Legislatia de baza in domeniul supravegherii pietei produselor este prezentata mai jos:
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro 0744 388 349
– Regulamentul (CE) nr. 765/2008 de stabilire a cerintelor de acreditare si de supraveghere a pietei in ceea ce priveste comercializarea produselor;
– Decizia nr. 768/2008/CE privind un cadru comun pentru comercializarea produselor;
– Hotararea Guvernului nr. 306/2011 privind unele masuri de supraveghere a pietei produselor reglementate de legislatia Uniunii Europene care armonizeaza conditiile de comercializare a acestora;
– Hotararea Guvernului nr. 1.029/2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
– Hotararea Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Referitor la echipamentele de munca, declaratia de conformitate (CE) si certificatul de conformitate sunt reglementate prin H.G. nr. 1.029/2008 privind conditiile introducerii pe piata a masinilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
Echipamentele de munca (masini) trebuie sa poarte marcajul CE si sa fie insotite de declaratia CE de conformitate.
Atunci cand introduc produsele lor pe piata, producatorii se asigura ca produsele lor au fost proiectate si fabricate in conformitate cu cerintele impuse.
In cazul in care s-a demonstrat conformitatea produsului cu cerintele aplicabile prin procedura mentionata, producatorii intocmesc o declaratie CE de conformitate si aplica marcajul de conformitate.
De asemenea, atat importatorii, cat si distribuitorii trebuie sa se asigure ca pun pe piata produse conforme, care detin marcajele de conformitate impuse si daca acestea sunt insotite de documentele prevazute si de instructiuni si informatii de siguranta. Certificatul de examinare CE (de conformitate) este eliberat, conform aceluiasi act normativ, de catre un organism notificat.
Controlul respectarii dispozitiilor referitoare la punerea pe piata a produselor este realizat de inspectorii de munca din cadrul Inspectiei Muncii cu atributii in domeniul supravegherii pietei.
Stresul: Ce efecte poate avea acesta asupra salariaților și al companiei !
Efectele stresului în cazul salariaților
1. Oamenii angajați la companie se pot schimba din cauza stresului. Concret, pot apărea schimbări la modul în care gândesc, simt sau se comportă: salariații pot deveni din ce în ce mai iritabili sau mai neliniștiți, pot deveni retrași sau deprimați, pot părea mereu obosiți ori pot avea dificultăți de concentrare. În orice caz, stresul nu se manifestă la fel la toată lumea.
2. Schimbările de comportament în muncă pot reprezenta un alt efect al stresului asupra angajaților, precum fumatul mai des, consumul de alcool, neglijarea aspectului exterior, superficialitatea în muncă, dar și întârzierea la începerea programului de lucru. De asemenea, putem vorbi și despre „prezenteism”, adică venirea angajaților la serviciu în zilele în care nu se simt suficient de bine, dar se simt presați să facă asta (din motive precum nesiguranța de la job, volumul de muncă ori loialitatea față de alte persoane).
3. Un al treilea efect principal al stresului asupra lucrătorilor este reprezentat de creșterea absențelor de la birou. De ce? Pentru că expunerea pe termen lung la stres poate contribui la probleme serioase de sănătate – cardiace, de tensiune, ale sistemului imunitar sau ale sistemului musculo-scheletic. Iar problemele de sănătate pot duce la creșterea duratei absențelor sau a frecvenței absențelor pe motive medicale.
Efectele stresului în cazul companiilor
1. Reducerea performanței salariaților este primul efect major pe care-l poate avea stresul asupra unei companii. Mai precis, atunci când sunt stresați, lucrătorii pot munci mult sub nivelul lor obișnuit, ceea ce poate afecta serios activitatea unei afaceri. Practic, se apreciază că scăderea performanței salariaților cauzată de stres este mult mai costisitoare pentru firme decât simpla lor absență de la serviciu.
