www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Persoanele care lucreaza la birou si petrec multe ore pe scaun in fiecare zi sunt supuse stresului fizic, au sanse crescute pentru a deveni supraponderale si risca sa dezvolte in timp numeroase afectiuni.
Cele mai cunoscute afectiuni intalnite in randul angajatilor care petrec mult timp stand pe scaun sunt durerile de spate, probleme ale sistemelor muscular si osos, obezitate, cancer si boli de inima.
Acestea sunt provocate in mod principal de pozitia nenaturala pe care o au oamenii cand stau pe scaun un timp indelungat, iar sedentarismul a ajuns in 2016 mai daunator chiar si decat fumatul.
Alarmant este ca timpului petrecut la munca, stand pe scaun, se adauga timpului petrecut acasa in fata televizorului, a calculatorului, in masina, navigand pe internet cu ajutorul smartphonului etc. Astfel oamenii au ajuns sa stea pe scaun in medie 9,3 ore pe zi, chiar mai mult decat dorm (7,7 ore).
Iata cateva reguli pentru angajatori pentru reducerea la minim a afectiunilor salariatilor, provocate de statul pe scaun timp indelungat, conform Legii nr.319/2006 a SSM:
1. Evitarea riscurilor – este asociata in principiu cu schimbarea atributiilor de munca, cu unele care presupune un timp mai scazut de stat pe scaun;
2. Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate – identificarea activitatilor realizate si amenajarea postului de munca unde sanatatea si securitatea utilizatorilor sunt expuse factorului de risc (statul pe scaun).
3. Combaterea riscurilor la sursa – reducerea timpului petrecut pe scaun cu 2 ore pe zi, intr-o prima faza, pentru ca ulterior sa se ajunga la 4 ore de stat in picioare.
4. Adaptarea muncii la om – alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii.
5. Adaptarea la progresul tehnic – pentru evitarea suprasolicitarii incheieturilor mainilor, atunci cand sunt necesare introducerea de date in numar mare, printr-un numar mare de tastari, se pot utiliza alte periferice functie de dimensiunile antropometrice, performantele personale, tehnologia adoptata, disponibilitate si/sau spatiu.
6. Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;
7. Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca – angajatii trebuie sa se ridice in picioare, sa se intinda, sa se dezmorteasca, sa faca si cativa pasi la fiecare doua ore.
8. Adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
9. Furnizarea de instructiuni ssm corespunzatoare lucratorilor;