Dragi colaboratori,
Si in anul 2020 continuam activitatea de consultanta si informare, oferind tuturor clientilor nostrii suport tehnic de specialitate la un inalt nivel de profesionalism ca si pana in prezent, multumim pentru increderea acordata!
echipa www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Va precizam ca Legea nr. 360/2003 stabileste cadrul normativ general pentru controlul efectiv si supravegherea eficienta a regimului substantelor si preparatelor chimice periculoase, in vederea protejarii sanatatii populatiei si a mediului impotriva actiunii negative a substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Nu mai este prevazuta obligativitatea obtinerii unei autorizatii pentru detinerea, utilizarea si comercializarea substantelor chimice periculoase.
Utilizatorii au obligatia sa foloseasca substantele si preparatele chimice periculoase restrictionate la utilizare numai cu respectarea conditiilor de restrictionare stabilite de actele normative specifice.

IMPORTANT:
Inainte de inceperea activitatii, producatorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii si exportatorii sunt obligati sa furnizeze inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea, lista cu substantele si preparatele chimice periculoase pe care le vor detine, cu precizarea categoriei din care fac parte.

In cazul unui certificat medical fara stagiu de cotizare, avem un salariat care de la 1 iulie a intrat in certificat medical (initial) cu cod 01, in luna noiembrie neindeplinind astfel conditiile stagiului minim de cotizare, iar in decembrie aduce un alt certificat medical tot cu cod 01 (in continuare). Vom vedea daca societatea poate plati din fondul de salarii aceste concedii, fara a solicita recuperarea sumelor de la FNUASS, precum si in ce fel se declara in declaratia 112 in cele doua luni.

Raspuns:

In situatia in care un salariat nu indeplineste conditia stagiului de cotizare, acesta nu are dreptul la concediu medical si indemnizatie de incapacitate temporara de munca.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 8 alin. (1) din Norma din 2018 de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, asiguratii beneficiaza de concedii si indemnizatii, in baza certificatului medical eliberat de medicul curant, conform reglementarilor in vigoare, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a)indeplinesc stagiul minim de asigurare prevazut la art. 7 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

b)prezinta adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12/24 de luni, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A.

Reglementarea activitatilor de autorizare a depozitelor de materii explozive este stabilita prin normele tehnice privind detinerea, prepararea, experimentarea, distrugerea, transportul, depozitarea, manuirea si folosirea materiilor explozive utilizate in orice alte operatiuni specifice in activitatile detinatorilor, precum si autorizarea artificierilor si a pirotehnicienilor aprobate prin HG nr. 536/2002.

„La autorizarea depozitului de exploziv fitilul detonant unde va fi depozitat, cu exploziv sau capse?”

Materiile explozive trebuie pastrate numai in locuri special amenajate si destinate in acest scop.

Dupa destinatie, perioada de folosire si amplasament, depozitele de materii explozive se clasifica astfel:
a) uzinale la producator – din care se alimenteaza depozitele beneficiarilor;

b) de baza – din care se face aprovizionarea depozitelor de consum;

c) de consum – din care sunt aprovizionati artificierii;

d) complexe – in care o parte este amenajata ca depozit de baza, iar cealalta, ca depozit de consum;

e) permanente – care pot fi de baza sau de consum, cu timp de folosire mai mare de 2 ani;

f) temporare – care pot fi numai depozite de consum, cu timp de folosire pana la un an;

g) de suprafata – care constau in una sau mai multe cladiri, bordeie sau camere amenajate in coasta unui deal;

h) subterane – care constau in constructii miniere pentru acces, depozitare, manuire si distribuire, inclusiv instalatii, accesorii si auxiliare, necesare deservirii depozitului;

i) mixte – care constau in cladiri la suprafata si camere subterane.

In vederea obtinerii autorizarii, constructiile depozitelor de materii explozive, de suprafata si subterane, vor consta in:

a) incaperi pentru depozitarea diferitelor tipuri de explozivi propriu-zisi;

b) incaperi pentru depozitarea mijloacelor de initiere si aprindere;

c) incaperi pentru deschiderea ambalajelor si distribuirea explozivilor propriu-zisi (anticamere sau camere separate);

d) incaperi pentru deschiderea ambalajelor si distribuirea mijloacelor de initiere si aprindere (anticamere sau camere separate);

e) cai de acces la constructii care, in cazul depozitelor subterane, sunt constituite din lucrari de tip minier (puturi, galerii, planuri inclinate).