2. Alte efecte pe care stresul le poate avea asupra unei companii sunt creșterea numărului de absențe ale salariaților și creșterea necesității de a înlocui angajați. În primul caz, în jur de jumătate dintre absențele de la birou pot să fie legate de stres, din moment ce acesta aduce probleme medicale și o nevoie mai mare de timp de odihnă. În al doilea caz, cam o cincime a fluctuației de personal este cauzată de stresul de la serviciu. Astfel, firmele pot avea de pierdut din productivitate și din investițiile făcute în salariații plecați (plus costurile de recrutare).
3. Stresul poate duce și la creșterea numărului de accidente de muncă. Acesta ar fi al treilea efect major pe care-l are stresul în activitatea unei companii. Concret, extenuarea, lipsa de concentrare, lipsa de comunicare și tentația de „a o lua pe scurtături” pot duce la creșterea semnificativă a riscului de accidente. Iar accidentele de muncă pot aduce firmei nu doar sancțiuni, ci și costuri cu îngrijirile medicale.
Noul standard ISO 45001 – certificat de management al sanatatii si securitatii ocupationale
Pe o piata in continua evolutie si racordare la normele de securitate impuse de politica Uniunii Europene, in contextul diversificarii concurentei si cresterii asteptarilor clientilor, nimeni nu se mai indoieste astazi de avantajele certificarii ISO. Un certificat de calitate nu este o simpla hartie care sa se adauge birocratiei deja existente, ci reprezinta o solutie personalizata de tratament pentru companie, un set determinat de actiuni specifice in sectoarele cheie si in cele de vulnerabilitate ale intreprinderii. Certificarea ISO ia in considerare multiple dimensiuni ale activitatii companiei, de la siguranta mediului sau a alimentelor la protectia si siguranta personalului la disponibilitatea tehnica a utilajelor si instalatiilor implicate in procesul de productie. Serviciile de certificare ISO isi arata beneficiile la nivelul activitatii actuale concrete a intreprinderii, dar si la nivelul planurilor de dezvoltare care vor fi elaborate.
Evaluarea punctelor tari si a celor slabe, stabilirea unui plan de actiune, monitorizarea progreselor efectuate sunt etape de care expertii in consultanta pentru implementarea ISO trebuie sa le puna in practica prin personalul decident al companiilor. Un certificat ISO nu este numai un capital de imagine in fata clientilor, ci si posibilitatea de a evolua pe pietele internationale, de a reduce costurile de productie si de dezvoltare pe plan national.
Certificarea unui sistem de management reprezinta un proces strategic care permite organizatiilor sa obtina numeroase avantaje si beneficii in administrarea si gestionarea corecta a resurselor, dar si sa faca fata provocarilor pietei.
Printre beneficiile certificarii unui sistem de management se pot enumera:
reducerea costurilor prin imbunatatirea sistemelor si proceselor;
cresterea satisfactiei clientilor prin imbunatatirea sigurantei si calitatii produselor si servciilor furnizate;
cresterea increderii in propriul sistem de management;
realizarea de produse si servicii care indeplinesc in mod constant necesitatile si asteptarile clientilor;
acces la piete noi de desfacere prin asigurarea compatibilitatii produselor si serviciilor.
Incepand cu anul 2007 a fost aprobat standardul OHSAS 18001, care reprezinta un model nou de lucru pentru organizatiile care au dorit un control mai bun asupra riscurilor profesionale. Acesta a fost gandit pentru a completa sistemele de management al calitatii si respectiv de mediu si se bazeaza pe cerinte explicite pentru o gestionare cat mai eficienta a riscurilor profesionale si crearea unui culturi de prevenire in randul angajatilor.
Avantajele certificarii sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale OHSAS 18001 sunt considerate ca fiind urmatoarele:
crearea unui sistem de munca cu riscuri scazute de accidentare si/sau imbolnavire profesionala;
realizarea unui control mai eficient asupra factorilor de risc de accidentare si/sau imbolnavire profesionala;
transparenta si eficacitatea managementului sanatatii si securitatii ocupationale prin transpunerea rezultatelor evaluarilor de risc, auditurilor, inspectiilor etc. in planuri de actiuni pentru minimizarea riscurilor de accidente;
obtinerea unor performante superioare din partea angajatilor, prin asigurarea „starii de bine” la locul de munca;
perceptia favorabila din partea furnizorilor, beneficiarilor si a societatii in ansamblu.
