www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
In cazul unui accident de munca, angajatorii au obligatia sa demareze procesul de cercetare, in cazul in care aceste este soldat cu incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile calendaristice. In cazul in care in urma unui accident de munca survine decesul sau invaliditatea victimelor, cercetarea accidentului revine Inspectiei Muncii.
Atentie! Cercetarea accidentelor de munca se realizeaza conform normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca aprobate prin HG nr.1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
Va aducem la cunostinta ca cercetarea evenimentelor este obligatorie si se face imediat dupa comunicarea acestora inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia s-a produs si trebuie sa se finalizeze in termen de 10 zile lucratoare.

Comisia de cercetare a evenimentului este numita de angajator si va fi compusa din cel putin 3 persoane, dintre care o persoana trebuie sa fie, dupa caz:
– lucrator desemnat;
– reprezentant al serviciului intern de prevenire si protectie;
– reprezentant al serviciului extern de prevenire si protectie;
De retinut faptul ca in cazul in care angajatorul nu are personal calificat care sa faca parte din comisia interna de cercetare a accidentului, acesta poate apela la serviciile oferite de personalul serviciilor externe abilitate de ITM !
Ce pasi trebuie sa urmati obligatoriu in procesul de cercetare a accidentelor de munca:
1. Completarea dosarului de cercetare ( documente obligatorii)
2. Elaborarea procesului verbal de cercetare
3. Transmiterea dosarului de cercetare inspectoratului teritorial de munca in vederea avizarii
4. Completarea F.I.A.M.-LUI ( Formularul pentru inregistrarea accidentului de munca)
5. Evidenta evenimentelor

www.protectia-muncii-psi-iscir.ro
Statul la birou poate fi mai periculos decat ne imaginam. Statul pe scaun in pozitie incorecta si timp indelungat poate duce la probleme reale de sanatate: dureri de spate, migrene, acumularea de grasime in jurul taliei, obezitate, diabet si boli de inima.
Un aspect deosebit de important in orice domeniu de activitate care implica statul la birou si la calculator este modul in care stam efectiv pe scaun. Aproape toate durerile de spate si de gat pe care angajatii le resimt la finalul programului de munca sunt cauzate de postura incorecta.
O postura corecta implica reglarea monitorului, tastaturii si a mouse-ului, astfel incat acestea sa fie corect pozitionate pentru inaltimea angajatului. Ecranul monitorului trebuie sa fie la o distanta de aproximativ un brat, iar partea de sus a monitorului – la nivelul fruntii, astfel incat angajatul sa nu se uite in sus sau in jos. Tastatura si mouse-ul trebuie pozitionate astfel incat coatele sa fie cat mai apropiate de corp, indoite la 90 de grade.
Este foarte important ca spatele sa fie cat mai drept. Astfel, soldurile si genunchii trebuie sa fie la un unghi de 90 de grade, iar picioarele sprijinite pe sol sau pe un scaunel de odihna a picioarelor. De asemenea, capul trebuie sa mentinut drept, pe umeri, fara a fi inclinat inainte, spre calculator.
Sfaturi pentru a face mai multa miscare la birou
Desi majoritatea angajatilor nu pot evita statul indelungat in fata calculatorului, pot reduce timpul petrecut pe scaun, schimbandu-si comportamentul si facand mai multa miscare. Iata cateva sugestii:
Stai in picioare in timpul conversatiilor telefonice
Incearca sa lucrezi din picioare
Mergi pe cat posibil prin birou in timpul sedintelor lungi
Fa mici pauze (1-2 minute) din doua in doua ore pentru a-ti intinde muschii, fie facand exercitii simple de intindere, fie mergand
In loc sa trimiti un e-mail colegilor din birourile alaturate, mergi pana la ei
Inlocuieste scaunul de birou cu o minge de fitness; aceasta ajuta la corectarea posturii
Introdu in rutina practicarea unui sport. Fa miscare moderata (ex. sa poti purta o discutie cu altcineva in timpul efortului fizic), 30 minute, timp de 3 ori pe saptamana.
De asemenea, specialistii oftalmologi recomanda sa clipeste des daca munca ta presupune mai mult de doua ore consecutiv la calculator si, din cand in cand, sa-ti relaxezi privirea uitandu-te pe fereastra sau intr-un punct fix din birou, cum ar fi un ceas sau un tablou.
Exercitii care pot fi facute la birou:
1. Intinde bine muschii gatului inainte de a incepe munca. Incepe cu acest exercitiu. Stai in picioare, spatele relaxat si bratele impreunate la spate. Inclina incet capul inspre umarul stang. Mentine timp de 10 secunde si repeta miscarea si inspre umarul drept.
