solutii cu eficacitate echivalenta. Scarile de acces trebuie sa fie de o lungime suficienta, astfel incat acestea sa se prelungeasca dincolo de nivelul de acces, cu exceptia cazului in care au fost luate alte masuri pentru a se garanta o fixare sigura. Scarile compuse din mai multe elemente asamblate, cum ar fi scarile articulate sau scarile culisante, trebuie sa fie utilizate de asa maniera incat imobilizarea diferitelor elemente unele in raport de altele sa fie asigurata. Scarile mobile trebuie sa fie imobilizate inainte de urcarea pe acestea.
Scarile trebuie sa fie utilizate de asa maniera incat sa permita lucratorilor sa dispuna, in orice moment, de o prindere cu mana si de un sprijin sigur. In special, daca o greutate trebuie transportata manual pe scara, aceasta nu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi sigure cu mana.

Printr-un ghid de bune practici recomanda urmatoarele cerinte specifice referitoare la utilizarea scarilor portabile:
Scarile pot fi utilizate ca posturi pentru lucru la inaltime numai in situatiile in care utilizarea altor echipamente de lucru mai sigure nu este justificata din cauza nivelului scazut de risc sau datorita timpului scurt de utilizare;
Sarcina de lucru nu implica mentinerea sau cararea unor incarcaturi voluminoase sau grele pe scara;
Scara nu va fi plasata in imediata vecinatate a deschiderilor in pardoseli si pereti, aproape de obiecte ascutite, containere deschise cu substante chimice periculoase;
Natura sarcinii nu va necesita prezenta a mai mult de o persoana pe scara in acelasi timp;
Lucrarile pe o scara nu vor implica utilizarea unor echipamente de munca periculoase (cum ar fi ferastraie cu lant portabil, dispozitive electrice de debit, unelte cu aer comprimat etc.);
Lucrarile pe o scara se vor desfasura la o distanta sigura de partea superioara a scarii;
Greutatea lucratorului care va utiliza scara, cu sau fara sarcina suplimentara, nu depaseste capacitatea maxima de incarcare;
In jurul scarii va exista suficient spatiu liber;
Nu este permis sa se stea sub o scara in timpul in care este utilizata de alt lucrator;
Scarile inclinate nu trebuie folosite ca platforma de lucru;
Pentru lucrari electrice inevitabile se vor utiliza scari neconductoare;
Scarile de acces trebuie sa depaseasca cel putin 1 metru dincolo de platforma superioara de acces;
Scarile vor fi inspectate in conformitate cu instructiunile de utilizare;
Controalele vor fi efectuate de persoane competente;
Periodic se vor verifica absenta fisurilor, a nodurilor, deteriorari ale treptelor si sistemelor de blocare;
Periodic vor fi verificate starea dispozitivelor anti-alunecare si fixare, atat in partea superioara, cat si in cea inferioara a scarii;
Periodic, va fi verificata starea sistemului de stabilizare a unei scari telescopice;
Inainte de utilizarea scarilor vor fi indepartate toate urmele de contaminare a suprafetelor elementelor scarilor, cum ar fi vopseaua, noroi, ulei sau zapada;
Scara portabila se va sprijini pe o suprafata orizontala de dimensiuni adecvate;
Picioarele scarilor portabile trebuie sa fie impiedicate sa alunece in timpul utilizarii prin fixarea montantilor in apropierea capetelor lor superioare sau inferioare si prin utilizarea dispozitivelor anti-alunecare;
Scara nu va fi repozitionata niciodata de sus sau din pozitia stand pe scara;
Scarile trebuie sa fie utilizate astfel incat lucratorii sa poata avea in permanenta o mana sigura si un suport sigur. Daca o sarcina trebuie sa fie purtata manual pe o scara, aceasta nu trebuie sa impiedice mentinerea unei maini sigure;
In timpul urcarii sau coborarii pe scarile portabile trebuie sa existe intotdeauna trei puncte de contact (1 mana + 2 picioare sau 2 maini + 1 picior);
Niciodata nu vor fi urcate sau coborate cate doua trepte deodata;
In timpul lucrului pe scari se va utiliza incaltaminte de protectie adecvata;
Atunci cand se prelungeste o scara extensibila nu se va urca pe ultimele patru trepte de sus;
Locurile de munca unde vor fi utilizate scari portabile vor fi aflate in apropierea cailor de circulatie, ferestrelor, pasarelelor sau usilor, vor fi semnalizate si imprejmuite corespunzator (marcaje, semne, garduri, blocarea ferestrelor sau usilor);
Nu se va urca pe ultima treapta a unei scari, daca nu exista o punte de siguranta sau un dispozitiv de fixare;
In cazul lucrarilor executate pe scara la o inaltime mai mare de 2 m deasupra solului, lucratorii trebuie sa fie asigurati prin masuri impotriva caderii de la inaltime, cum ar fi corzi sau hamul de siguranta;
Lucratorii care lucreaza pe scari la inaltimi mai mari de 2 m vor fi apti medical pentru lucrul la inaltime;
Nu se recomanda lucrul pe scara la inaltime mai mare de 5 metri de la baza;
In cazul in care inaltimea de sedere depaseste 5 m, pozitia de lucru trebuie stabilizata prin masuri constructive ale scarii dupa modelul nacelei;
Lucrul pe scara nu este permis mai mult de 30 de minute in continuu si nu mai mult de o treime din perioada zilnica de lucru;
Nu este permis a se ridica pe scari greutati mai mari de 15 kg;
Nu este permisa utilizarea scarilor portabile pe structuri instabile sau pe cele care nu asigura stabilitate (pereti proaspat vopsiti, jgheaburi, coloane rotunde, piloni, stalpi, colturi ale cladirilor, tevi etc.) ca punct de sustinere scara singulara;
Nu este permisa aruncarea de scule electrice portabile sau materiale unei persoane care sta pe o scara;
Se va semnaliza adecvat zona in exista lucratori care lucreaza pe scari.
Avandu-se in vedere cele expuse anterior si tinand cont de obligativitatea angajatorului de a elabora instructiuni proprii, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, se recomanda realizarea unei instructiuni proprii referitoare la utilizarea scarilor portabile, in baza careia sa fie instruiti periodic lucratorii implicati in astfel de sarcini de munca.