In al doilea trimestru al anului 2018 va fi publicat noul standard international pentru sanatate ocupationala si sisteme de management al sigurantei – ISO 45001, care va inlocui OHSAS 18001.
ISO 45001 este standardul international care specifica cerintele unui sistem de management al sanatatii si securitatii ocupationale, impreuna cu liniile directoare, ce permite unei organizatii sa-si imbunatateasca performanta in prevenirea ranirilor si a imbolnavirilor profesionale astfel oferind un loc de munca sigur si sanatos pentru angajati. ISO 45001 se va aplica tuturor organizatiilor, indiferent de marime, tip sau natura. Toate cerintele sale vor fi integrate in procesele de management ale organizatiilor. ISO 45001 permite unei organizatii sa integreze si alte aspecte de sanatate si securitate, cum ar fi bunastarea angajatilor.
Ce va fi diferit la ISO 45001 fata de standardul actual
Abordarea bazata pe riscuri folosita pentru gestionarea SSM pe care o propune ISO 45001 nu este ceva nou, nici nu intra in conflict cu abordarea de conformitate mai traditionala. Aceasta promoveaza aspectul preventiv al practicilor SSM, urmarind sa identifice activitatile si procesele care i-ar putea vatama pe lucratorii organizatiei sau pe alte persoane (vizitatori, publicul larg etc.) si sa respecte orice cerinte de conformitate prevazute de lege. Standardul nu se ocupa de produse si de modul in care ar trebui acestea utilizate sau intretinute, esential aici fiind locul de munca. Trebuie, asadar, identificate elementele de risc la locul de munca, pentru a le putea elimina sau reduce la minimum pe cele care pot duce la situatii de pericol grav.
Scopul general al noului standard ISO 45001 este acela de a actualiza noile reguli privind structura standardelor internationale de sisteme de management, la cerintele specifice ale organizatiilor de a se adapta mai rapid cerintelor pietei si clientilor. Fata de vechiul standard OHSAS 18001, ISO 45001 pune un accent mult mai mare pe rolul managementului de top si pe leadership. De asemenea, se pune un accent puternic si pe contextul larg al unei organizatii, aceasta trebuind sa priveasca dincolo de problemele imediate de sanatate si securitatea angajatilor, determinand bunastarea pe termen lung a acestora.
ISO 45001 considera ca o companie trebuie sa insiste pe aspectele de sanatate si securitate a angajatilor pe intreaga perioada de functionare, necesitand astfel o implicare mult mai accentuata la nivel de management de top.
In lumea contemporana, dominata de un ritm accelerat de viata si de inovatie, trebuie ca societatile sa dea dovada de initiativa si de anticipare, nu doar sa astepte elaborarea de reglementari sau coduri de practica, deoarece acestea s-ar putea sa apara abia dupa ce multe persoane au suferit vatamari.
Majoritatea organizatiilor sunt intreprinderi mici si mijlocii. Standardele trebuie sa poata fi aplicate si in cazul lor si in cazul organizatiilor mari si complexe, iar cei aproape 100 de experti care au elaborat ISO 45001 au tinut seama de aceasta necesitate. Abordarea simpla, bazata pe riscuri, folosita de ISO 45001 ar trebui sa fie usor de adoptat de catre IMM-uri si este coerenta cu abordarea utilizata in OHSAS 18001.
Beneficiile adoptarii noului standard ISO 45001
Implementarea si punerea in practica a noului standard permite organizatiilor de a alinia directia lor strategica cu sistemul lor de management, concentrand astfel atentia pe imbunatatirea performantelor sanatatii si securitatii la locul de munca. Rezultatele care pot fi obtinute sunt:
eliminarea si reducerea riscurilor privind sanatatea si securitatea in munca;
reducerea numarului de accidente de munca sau cazurilor de imbolnaviri la locul de munca;
reducerea numarului de concedii de boala;
demonstrarea responsabilitatii corporatiste si indeplinirea cerintelor lantului de aprovizionare;
crearea unei echipe unite prin consultarea si implicarea personalului angajat.