ATENTIE!

Date fiind cele prezentate, mijloacele de initiere si aprindere (capsele si fitilele de amorsare sau detonante) pot fi depozitate in aceaiasi incapere daca nu exista incompatibilitati intre ele, dar diferita de incaperea unde vor fi depozitate materialele explozive.

Cladirile depozitelor de materii explozive de suprafata trebuie sa fie construite din materiale incombustibile si sa aiba acoperisuri de tip usor, cu exceptia depozitelor de consum cu capacitate mai mica de 2.000 kg in echivalent trotil, precum si a constructiilor folosite ca depozite temporare, al caror acoperis poate fi executat si din materiale combustibile ignifugate sau placate cu materiale incombustibile.

Cladirile destinate depozitarii materiilor explozive pe baza de nitroglicerina sau nitroglicoli in proportie mai mare de 6% trebuie sa fie prevazute cu acoperis cu izolatie termica incombustibila sau cu poduri cu acces interzis.

Va aducem aminte ca o concediere are caracter colectiv daca indeplineste urmatoarele conditii:

1. antreneaza desfacerea contractului de munca a unui numar de cel putin 10 salariati;
2. intervine pentru motive care nu tin de persoana salariatului;
3. disponibilizarile sunt dispuse inlauntrul unei perioade de 30 de zile
4. disponibilizarile au loc in domeniul privat

Asadar, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului a cel putin 10 lucratori.

Speta:’Societate cu un numar de salariati mai mare de 21 nu are contract colectiv de munca. La ultima negociere s-a incheiat un protocol in care s-a consemnat faptul ca negocierile care au avut loc nu au fost materializate prin incheierea unui contract colectiv de munca, deoarece aspectele esentiale au fost cuprinse in cadrul Regulamentului intern. Neavand contract colectiv de munca, nu au fost reglementate criteriile avute in vedere la disponibilizarea personalului. In cazul unei concedieri colective, care vor fi criteriile avute in vedere la disponibilizarea personalului, avand in vedere art. 69, alin. (2), lit. d) si art.69, alin. (3) din Codul muncii? ”
Raspuns specialist:
Este demn de precizat inca de la inceput ca, neavand contract colectiv de munca, nu au fost reglementate criteriile avute in vedere la disponibilizarea personalului.
In cazul unei concedieri colective, care vor fi criteriile avute in vedere la disponibilizarea personalului, avand in vedere art. 69, alin. (2), lit. d) si art.69, alin. (3) din Codul muncii?
Conform art. 69, alin. (2) din Codul muncii, in perioada in care au loc consultari, potrivit alin. (1), pentru a permite sindicatului sau reprezentantilor salariatilor sa formuleze propuneri in timp util, angajatorul are obligatia sa le furnizeze toate informatiile relevante si sa le notifice, in scris, urmatoarele:
d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
Conform alin. (3) al aceluiasi articol, criteriile prevazute la alin. (2) lit. d) se aplica pentru departajarea salariatilor dupa evaluarea realizarii obiectivelor de performanta.

IMPORTANT:
Astfel, criteriile folosite pentru departajarea salariatilor sunt criteriile de performanta constand in realizarea obiectivelor de performanta.

Este demn de mentionat ca accidentul reprezinta EVENIMENTUL care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune.

„As dori un sfat in legatura cu un eveniment produs la locul de munca. Unei persoane i s-a facut rau (tensiune mare), a fost transportat la urgenta prin apelarea 112, a fost internat in spital, avand internare sub trei zile. Intrebarea mea este: Unde, in care registru se inregistreaza evenimentul, avand in vedere faptul ca angajatul nu are leziuni fizice? Nu se considera accident de munca?”
In situatia evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca (indiferent daca este mai mica de 3 zile calendaristice) cercetarea se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
Accidentul usor este evenimentul care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile calendaristice.
Dupa cercetare, un eveniment poate fi clasificat ca accident de munca, incident periculos, accident usor sau accident in afara muncii.
De mentionat faptul ca cercetarea se face de catre o comisie formata din parte societatii a carui angajat este victima.