Amenzi de câte 10.000 de lei pentru angajatorii care nu țin copiile contractelor de muncă la fiecare punct de lucru!

Angajatorii Sunt obligați să păstreze la locul de muncă copii ale contractelor individuale de muncă pentru salariații care prestează activitate în respectivele locuri, potrivit unui act normativ in vigoare. Altfel, aceștia pot primi amenzi de câte 10.000 de lei.
Angajatorii trebuie să țină, la fiecare loc de muncă unde se prestează activitate, copii ale contractelor de muncă ale salariaților ce lucrează în fiecare dintre acele locuri, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017 și se aplică de la această dată.
„Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc”, scrie, mai exact, în act. Dacă inspectorii nu vor găsi la locul de muncă verificat copiile contractelor celor ce muncesc efectiv acolo, ei pot da o amendă de 10.000 de lei, potrivit actului. Practic, lipsa fie și numai a unei copii de contract va duce automat la sancțiune – pe care, totuși, angajatorul o va putea plăti la jumătate din valoare, în primele 48 de ore de la încheierea procesului-verbal/comunicarea acestuia.

Atat in domeniul securitatii si sanatatii in munca, al supravegherii pietei, cat si in cel al relatiilor de munca, planificarile controalelor inspectorilor de munca au la baza Programele Cadru de Actiuni anuale elaborate de Inspectia Muncii.

Pentru anul 2018, inspectoratele teritoriale de munca si-au elaborat propriile Programe de actiune care au la baza urmatoarele directii dispuse de Inspectia Muncii.
1. Campanie nationala privind respectarea prevederilor legale in ceea ce priveste instruirea si informarea lucratorilor in activitatile din domeniul constructiilor. Campania va cuprinde:
– informarea si constientizarea angajatorilor, lucratorilor si partenerilor sociali trimestrul I
etapa de control propriu-zis la angajatori trimestrele II-III
-verificarea realizarii masurilor dispuse si stabilite in procesele-verbale de control incheiate cu ocazia controalelor trimestrul IV
2. Campanie nationala privind verificarea modului de respectare a prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri. Campania se va materializa prin controale pe parcursul trimestrelor I, II, III si IV.
3. Campanie privind verificarea indeplinirii conditiilor de catre angajatori referitoare la autorizarea functionarii din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca. Controalele se vor derula pe intervalul trim. I-IV.
4. Campanie nationala de supravegherea pietii produselor industriale din domeniul de competenta al Inspectiei Muncii conform Programului sectorial pentru anul 2018. Perioada de desfasurare: trim. I-IV.
5. Actiune privind verificarea modului in care sunt respectate prevederile legale de securitate si sanatate in munca pentru mentinerea locurilor de munca sanatoase pentru toate varstele. Actiunea va consta in controale ce se vor desfasura pe perioada trim. I-IV.
6. Actiune de control privind verificarea modului in care operatorii de transport marfuri periculoase respecta cerintele legale in domeniu, actiune materializata prin controale programate in trimestrele II si IV. Controalele se vor efectua atat la sediul angajatorilor, cat si in trafic unde vor fi efectuate verificari specifice ale autovehiculelor respective.
7. Actiune privind verificarea modului in care se respecta prevederile legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre societatile de prelucrare primara a lemnului, actiune care se va desfasura in trimestrele II, III si IV.
8. Actiune de monitorizare privind riscurile existente la locurile de munca in intreprinderile mijlocii care au un numar de 50-249 salariati. Se vor efectua vizite de inspectie la acesti angajatori in intervalul trim. I-IV.
9. Actiune de informare si constientizare a angajatorilor si a angajatilor, cu privire la beneficiile muncii declarate si dezavantajele muncii nedeclarate. Perioada de desfasurare: trim. I, II, III si IV.
10. Actiune de informare si constientizare a angajatorilor si a angajatilor, cu privire la aplicarea legislatiei nationale privind detasarea lucratorilor in cadrul prestarii de servicii transnationale. Perioada de desfasurare trim. I, II, III si IV.