De retinut!
Certificarea este acordata de un organism de certificare acreditat de RENAR sau un alt stat membru UE pe baza unui audit de supraveghere. In prealabil, trebuie selectata o firma de consultanta care redacteaza documentatia aferenta, asigura instruirea personalului implicat si tine legatura cu organismul de certificare. Certificatul are termen de valabilitate de 3 ani, cu conditia auditarii anuale.
Esenta certificarii consta in ciclul P (plan) – D (do) – C (check) – A (act).
Aceasta certificare reprezinta practic atestarea bunelor practici pe care o firma, o organizatie, o institutie a statului se straduiesc sa le respecte.
In acest context, chiar daca nu este o obligatie impusa de nimeni, este o necesitate a societatii ca o firma oarecare sa obtina certificarea ISO. In acest fel, va dovedi pe viitor potentialilor clienti din tara si strainatate ca este o organizatie serioasa, care se straduieste sa isi imbunatateasca singura calitatea produselor si serviciilor pe care le ofera. De altfel, in ultima perioada o conditie de participare la licitatii e reprezentata de un anumit nivel de certificare a sistemului de management.
SSM-Efectele negative asupra organismului uman in cazul muncii de birou ! Masuri de prevenire !
Principalele probleme de sanatate ce pot aparea ca urmare a activitatii intr-un birou sunt afectiunile musculo-scheletice, stresul, boli cardiovasculare si oboseala vizuala. Angajatorul are obligatia de a analiza postul de munca, de a furniza informatii si de a instrui lucratorii, de a planifica rutina zilnica de lucru, de a proteja ochii si vederea lucratorilor.
Afectiunile musculo-scheletice afecteaza de regula spatele, gatul, umerii si membrele superioare, insa pot afecta si membrele inferioare. In aceasta categorie se incadreaza orice leziune sau afectiune a articulatiilor sau a altor tesuturi. Problemele de sanatate pot varia de la dureri si disconforturi minore pana la afectiuni mai grave, care necesita repaus sau tratament medical. In situatii cronice se poate ajunge chiar la infirmitate si la necesitatea de a abandona activitatea profesionala. O organizare ergonomica a postului de munca din birou ajuta lucratorul sa mentina o postura confortabila, neutra a corpului, cu incheieturile aliniate in mod natural, reducand stresul si solicitarea muschilor, tendoanelor si a sistemului scheletic, minimizand riscul de dezvoltare a afectiunilor musculo-scheletice.
Stresul la locul de munca se defineste ca fiind procesul in cadrul caruia solicitarile ambientale compromit sau depasesc capacitatea de adaptare a unui organism, provocand schimbari biologice care pot incadra persoana respectiva in categoria celor cu risc de imbolnavire profesionala.
Pe langa factorii de risc care determina stresul psihic exista si factori de risc care au legatura cu caracteristicile locului de munca, respectiv cu postura lucratorului in timpul lucrului. In cazul in care lucratorul sta pe scaun prea mult timp, aceasta pozitie nenaturala determina suprasolicitarea organismului. Din acest punct de vedere, statul pe scaun al lucratorului in timpul lucrului este un factor de stres fizic.
Sindromul de oboseala vizuala la calculator reprezinta o afectiune ce apare ca urmare a focalizarii privirii pe un monitor pentru perioade de timp indelungate, mai mult de 3 ore pe zi, fara intrerupere. Sindromul de oboseala vizuala la calculator apare mai frecvent la adultii sub 55 ani si, de obicei, mai frecvent la femei decat la barbati, iar simptomele sunt corelate cu numarul de ore petrecute in fata calculatorului si cu instalarea lor de obicei dupa ora 3 pm. Aceste simptome sunt determinate in special prin doua componente, respectiv: tulburari ale acomodatiei si sindromul de ochi uscat.