IMPORTANT:
De regula, accidentele soldate cu incapacitatea temporara de munca sau decesul salariatului, dar ca urmare a vatamarilor neviolente de natura patologica (infarct, accident vascular cerebral, hipertensiune etc.) vor fi incadrate ca accidente in afara muncii.
In teorie, in cazul de fata, intrucat vatamarea organismului s-a produs in timpul programului de munca, avem de a face cu un eveniment care trebuie cercetat.
Dosarul de cercetare va contine si documentele intocmite de unitatea spitaliceasca ce a acordat ingrijiri medicale angajatului respectiv.
Daca din analiza acestora va rezulta ca vatamarile au fost de natura neviolenta (patologica), evenimentul va fi incadrat ca accident in afara muncii.

Ce OBLIGATII va avea angajatorul in ceea ce priveste evenimentele in munca?

Angajatorul are obligatia de a tine evidenta evenimentelor in:

a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca;

b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;

c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare;

d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.

Date fiind cele prezentate, rezulta ca accidentele in afara muncii nu trebuie evidentiate in niciun registru.

De metionat faptul ca accidentele usoare nu necesita si completarea de FIAM si inregistrarea acestora la asigurator (CNPP) !

O instanta din Franta a decis ca atacul de cord fatal suferit de un angajat in timpul unei partide de amor poate fi considerat accident de munca pentru ca acesta se afla intr-o deplasare in interes de serviciu. Angajatorul este, asadar, raspunzator.

Curtea de Apel din Paris a hotarat ca atacul de cord survenit in urma unei partide de amor in timp ce angajatul se afla intr-o deplasare de serviciu poate fi considerat accident de munca.

Inspectia Muncii din Franta a actionat in instanta compania de constructii TSO pentru ca un angajat a murit in timp ce se afla intr-o deplasare de serviciu. Barbatul a suferit un atac de cord in timp ce intretinea relatii intime cu o femeie pe care o intalnise in hotelul in care era cazat.

Compania s-a aparat si a spus instantei ca nu ar trebui sa fie in niciun fel considerata vinovata pentru decesul angajatului, intrucat acesta isi daduse ultima suflare intr-o alta camera de hotel fata de cea pe care o avea rezervata de firma si incidentul a avut loc in afara orelor de munca prestabilite.

Firma a mai aratat ca angajatul sau a „intrerupt in mod constient calatoria in interes de serviciu pentru un interes personal, independent de misiunea data de angajator”. Acestia au mai adaugat ca barbatul a comis „adulter cu un strain”, intrucat angajatul era casatorit. Asadar, a aratat firma, nu este vina companiei pentru „actul intim pe care l-a facut angajatul si care a dus la decesul acestuia”.

Inspectia Muncii din Franta a sustinut, totusi, ca este vina companiei si ca decesul angajatului trebuie considerat un accident de munca.
Curtea de Apel din Paris a decis ca Inspectia Muncii are dreptate si a aratat ca partida de amor care a dus la infarct poate fi considerata accident de munca, intrucat legea in vigoare stabileste clar acest lucru.

Angajatorii care nu vor respecta in continuare obligatiile impuse de legislatia referitoare la sanatatea si securitatea in munca risca sa fie aspru pedepsiti.
IMPORTANT:
In acest context, neluarea masurilor legale de SSM de catre persoanele care au indatoriri de a lua aceste masuri, daca se creeaza unui pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de imbolnavire profesionala, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani conform Codului penal in vigoare!
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Inspectia Muncii a desfasurat, in perioada 29 iulie – 9 august 2019, actiuni de control in urma carora au fost aplicate amenzi in valoare totala de 1,025 milioane de euro (4,849 milioane lei).
In timpul controalelor au fost depistate 236 de persoane care desfasurau munca fara forme legale, dintre acestea 35 erau din Bucuresti, 29 din judetul Suceava si 23 din judetul Constanta.

In domeniul relatiilor de munca au fost efectuate 2.427 de controale in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare de 4,141 milioane de lei, din care 3,076 milioane de lei pentru munca nedeclarata, fiind sanctionati 552 de angajatori.

In aceeasi perioada, in domeniul securitatii si sanatatii in munca au fost efectuate 1.519 de controale, in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare de 708.000 de lei.

Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 263 evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi sau nu incadrate ca fiind accidente de munca. Dintre acestea, 134 au avut loc in Bucuresti, 32 in judetul Timis si 28 in judetul Cluj.