2. Creste flexibilitatea umerilor. Apoi continua sa-ti rotesti usor umerii inainte si inapoi, ramanand in picioare.
3. Intinde bine incheieturile. Aseaza-te pe scaun, mentine spatele drept si intinde bratele orizontal, tinand palmele in jos. Apoi trage usor in sus de degete cu mana opusa; Mentine miscarea timp de cateva secunde. Repeta si de partea cealalta.
4. Relaxeaza picioarele. In timp ce stai pe scaun, pune piciorul stang peste piciorul drept.Trage usor de genunchiul stang cu mana dreapta si roteste trunchiul spre stanga, privind catre spate. Sprijina-te cu mana stanga pe bratul scaunului. Pentru urmatorul exercitiu trebuie sa stai in picioare, indoaie piciorul drept din genunchi si incearca sa atingi sezutul cu calcaiul. Fa la fel si cu piciorul stang.
5. Exercitii cu ajutorul scaunului. Stand pe scaun, ridica un picior cu genunchiul intins pana ajungi la nivelul soldurilor. Coboara-l si repeta miscarea si pentru celalalt picior. Poti face acest exercitiu alternand picioarele sau ridicand in acelasi timp ambele picioare. Un alt exercitiu presupune sa faci flotari ajutandu-te de scaun. Cu spatele la scaun, tinand mainile pe sezutul scaunului si picioarele indoite din genunchi, lasa-te usor in jos, incercand sa atingi podeaua cu sezutul. Revino la nivelul scaunului si repeta miscarea.
Pentru un rezultat cat mai bun, se recomanda ca exercitiile de mai sus sa fie facute in serii a cate 10.
Efecte negative la muncii de birou sedentare
Boala de inima
Cercetatorii europeni au descoperit ca persoanele care lucreaza 11 ore sau mai mult in fiecare zi au un risc de 60% mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic si angina pectorala.
Cefalee
Privitul indelungat in monitor poate conduce la diferite probleme de vedere, favorizand inclusiv durerile de cap si migrenele. Multe dintre aceste efecte sunt temporare si dispar daca evitam sa privim ore in sir in monitor si daca ne obisnuim sa facem pauze regulate de cateva minute.
Stres
Stresul este un alt efect advers al jobului de birou, care poate afecta atat sanatatea angajatilor, cat si evolutia companiei, in timp. Un studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea Yale si citat de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) a scos in evidenta faptul ca 29% dintre angajati sunt stresati la locul de munca.
Sindromul de tunel carpian
Tastatul excesiv este o cauza bine-cunoscuta a sindromului de tunel carpian, o afectiune nerurologica aparuta la nivelul mainii si incheieturii, prin compresia nervului median la nivelul articulatiei pumnului. Se caracterizeaza printr-o durere puternica si poate provoca daune permanente ale nervilor si deteriorarea muschilor.
Sedentarism, obezitate, diabet zaharat
Majoritatea cladirilor de birouri sunt concepute pentru a oferi putina libertate de miscare, fapt care favorizeaza cresterea in greutate, aparitia obezitatii si a diabetului zaharat, sustin expertii de la Mayo Clinic. Prin urmare, specialistii americani recomanda mai multa miscare la locul de munca. Mai mult, expertii britanici sustin ca o persoana nu ar trebui sa stea jos in continuu mai mult de 3 ore pe zi.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Echipamentul Individual de Protectie – EIP, reprezinta orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
Echipamente Individuale de Protecţie (EIP)
EIP – utilizat când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloace tehnice sau măsuri sau procedee organizatorice EIP trebuie: – să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit; – să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă; – să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului; – să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare.
Condiţiile de purtare, durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc, caracteristicile locului de muncă şi de performanţa EIP.
EIP – destinat purtării de către o singură persoană.
De retinut faptul ca EIP se acorda in urma evaluarii riscurilor existente de la locul de munca si se acorda Obligatoriu si Gratuit de catre angajator !

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
De cinci ani, de când nu se mai emit carnete de muncă, salariații au la îndemână un alt instrument care să ateste cât au lucrat: adeverința de vechime în muncă. Ei au dreptul de a solicita acest document angajatorilor, care au obligația să-l elibereze în termen de 15 zile de la data solicitării, în caz contrar riscând amenzi de până la 1000 lei.Carțile de muncă nu se mai întocmesc începând din 1 ianuarie 2011, dată de la care evidența muncii se realizează doar electronic, prin intermediul registrului general de evidență a salariaților (ReviSal), reglementat prin HG nr. 500/2011. Conform acestui act normativ, fiecare angajator are obligația de a înființa și transmite la inspectoratul teritorial de muncă un registru general de evidență a salariaților și de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.
Dispariția carnetelor de muncă a făcut ca dovada vechimii în muncă să se poată face numai cu ajutorul unor adeverințe care să precizeze perioadele lucrate de salariații angajați cu contract de muncă.
Potrivit HG. 500/2011, pentru a intra în posesia adeverinței de vechime, salariații sau foștii salariați trebuie să îl solicite în scris de la angajator. Acesta este obligat să elibereze documentul, după cum prevede art. 5 din actul normativ menționat anterior:
Această obligație a angajatorului este prevăzută și de Codul muncii, la art. 34: „La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care să ateste activitatea desfasurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate”.
Adeverința se eliberează în original sau în copie certificată, în maxim 15 zile de când a fost solicitată.
Adeverința de vechime în muncă nu are un format standardizat, impus de legislație, astfel că fiecare angajator poate alege forma în care se prezintă documentul. Totuși, pentru a fi completă și pentru a oferi toate informațiile importante, adeverința ar trebui să conțină cel puțin precizări referitoare la:
Datele de identificare ale salariatului,
Datele de identificare ale contractului individual de muncă pe baza căruia se atestă vechimea (numărul și anul în care a fost încheiat),
Durata activității salariatului,
Funcțiile ocupate de salariat în perioada în care a fost angajat,
Schimbările suferite de contractul individual de muncă, în cazul în care a fost vorba de încheierea, modificarea, suspendarea sau încetarea CIM,
Valoarea salariului de bază, inclusiv sporuri care intră în calculul punctajului mediu anual;
Vechimea în muncă, în meserie și în specialitate,
Perioadele de concediu fara plată.
Absențele nemotivate de la serviciu.
În situația în care angajatorul nu vrea sau nu poate elibera adeverința de vechime din motive obiective (pierderea arhivei, încetarea activității etc) salariații au posibilitatea să solicite documentul direct la Inspectoratul Teritorial de Muncă din raza căruia angajatorul își desfășoară activitatea.
Potrivit HG nr. 500/2011, institutia este obligată să elibereze o adeverință din care să rezulte elementele conținute în registru, astfel cum a fost întocmit și transmis de către angajator, în maxim 15 zile de când angajatul a făcut solicitarea.
„Inspectoratul teritorial de muncă în cauză eliberează documentul, în baza registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării”, se precizează în HG nr. 500/2011.
Serviciul nu este, însă, gratuit, eliberarea adeverinței fiind taxată cu 20 de lei/document, potrivit Ordinul Ministerului Muncii nr. 826/2014, actul normativ care reglementează tarifele și taxele percepute de ITM.
Trebuie să știți că, în cazul în care angajatorul refuză, neavând motive obiective, să elibereze adeverințele de vechime și orice alte documente referitoare la calitatea de salariat a solicitantului, el poate fi amendat cu minim 300 de lei, amendă care poate ajunge și la 1.000 de lei.
Tot ce trebuie să faceți este să sesizați ITM, singura instituție abilitată să constate aceasta contravenție și să aplice amenzile corespunzătoare.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale este o altă contribuție socială obligatorie pe care angajatorii trebuie să o plătească pentru salariații lor.
Așa cum prevede Codul fiscal, contribuția pentru accidente de muncă și boli profesionale trebuie plătită de către angajatori pentru toate persoanele pe care le încadrează în muncă. În momentul de față, cota de contribuție este cuprinsă între 0,15% și 0,85% și este diferențiată în funcție de clasa de risc.
În ceea ce privește baza lunară de calcul a contribuției sociale, pentru angajatori aceasta este reprezentată de „suma câștigurilor brute realizate de angajații acestora, în țară și în alte state, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte”, dispune actul normativ. Aici se face referire, printre altele, la veniturile din salarii în bani și/sau în natură, sumele reprezentând participarea salariaților la profit sau plățile compensatorii suportate de angajator.
Achitarea contribuției pentru accidente de muncă și boli profesionale asigură salariaților o serie de bani și servicii, așa cum prevede Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale. Concret, salariații pot beneficia de reabilitare medicală, de recuperarea capacității de muncă, dar și de reabilitare și reconversie profesională (inclusiv o indemnizație lunară).
De asemenea, persoanele asigurate pot să primească o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă (strict pentru accidentele de muncă și bolile profesionale), o indemnizație pentru schimbarea temporară a locului de muncă și o indemnizație pentru reducerea timpului de lucru. În fine, legea mai prevede că se pot acorda compensații pentru atingerea integrității, despăgubiri în caz de deces și unele rambursări de cheltuieli.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Angajatorul X in baza contractului de prestari servicii efectua inchiriere de pompe de beton cu deservent propriu pentru beneficiarul Y. In baza acestui contract, echipajul format din conducatorul auto AB si muncitorul necalificat CS a plecat cu autovehiculul special cu autopompa pentru efectuarea lucrarilor de turnare a betonului la o placa peste parterul unui imobil aflat in constructie. Conform propriei declaratii AB, inainte de plecarea in cursa a verificat sistemele de franare, directie, ungere si racire ale autovehiculul constatand ca masina era in regula.
Activitatea de turnare a decurs in mod normal, fara incidente. Dupa curatarea cuvei de alimentare a autopompei, conducatorul auto AB a purtat o discutie telefonica cu directorul de vanzari al societatii care i-a comunicat adresa urmatorului imobil pentru a doua lucrare de turnare a betonului. Echipajul a ajuns fara dificultate la lucrare, iar autopompa a fost pozitionata in curtea imobilului pentru turnarea unei placi de beton. Dupa operatia de turnare, care a decurs fara probleme, autopompa a fost scoasa din curte si pozitionata in dreptul acesteia, paralel cu gardul imobilului, fiind orientata, conform declaratiei conducatorului auto, ”cu cabina spre vale inspre dispensarul medical”. Aflat in cabina autovehiculului care stationa cu motorul pornit, frana de mana trasa si pompa cuplata, numitul AB a inceput sa completeze diagrama operatiei de turnare, iar lucratorul CS s-a urcat pe scara de acces a utilajului, pozitionata in spatele autopompei (partea dreapta), pentru efectuarea operatiei de spalare a cuvei de alimentare a instalatiei de pompare.
La un moment dat, in timp ce completa diagrama de turnare, iar colegul sau curata cuva de alimentare a pompei, conducatorul auto a sesizat „ca nu mai tine frana de mana (stationare) si masina a inceput sa se deplaseze la vale”, necontrolat. Autopompa a inceput sa se deplaseze cu viteza din ce in ce mai mare pe masura ce cobora pe strada, iar AB la volanul autovehiculului atentiona cu semnale sonore persoanele aflate pe strada pentru a se feri din calea utilajului. Dupa aproximativ 150 de metri rulati autovehiculul a intrat prin gardul de lemn al dispensarului medical din localitate, a lovit cu partea din dreapta a utilajului un pom din curtea interioara a dispensarului, a traversat curtea si a rupt gardul din plasa si beton. Imediat acesta a coborat din cabina si s-a indreptat spre dispensarul medical pentru a vedea ce s-a intamplat cu colegul sau si care sunt daunele provocate in timpul rularii necontrolate prin curtea dispensarului. Muncitorul necalificat CS a fost gasit cazut in apropierea unui pom fiind intins pe sol si pozitionat cu fata in jos, inconjurat de o multime de oameni. Dupa apelarea Serviciul National Unic pentru Apeluri de Urgenta „112” la fata locului a sosit in scurt timp un echipaj al Serviciului de ambulanta care, dupa efectuarea manevrelor de resuscitare, a declarat decesul lucratorului CS.
Din raportul de expertiza tehnica a rezultat ca numitul AB a sarit peste operatiuni importante prevazute de producator a se executa cu scopul de a asigura securitatea operarii, respectiv nu a blocat rotile vehiculului cu penele speciale cu care acesta trebuia sa fie dotat si nu a extras si deschis bratele stabilizatoarelor (sistemul de calare), astfel incat masina sa fie adusa in pozitia orizontala, de lucru, ci numai a asigurat vehiculul cu frana de stationare si a cuplat priza mecanica de putere a utilajului incat transmisia vehiculului a fost decuplata de roti. Astfel, s-a inceput operatiunea de curatare fara ca utilajul sa fie operat ca un sistem fixat rigid pe solul din santier creandu-se starea de pericol potential ce a condus la accident. Conducatorul auto a ramas, conform propriilor sale declaratii, in cabina in timp ce echipamentul era operat de fapt de catre muncitorul CS ce-i fusese alocat ca „servant” care lucra pe platforma din partea spate dreapta a vehiculului.
In aceste conditii, cauza producerii evenimentului este neefectuarea la timp a unor operatii indispensabile securitatii muncii, de catre conducatorul auto AB, in sensul ca acesta nu a respectat instructiunile de utilizare prevazute in manualul de utilizare si intretinere pentru autopompa referitoare la pozitionarea si fixarea utilajului, care precizeaza ca inainte de inceperea operatiunilor de spalare a instalatiei de pompare este necesara asigurarea corespunzatoare a utilajului prin blocarea rotilor autosasiului cu penele din dotarea utilajului si utilizarea sistemului de calare al autopompei. Numitul AB, prin modul in care a procedat, a incalcat prevederile art. 22 si art. 23 lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, care precizeaza:
Art. 22 – „Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.”
Art. 23 – (1) „in mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) Sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;”
Alte neconformitati constatate cu prilejul cercetarii
– La data producerii evenimentului angajatorul nu detinea autorizatie de functionare in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru activitatile de inchiriere a echipamentelor de constructii de utilizare generala, cu operatori, desfasurate in afara sediului social/profesional si a sediilor secundare.
– Starea de ordine si disciplina existente la nivelul angajatorului se considera necorespunzatoare, in sensul nu s-a impus si nu s-a controlat, cu exigenta si fermitate, de catre persoanele cu atributii in acest sens, daca lucratorii care executa lucrari de turnare a betonului, cunosc si aplica intocmai masurile tehnice si organizatorice in domeniul securitatii muncii care sa conduca la prevenirea accidentelor si/sau imbolnavirilor profesionale, inclusiv in ceea ce priveste respectarea instructiunilor de utilizarea si intretinere pentru autopompa stabilite de fabricantul echipamentului pentru pozitionarea si fixarea utilajului, modul de realizare a sarcinilor de serviciu dispuse de conducerea unitatii, respectiv purtarea echipamentului individual de protectie in timpul programului de lucru.
– Fisa postului pentru lucratorul MN nu era actualizata cu responsabilitatile, atributiile si competentele ce ii reveneau acestuia, inclusiv in domeniul securitatii si sanatatii in munca si care decurgeau din operarea echipamentului de munca implicat in eveniment, respectiv autopompa de turnare a betonului.
– Angajatorul nu a asigurat toate conditiile necesare pentru ca victima sa primeasca o instruire suficienta si adecvata, in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice activitatii si locului de munca unde isi desfasura activitatea.
Recomandari si masuri dispuse pentru remedierea deficientelor constatate si pentru prevenirea altor evenimente similare
– Echipamentele de munca, respectiv autovehiculele utilizate pe drumuri accidentate si in panta, vor fi asigurate corespunzator, iar stationarea acestora se va face in zone sigure, astfel incat pornirea/deplasarea acestora sa se realizeze numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de comanda.
– Angajatorul va intari ordinea si disciplina tehnologica, administrativa si in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin urmarirea permanenta a activitatii personalului de executie in cazul lucrarilor de turnare a betonului cu autopompa si sanctionarea ferma a abaterilor care contravin normelor si reglementarilor in vigoare in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste obligativitatea purtarii echipamentului individual de protectie.
– Angajatorul va interzice desfasurarea activitatii fara a se respecta prevederile Instructiunile proprii de securitate si sanatate a muncii pentru activitatile de turnare a betonului cu autopompa.
– Angajatorul va revizui evaluarea riscurilor cu privire la securitatea si sanatatea in munca la nivelul unitatii, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, precum si a planului de prevenire si protectie, ca urmare a producerii prezentului eveniment
– Angajatorul va reactualiza fisele de post in conformitate cu activitatile prestate de lucratorii unitatii avandu-se in vedere atributiile si raspunderile in domeniul securitatii si sanatatii in munca ce decurg din prevederile reglementarilor in acest domeniu.
– Angajatorul va respecta prevederile legale pentru ca fiecare persoana, anterior inceperii activitatilor si pe timpul prestarii acestora, sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru specifice acestora si locului de munca.
– Angajatorul va intocmi si va pastra o evidenta stricta a modului de acordare a echipamentului individual de protectie pentru toti lucratorii unitatii si va dispune masurile necesare in vederea instruirii lucratorilor desemnati pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor in caz de necesitate.
In urma cercetarii, acest eveniment a fost incadrat ca accident de munca mortal pentru decesul salariatului CS, iar angajatorul a fost sanctionat contraventional cu amenda de 18.000 de lei. in temeiul prevederilor art. 61 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, cu modificarile si completarile ulterioare, comisia de cercetare a inaintat organelor de urmarire penala competente actele incheiate, impreuna cu mijloacele materiale de proba administrate in prezenta cauza, pentru a stabili daca sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni, in sensul nerespectarii masurilor legate de securitatea si sanatatea in munca prevazute la art. 349 si art. 350 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificarile si completarile ulterioare de catre numitul AB.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Evenimentul este accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune, Art. 5 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.

Accidentul de munca este definit ca fiind vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
In acest caz, angajatorul are obligatia sa comunice de indata, evenimentele suferite de salariatii sai, conform dispozitiilor art. 27 alin. (1) din Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca, dupa cum urmeaza:
– inspectoratelor teritoriale de munca;
– asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
– organelor de urmarire penala, dupa caz;
Comunicarea evenimentelor, este o notiune care are o sfera mai larga decat cea a accidentului de munca care reprezinta vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.
Asadar, toate evenimentele trebuie comunicate si nu doar accidentele de munca.
Cercetarea se face imediat dupa comunicare si urmareste stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora si se efectueaza dupa cum urmeaza:
– de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca;
– de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute;
– de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
– de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Si atunci cand lucram cu zilieri, exista numeroase obligatii pe linie de SSM Aceste obligatii, odata nerespectate, se pot transforma in amenzi, sanctiuni, chiar si dosar penal.

In domeniul securitatii si sanatatii in munca, beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii:

a) sa asigure securitatea si sanatatea in munca a zilierilor;

b) sa asigure instruirea zilierului, inainte de inceperea activitatii si/sau la schimbarea locului de munca, cu privire la pericolele la care poate fi expus si la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sa le respecte;

c) sa solicite zilierilor asumarea pe propria raspundere, prin semnatura, ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatilor repartizate de beneficiar;

d) sa puna la dispozitie zilierilor echipamente de munca adecvate, care nu pun in pericol securitatea si sanatatea acestora;

e) sa asigure, in mod gratuit, echipamente individuale de protectie adecvate activitatii desfasurate de zilieri;

f) sa comunice de indata, catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs, orice eveniment in care au fost implicati zilieri;

g) sa inregistreze accidentele de munca suferite de zilieri in timpul activitatii; modalitatea de inregistrare se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Cercetarea evenimentului in care au fost implicati zilieri se realizeaza de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia acesta s-a produs.

Mai mult, legea prevede faptul ca daca se produce un eveniment ce are ca urmare accidentarea/decesul zilierului, beneficiarul este obligat sa asigure cheltuielile necesare ingrijirilor medicale/ inmormantarii din fonduri proprii, in cazul in care evenimentul s-a produs din vina beneficiarului.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Cu toate ca salariatul nu presteaza munca in perioada de concediu de crestere a copilului (CCC), el beneficiaza de vechime in munca.
Perioada de CCC reprezinta vechime in munca dar si vechime in serviciu, si in specialitate.
Conform OUG nr. 111 din 2010:
Perioada concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau de pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap constituie vechime in munca si in serviciu, precum si in specialitate si se are in vedere la stabilirea drepturilor ce se acorda in raport cu acestea.
Va amintim faptul ca Legea nr. 66/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 304 din 20 aprilie 2016, a modificat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.
Incepand cu data de 1 iulie 2016, salariatii nu vor mai opta pentru CCC de 1 an. In schimb, solicitantul CCC va putea beneficia de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, perioada in care va beneficia si de o indemnizatie lunara.
Conform noii legi, nu se mai conditioneaza acordarea indemnizatiei de CCC de realizarea veniturilor supuse impozitului intr-o perioada limitata de 12 luni anterioare nasterii, asa cum se intampla in legislatia anterioara Legii nr. 66 din 2016.
Persoana care solicita concediu de cresterea copilului poate sa realizeze venituri supuse impozarii pe 2 ani. In acest interval de 2 ani, perioada in care salariatul trebuie sa realizeze venituri supuse impozitarii timp de 12 luni.
Cuantumul minim al indemnizatiei pentru cresterea copilului, de la 1 iulie 2016, este de 1062,5 lei.
Conform noii legi, cuantumul indemnizatiei pentru cresterea copilului este de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului. Indemnizatia de CCC nu poate fi mai mica de 85% din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Zilierii reprezinta lucratorii care nu datoreaza contributii sociale obligatorii. Nici beneficiarii lucrarilor cu care acestia colaboreaza nu datoreaza contributii sociale obligatorii. Zilierii pot munci maxim 12 ore ca durata zilnica si maxim 90 de zile pe an.
Update. Pe data de 6 noiembrie 2015, a intrat in vigoare Legea nr. 254 din 2 noiembrie 2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/2014 privind modificarea si completarea Legii nr. 18/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, precum si pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Se modifica domeniile in care zilierii vor putea presta munca necalificata ocazionala, dupa cum urmeaza:
a) agricultura, vanatoare si servicii anexe – diviziunea 01;
b) silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit si acvacultura – diviziunea 03;
d) colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase – clasa 3821 si clasa 3811;
e) recuperarea materialelor – grupa 383;
f) comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii – grupa 462;
g) activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor – grupa 823;
h) publicitate – grupa 731;
i) activitati de interpretare artistica – spectacole – clasa 9001, activitati-suport pentru interpretarea artistica – spectacole – clasa 9002 si activitati de gestionare a salilor de spectacole – clasa 9004;

j) activitati de cercetare-dezvoltare in biotehnologie – clasa 7211, activitati de cercetare-dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie – clasa 7219;
k) activitati de cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste – clasa 7220 (sapaturi arheologice);
l) activitati de intretinere peisagistica – plantarea, ingrijirea si intretinerea de parcuri si gradini, cu exceptia facilitatii de locuit particulare – clasa 8130;
m) cresterea materialului saditor – cresterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantare, operatiuni de ingrijire/curatare a pomilor, activitati ale pepinierelor, cu exceptia celor pentru arbori de padure – clasa 0130;
n) activitati ale gradinilor zoologice, botanice si ale rezervatiilor naturale – clasa 9140;
o) cresterea si reproductia animalelor semidomesticite si a altor animale – clasa 0149;
p) hoteluri si alte facilitati de cazare – diviziunea 55; facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata – clasa 5520 – tabere de copii (organizate de Ministerul Tineretului si Sportului, direct sau prin unitatile din subordinea acestuia);
q) facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata – clasa 5520 – cabane;
r) activitati ale bazelor sportive – clasa 9311;
s) activitati ale cluburilor sportive – clasa 9312;
s) activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente – diviziunea 5621.
Legea prevede si faptul ca zilierii vor putea fi folositi si de catre institutiile publice autorizate sa realizeze cercetari arheologice sau de catre oficiile judetene de studii pedologice si agrochimice.
Din data de 17 iunie 2014 a fost instituia obligatia de a utiliza un nou model de Registru de evidenta al zilierilor. Documentul trebuie realizat si transmis lunar catre Inspectia Muncii.
Mai mult plata zilierilor se poate realiza si electronic, saptamanal iar tariful pe ora pentru acest tip de servicii se va realiza in functie de salariul minim brut pe tara.
Pentru neintocmirea unui registrul de evidenta a zilierilor se instituie amenda de 6.000 de lei.
Care sunt documentele esentiale in vederea eliberarii registrului de evidenta a zilierilor pentru persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale sau intreprinderile familiale care lucreaza cu zilierii:
1. Cerere tip pentru eliberarea registrului
2. Delegatie speciala pentru ridicarea registrului
3. Copie CUI
4. Copie act identitate persoana delegata.
Conform ITM , „Registrul de evidenta a zilierilor este un document cu regim special si se comanda in baza actelor enumerate mai sus care se depun la sediul ITM”.
Atentie! Doar in situatia in care zilierii vor semna registrul la finalul zilei de lucru, vor fi platiti.
De la data de 1 iulie 2015, zilierii sunt remunerati cu minim 6,2 lei pe ora. Dar atentie la faptul ca de la data de 1 mai 2016, odata cu majorarea salariului minim pe economie la 1.250 de lei, limita minima de plata pentru zilieri va fi de 7,382 de lei pe ora.
Hotararea Guvernului nr. 1.017/2015 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 987 din 31 decembrie 2015.
Conform actului, din data de 1 mai 2016, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plat va fi de 1.250 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 de ore in medie pe luna in anul 2016, reprezentand 7,382 de lei pe ora.
Va amintim faptul ca pana la data de 17 iunie 2014, remuneratia bruta a zilierilor nu putea fi mai mica de 2 lei pe ora si nici mai mare de 10 lei pe ora. De la data de 17 iunie, limita maxima nu se mai pastreaza, conform deciziei parlamentarilor.
Angajatorii sunt obligati sa achite cheltuielile aferente ingrijirii medicale a zilierului, in caz de accident.
In vederea obtinerii calitatii de asigurat in sistemul public de pensii, somaj, asigurari pentru accidente de munca, boli profesionale si in sistemul de asigurari sociale de sanatate, zilierul va incheia, daca doreste, o asigurare de sanatate, pensie asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale.
Cateva obligatii esentiale pentru angajatorii care lucreaza cu zilieri, in materie de SSM
– Angajatorii sunt obligati sa asigure securitatea si sanatatea in munca a zilierilor, sa le asigure instruire cu privire la pericolele la care sunt expusi daca nu respecta masurile de prevenire si protectie.
– Mai mult, angajatorii detin obligatia de a solicita zilierilor, prin semnatura cu asumare pe proprie raspundere, ca au o stare a sanatatii care le permite sa desfasoare activitatea in cauza.
– In acelasi timp, tot in materie de SSM angajatorii vor pune la dispozitia zilierilor echipamente de munca adecvate, vor comunica catre inspectoratul teritorial de munca evenimentele in care au fost implicati zilierii si vor inregistra accidentele de munca in care au fost implicati acestia.
Atentie! Se instituie amenzi cuprinse in intervalul 10.000 – 20.000 de lei pentru angajatorii care folosesc zilieri pentru alte activitati decat cele prevazute de lege.
Amenda va fi de 6.000 de lei pentru angajatorii care folosesc zilieri cu durata zilnica de executare a activitatii mai mare de 12 ore si mai mare de 6 ore pentru zilierii minori cu capacitate de munca.
Aceeasi amenda, de 6.000 de lei se instituie in cazul angajatorilor care folosesc zilieri pentru o perioada mai lunga de 90 de zile cumulate intr-un an calendaristic.
6.000 de lei este amenda pentru angajatorii care folosesc zilieri care sa presteze activitate in beneficiul unui tert!
Zilierii se pot asigura facultativ in sistemul public de pensii!
In mod concret, zilierul trebuie sa semneze un contract de asigurare sociala cu casa de pensii la care zilierul este arondat in functie de domiciliul sau.
Asa cum prevede legislatia in vigoare, venitul pentru care se asigura zilierul se stabileste de viitorul asigurat, de zilieri, in limita a 35% din castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Venitul pentru care se va asigura zilierul nu poate fi nici mai mare de echivalentul a 5 ori castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat.
Puteti sa platiti zilierii prin virament in contul lor bancar?
Da, desigur. Atunci cand avem o astfel de conventie, ca plata sa se realizeze prin virament in cont bancar, beneficiarul va mentiona la rubrica „Remuneratia neta platita” din registru numarul ordinului de plata si al borderoului cu restul de plata transmis catre banca.
Zilierul are dreptul sa refuze semnarea registrului daca aceasta mentiune nu este realizata.
Ce trebuie sa stim despre plata zilierilor:
1. Plata zilierilor se realizeaza la finalul fiecarei zile de lucru, inainte de semnarea in registru de catre zilieri si de catre beneficiar.
2. Plata zilierilor se poate efectua si la finalul saptamanii sau la finalul perioadei de desfasurare a activitatii.
Acest lucru este posibil daca intre zilieri si beneficiari se intocmeste un acord exprimat in scris de catre ambele parti. Acordul se exprima in prima zi in care zilierul incepe activitatea la beneficiar.
Ce trebuie sa stim despre Registrul de Evidenta a Zilierilor?
Registrul de evidenta a zilierilor reprezinta documentul oficial cu regim special de evidenta a lucratorilor zilieri. Pe baza sa se realizeaza planul national a politicilor in domeniul ocuparii fortei de munca si contribuie la eliminarea muncii nedeclarate.
Registrul de evidenta a zilierilor va fi completat in ordine cronologica, pentru toti zilierii cu care beneficiarul are raporturi de munca in baza legii.
Beneficiarul de lucrari este obligat sa transmita catre inspectoratul teritorial de munca o copie a registrului continand inregistrarile din luna precedenta, certificata „conform cu originalul”.
Care sunt regulile de care tinem cont pentru inscrierea datelor in registrul de evidenta a zilierilor:
– Datele se vor inscrie in registru DOAR cu cerneala sau pasta albastra
– Daca doriti sa modificati datele inscrise, taiati cu o linie orizontala cu cerneala sau pasta rosie si veti inscrie datele corecte, tot cu cerneala sau pasta rosie. Trebuie sa lasati vizibila inscrierea anterioara si sa aplicati stampila si semnatura beneficiarului de lucrari.
– Datele sunt inscrise in ordinea cronologica de utilizare a zilierilor.
– Registrul este intocmit zilnic. Exceptie fac zilele in care nu lucram cu zilieri.
– Registrul nu va contine pagini sau pozitii libere.
– Prima pagina a registrului va contine datele de identificare ale beneficiarului de lucrari.
De unde procuram registrul de evidenta a zilierilor?
Registrul poate fi achizitionat de la inspectoratul teritorial de munca pe teritoriul caruia isi are sediul beneficiarul de lucrari si/sau, dupa caz, de la inspectoratul teritorial de munca pe teritoriul caruia se afla sucursala, agentia, reprezentanta, punctul de lucru sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, in cazul in care le-a fost delegata competenta de a incheia raporturi juridice cu zilieri.
Unde se pastreaza registrul de evidenta a zilierilor?
Registrul se pastreaza la sediul beneficiarului de lucrari si/sau, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei, punctului de lucru sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica, iar o copie dupa acesta se transmite la inspectoratul teritorial de munca pe teritoriul caruia isi desfasoara activitatea aceste entitati.
Asa cum era de asteptat, beneficiarul de lucrari este responsabil de respectarea prevederilor legale privind conducerea, completarea si pastrarea registrului, fiind responsabil de corectitudinea datelor inscrise in registru.
La fiecare inscriere a unui zilier in registru numele si prenumele se inscriu cu literele mari de tipar, cu mentionarea si a initialei tatalui.
Denumirea beneficiarului de lucrari se inscrie in registru cu litere mari de tipar, fara prescurtari. Prescurtarile permise sunt:
a) S.C. – societate;
b) S.A. – societate pe actiuni;
c) S.R.L. – societate cu raspundere limitata;
d) S.N.C. – societate in nume colectiv;
e) S.C.S. – societate in comandita simpla;
f) S.C.A. – societate in comandita pe actiuni;
g) P.F.A. – persoana fizica autorizata;
h) I.I. – intreprindere individuala;
i) I.F. – intreprindere familiala.
Registrul se tipareste si se inseriaza de Compania Nationala „Imprimeria Nationala” – S.A., iar distribuirea acestuia se face, la cerere si contra cost, de Inspectia Muncii prin inspectoratele
teritoriale de munca.
Important de stiut faptul ca daca aveti un accident de munca in care sunt implicati zilieri, acesta este comunicat laITM care va face si cercetarea acestuia !