Efecte negative ale muncii de birou
Bolile de inima
Atunci cand stam jos pentru mult timp, muschii ard mai putine calorii, iar sangele curge mai lent, permitandu-le acizilor grasi sa blocheze mai usor inima. Sederea prelungita a fost asociata de mult timp cu niveluri crescute ale presiunii arteriale si ale colesterolului. De asemenea, oamenii care sunt extrem de sedentari au de doua ori mai multe sanse de a suferi de o boala de inima, comparativ cu cei care au o viata activa.
Pancreas hiperproductiv
Pancreasul produce insulina, un hormon care transporta glucoza la celule pentru a asigura necesarul de energie. Insa, celulele din muschii inactivi nu raspund la fel de usor la insulina, iar pancreasul produce din ce in ce mai multa. Acest proces poate duce la diabet sau alte boli. Insulina incepe sa decline chiar si dupa o singura zi de stat mult pe scaun.
Cancer de colon
Studiile au asociat statul mult pe scaun cu un risc mai mare de cancer de colon. Motivul pentru care statul pe scaun favorizeaza aparitia acestor boli este neclar, insa oamenii de stiinta au formulat o teorie care stabileste ca producerea in exces a insulinei incurajeaza cresterea in exces a celulelor. O alta teorie precizeaza ca miscarea creste nivelul de antioxidanti naturali care distrug celulele daunatoare si pe cele care cauzeaza cancerul, cunoscute sub numele de radicali liberi.
Abdomen moale
Cand stam in picioare sau cand ne miscam, muchii abdominali ne ajuta sa stam in pozitie verticala. Insa, atunci cand stam pe scaun ei nu mai sunt folositi, muschii tensionati ai spatelui si cu cei abdominali slabi formeaza o alianta care poate forta arcul natural al coloanei vertebrale, ducand la hiperlordoza si lordoza.
Contractia soldurilor
Incheieturile flexibile ale soldurilor ne ajuta sa ne mentinem echilibrul, insa oamenii care stau mult timp pe scaun isi extind rareori muschii flexori in fata, motive pentru care acestia se scurteaza si devin mai rigizi. Acest fenomen limiteaza o gama de miscari si lungimea pasului. Studiile au indicat ca mobilitatea redusa a soldurilor este unul dintre motivele principale pentru care cad persoanele in varsta.
Circulatie proasta
Statul pe scaun pentru perioade lungi de timp incetineste circulatia sangelui, fapt ce conduce la acumularea fluidelor la nivelul picioarelor. Problemele cauzate de acest fenomen variaza de la glezne umflate si varice la formarea cheagurilor de sange, adica la tromboza venoasa profunda.
Oase moi
Activitatile precum mersul pe jos sau alergatul stimuleaza soldurile si oasele din partea inferioara a corpului, cu scopul de a le determina pe acestea sa devina mai groase, mai dense si mai puternice. In prezent, medicii spun ca actuala crestere a cazurilor de osteoporoza este cauzata de lipsa de activitate.
Gat incordat
Daca in majoritatea timpului stam la birou, ne putem afecta vertebrele cervicale prin inclinarea capului in fata, spre monitor, sau inclinarea lui in lateral, pentru a tine un telefon mobil cu umarul. Acest obicei poate duce la dezechilibre permanente.
Spate si umeri inflamati
Gatul nu este singurul care are de suferit din cauza pozitiei nefiresti pe care o adoptam noi. Atunci cand stam aplecati spre monitor sau tastatura, umerii si muschii spatelui fac o extensie exagerata.
Coloana inflexibila
Daca nu miscam coloana vertebrala, ea devina inflexibila si usor de vatamat in activitati banale. Atunci cand ne deplasam, discurile moi dintre vertebre se extind si se contracta ca niste bureti care absorb sange si substante nutritive proaspete. Cand stam jos mult timp, discurile sunt strivite inegal si isi pierd din spongiozitate.
Probleme ale discurilor intervertebrale
Oamenii care stau mai mult timp jos au mai multe sanse de a suferi de hernie de disc lombara.
Cefalee
Privitul indelungat in monitor poate conduce la diferite probleme de vedere, favorizand inclusiv durerile de cap si migrenele. Multe dintre aceste efecte sunt temporare si dispar daca evitam sa privim ore in sir in monitor si daca ne obisnuim sa facem pauze regulate de cateva minute.
Stres
Stresul este un alt efect advers al jobului de birou, care poate afecta atat sanatatea angajatilor, cat si evolutia companiei, in timp.
Sindromul de tunel carpian
Tastatul excesiv este o cauza binecunoscuta a sindromului de tunel carpian, o afectiune neurologica aparuta la nivelul mainii si incheieturii, prin compresia nervului median la nivelul articulatiei pumnului. Se caracterizeaza printr-o durere puternica si poate provoca daune permanente ale nervilor si deteriorarea muschilor.
Sedentarism, obezitate, diabet zaharat
Majoritatea cladirilor de birouri sunt concepute pentru a oferi putina libertate de miscare, fapt care favorizeaza cresterea in greutate, aparitia obezitatii si a diabetului zaharat. Medicii de medicina muncii recomanda mai multa miscare la locul de munca si evitarea statului pe scaun mai mult de 3 ore/zi in continuu.
Cum ne distruge corpul statul pe scaun?
Statul pe scaun inseamna ca o persoana nu consuma suficient de multa energie. Un angajat care munceste la birou poate arde numai 300 de calorii pe zi in timpul programului, in timp ce o munca ce presupune si efort fizic poate duce la arderea a circa 2300 de calorii in acelasi interval de timp. Timpul petrecut la munca, stand pe scaun, se adauga timpului petrecut acasa in fata televizorului, a calculatorului, in masina etc. Astfel, oamenii au ajuns sa stea pe scaun mai mult de 9 ore pe zi. Tinand cont ca organismul uman nu a fost conceput pentru a sta atat timp pe scaun, postura aceasta streseaza, suprasolicitand organismul neadaptat.
Imediat cum ne asezam pe scaun activitatea electrica in muschii de la picioare se opreste, rata de ardere a caloriilor scade la 1 cal/minut, enzimele care lucreaza pentru arderea grasimilor scad cu 90%. Dupa numai 2 ore de stat pe scaun colesterolul bun din sange scade cu 20%, iar dupa 24 ore, eficienta insulinei coboara cu 24%, ceea ce creste implicit riscul de diabet. Si totusi, foarte multi lucratori au un loc de munca care-i tintuieste pe scaun cel putin 8 ore pe zi fie in fata unui calculator, fie la ghiseu, fie in scaunul unui echipament de munca, cum ar fi un automobile, macarale, motostivuitoare.
Oamenii care stau mult timp pe scaun prezinta riscuri mai ridicate pentru boli de inima, cancer, diabet sau hipertensiune arteriala. Primele simptome resimtite la statul nemiscat in scaun in fiecare zi sunt durerile care pot aparea in tot corpul, o senzatie de slabiciune si disconfort in articulatii. Aceste simptome le pot resimti atat lucratorii in varsta, cat si tinerii.
Propuneri de solutii pentru mentinerea sanatatii si asigurarea securitatii in munca
Legea nr. 319/2006 precizeaza ca angajatorul are obligatia sa implementeze masuri pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:
Evitarea riscurilor
Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
Combaterea riscurilor la sursa
Adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii
Adaptarea la progresul tehnic
Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos
Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca
Adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala
Furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.
In aplicarea acestor principii propunem urmatoarele:
Masuri organizatorice
– se vor stabili prin regulamentul intern pauze cand vor putea fi efectuate eventualele exercitii fizice la locul de munca, care vor putea conduce la imbunatatirea circulatiei pentru muschi si tendoane. Pauzele scurte care presupun ridicarea de pe scaun ar trebui luate la 15-30 de minute. Pauzele lungi ar trebui luate la 2-3 ore dupa statul pe scaun.
– o parte din discutiile cu alte persoane din alte departamente sau birouri se va realiza face to face, nu prin mail sau telefon, ceea ce presupune deplasarea pe jos;
– discutiile la telefon se vor face stand in picioare;
– consumul mai mare de apa va constitui o mai buna hidratare a organismului;
– o parte din sedinte, macar cele cu durata scurta se vor realiza in picioare;
– masa nu va fi servita pe birou, ci intr-un loc special amenajat, chiar in picioare;
– in timpul lucrului va fi schimbata des pozitia corpului.
– salariatii vor fi supusi unor controale medicale periodice pentru verificarea sanatatii sistemelor si organelor supuse suprasolicitarii posturale.
Ecranul computerului
– inaltimea ecranului trebuie sa fie la nivelul ochilor lucratorului (purtatorul de ochelari bifocali poate avea nevoie de lasarea in jos a monitorului);
– ecranul trebuie plasat la distanta lungimii bratului si aliniat cu trunchiul;
– ecranul trebuie sa fie inclinat pe spate si pozitionat perpendicular pe ferestre.
Tastatura
– trebuie aliniata cu utilizatorul;
– trebuie pozitionata la nivelul sau usor sub nivelul coatelor.
Mouse-ul
– trebuie pozitionat la nivelul sau usor sub nivelul coatelor;
– trebuie sa fie apropiat de tastura;
– mana trebuie luata de pe mouse cand acesta nu este utilizat.
Scaunul
– trebuie sa fie ajustabil si sa aiba stabilitate buna;
– trebuie sa permita miscarea usoara;
– scaunului trebuie amortizat adecvat;
– cotierele trebuie sa fie ajustabile in inaltime, astfel incat scaunul sa poata fi impins sub birou.
Pozitia corecta de stat pe scaun:
– se va evita aplecarea in fata;
– coatele vor fi indoite la 90 de grade;
– umerii vor fi relaxati;
– bratele vor sta aproape de corp;
– se va mentine intreaga talpa pe podea.
Spatiul de lucru
– trebuie prevazut cu un compartiment adecvat pentru tastatura si mouse;
– articolele utilizate frecvent – telefon, documente, capsator, calculator etc. – trebuie plasate in spatiul normal de lucru, pentru a ajunge usor la ele;
– bratele si incheietura mainii trebuie tinute departat de marginile ascutite;
– trebuie sa fie prevazut sub birou un spatiu pentru picioare;
– suprafata de lucru nu trebuie sa reflecte lumina.
Suportul pentru documente
– trebuie pozitionat langa ecran si in acelasi unghi.
Telefonul
– trebuie asezat astfel incat sa poata fi atins confortabil cu bratul;
– daca se utilizeaza frecvent un dispozitiv hands-free trebuie luat in considerare.
Conditii ambientale
– iluminatul trebuie furnizat astfel incat sa se evite stralucirea si solicitarea vizuala;
– nivelul de zgomot trebuie mentinut la un nivel cat mai scazut prevenind pierderea auzului si stresul;
– temperatura, umiditatea si curentii de aer trebuie mentinute la niveluri confortabile.
De retinut!
Legislatia actuala prevede ca angajatorul este responsabil de securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor, dar si ceilalti manageri, precum si fiecare angajat in parte sunt responsabili pentru asigurarea prevenirii imbolnavirilor si accidentelor.
De atitudinea, implicarea, colaborarea si mai ales reorganizarea unor detalii in timpul lucrului depinde pana la urma asigurarea satisfactiei, confortului, sanatatii si securitatii sale in munca, cat cresterea productivitatii muncii.
Elementele prezentate anterior pot face obiectul completarii instructiunii proprii in domeniul SSM pentru activitatea de birou, care vor fi aduse la cunostinta angajatilor prin procesul de instruire periodica.
Proiect- Carnetele de munca nu vor mai fi obligatorii in cazul pensionarii ca dovada a stagiului de cotizare !
Casele de pensii dețin arhivă electronică a tuturor carnetelor de muncă anterioare lui 2001, când stagiul de cotzare se putea dovedi doar prin forma fizică a carnetelor. Ulterior acestei perioade, angajatorii au emis dovezi electronice ale vechimii în muncă a angajaților.
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Inițiatorii unui proiect legislativ care modifică Legea pensiilor susțin că statul a cheltuit milioane de lei cu arhivarea într-o bază de date electronică a celor peste 6 milioane de carnete de muncă emise anterior anului 2001, dar atât Legea nr. 19/2000, cât și Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevăd că certificarea stagiului de cotizare se face, în continuare, pe baza carnetelor de muncă emise anterior datei de 1 aprilie 2001.
“Astfel, s-au înregistrat cheltuieli din bugetul asigurărilor sociale de stat de 76,5 milioane de lei și 2,8 milioane de dolari”, cu o insitutuție care a funcționat aproximativ 10 ani cu peste 2.000 de angajați, dar arhiva electronică creată în aceast mod nu reprezintă o probă pentru vechimea în muncă, asiguratului solicitându-i-se, în continuare, carnetul de muncă pentru perioada anterioară lui 2001.
Art. 159 din Legea nr. 263/2010. Alineatul (1) se va modifica şi va avea următorul cuprins:
“(1) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a), dovada vechimii în muncă realizată până la data de 1 aprilie 2001 se face, după caz, cu:
a) carnetul de muncă aflat în arhiva electronică a Casei Naționale de Pensii Publice;
b) carnetul de muncă, care se depune de asigurat, în cazul în care carnetul de muncă nu este preluat sau este preluat în mod necorespunzător în arhiva electronică a Casei Naționale de Pensii Publice;
c) alte acte prevăzute de lege, care se depun de asigurat, în cazul în care acesta nu are carnet de muncă.”
După alineatul (3), se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
“(4) Pentru perioadele prevăzute la art. 17, dovada timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare realizată până la data de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, care se depun de asigurat.”
Proiect-Modificari legislative in cazul asiguratilor de boli profesionale si accidente de munca !
Pacienții tratați în clinicile de medicina muncii care ies la pensie nu mai beneficiază de tratamentul în aceste unități medicale, conform OUG nr. 103/2017, susțin inițiatorii unui proiect legislativ de modificare a actului normativ, prin care se prevede revenirea la legislația anterioară.
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Persoanele care se încadrează în aceste cazuri, mai exact cele aflate în evidență cu boli profesionale sau sub tratament ca urmare a unor accidente de muncă, la unitățile de servicii medicale de specialitate, după îndeplinirea condițiilor de pensionare sau la limita de vârstă, nu ar mai putea urma tratament în aceste clinici:
“Prin introducerea acestor precizări în OUG nr. 103/2017, se produc grave inechități și cu consecințe imediate, pe termen lung, asupra pacienților, în condițiile în care, după pensionare, aceștia nu mai pot fi tratați, internați și supravegheați prin clinicile de medicina muncii în care se aflau în evidență”, argumentează inițiatorii în expunerea de motive a proiectului legislativ.
De asemenea, se justifică revenirea la legislația anterioară și prin faptul că numărul acestor pacienți nu este atât de mare ca să crească prea mult costurile suportate pentru aceste servicii prin casele de sănătate.
Art. 14 din OUG nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale se modifică după cum urmează:
“ (1) În cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, în timpul activității profesionale, dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se menține și ulterior încetării raporturilor de muncă/serviciu și a contractelor individuale de asigurare.
*(n.a. la ora actuală, acest drept se menţine până la data îndeplinirii condițiilor de pensie pentru limită de vârstă. )
(2) În cazul accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, declarate în condițiile legii, în timpul activității profesionale, dreptul la prestațiile și serviciile de asigurare se acordă, dacă fostul asigurat face dovada, prin acte medicale eliberate conform legii, că boala a fost cauzată de factori profesionali specifici locului de muncă.”
Inițiativa legislativă va primi, în următoarele săptămâni, avizul Consiliului Legislativ și al Guvernului și va intra apoi la vot în senat, care este prima cameră sesizată.
PROIECT-Depozitarea ilegala de deseuri in conformitate cu Legea 211/2011 se va sanctiona triplu !
Deputații vor dezbate și vota un proiect legislativ care prevede sancţionarea societăţilor ce nu respectă depozitarea regulamentară a deşeurilor prin obligarea curăţării terenului pe care au fost depozitate ilegal acestea şi confiscarea maşinilor de transport mai grele de 3,5 tone. