Concediul de risc maternal este o măsură de protecţie socială reglementată prin Ordonanța de urgență nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, acordată salariatelor gravide și mamelor, lăuze sau care alăptează, de cetățenie română ori a unui stat membru al Uniunii Europene și din Spațiul Economic European, care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator.

De această măsură beneficiază şi cetățenii altor state și apatrizii, care au, conform legii, domiciliul sau reședința în România, dacă fac parte din categoriile de salariate menţionate anterior.
Cine poate solicita concediul de risc maternal?
Potrivit OUG nr. 96/2003, concediul de risc maternal se acordă pentru protecția sănătății și securității angajatei și/sau a fătului ori a copilului acesteia, în următoarele situaţii:
salariata este gravidă (a anunţat în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate și a anexat un document medical eliberat de medicul de familie / medicul specialist care să îi ateste această stare);
salariata a născut recent (și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie și solicită angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut);
salariata alăptează (la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, își alăptează copilul și anunță angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens).
ATENŢIE! După cum se poate observa, este obligatorie anunţarea angajatorului în scris şi prezentarea documentului medical. În cazul în care salariatele nu se prezintă la medicul de familie pentru eliberarea documentui medical care să le ateste stare. și nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile sale prevăzute OUG nr. 96/2003, cu excepția celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 și 25.
Ce măsuri trebuie să ia angajatorul?
În cazul în care o angajată (aflată într-una din situaţiile de mai sus) desfăşoară la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii şi alăptării, angajatorul este obligat să evite expunerea salariatei la aceste riscuri prin:
modificare temporară a condițiilor de muncă (și/sau)
modificare temporară a programului de lucru.
Modificarea se realizează conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Dacă modificarea condițiilor de muncă și/sau a programului de lucru nu este posibilă ori nu poate fi realizată din motive bine întemeiate, angajatorul va lua măsuri pentru a o repartiza la alt post de lucru fără riscuri pentru sănătatea ori securitatea sa, conform recomandării medicului de medicina muncii ori a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale.
Ce reprezintă, mai exact, riscurile pentru sănătatea angajatei gravide, care a născut recent ori care alăptează?
Din aceasta am extras şi vă prezentăm în continuare câţiva dintre agenţii care pot afecta sănătatea angajatei gravide, care a născut recent ori care alăptează:
zgomot, șocuri, vibrații sau mișcări bruște;
manipularea manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorso-lombare;
radiații ionizante/neionizante;
ambianțe termice extreme, reci sau calde;
mișcări și poziții de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unității), oboseală mentală, fizică, alte eforturi fizice legate de activitatea acestor salariate;
agenţi chimici precum mercurul și derivații săi, medicamentele antimitotice, monoxidul de carbon, agenții chimici periculoși cu cale de absorbție cutanată;
activități subterane miniere.
Acordarea concediului de risc maternal
Când? Dacă angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească obligațiile de mai sus (modificarea condiţiilor de muncă, a programului de lucru ori repartizarea la un alt post), atunci salariatele au dreptul la concediu de risc maternal, după cum urmează:
înainte de data solicitării concediului de maternitate, în cazul salariatelor gravide;
după revenirea din concediul de lăuzie obligatoriu*, (în cazul salariatelor care au născut recent/ alăptează), dacă nu solicită concediul și indemnizația pentru creșterea și îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu dizabilități, până la 3 ani.
* Concediul de lăuzie obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mamă are obligația să îl efectueze după naștere, în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie cu durată totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condițiile legii.
Pentru cât timp? Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fracționat, pe o perioadă ce nu poate depăși cumulate 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii.
Mai exact, concediul de risc maternal se acordă:
integral sau fracționat, până în a 63-a zi anterioară datei estimate a nașterii copilului, respectiv anterioară datei intrării în concediul de maternitate;
integral sau fracționat, după expirarea concediului postnatal obligatoriu și, dacă este cazul, până la data intrării în concediul pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani;
integral sau fracționat, înainte sau după nașterea copilului, pentru salariata care nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de concediul de maternitate, în conformitate cu prevederile legii.
Indemnizaţia de risc maternal
Potrivit OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, pe durata concediului de risc maternal se acordă o indemnizație de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Concediul și indemnizația de risc maternal se acordă fără condiție de stagiu de cotizare iar, din 2018, cuantumul indemnizației este de 75% din baza de calcul reprezentând media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.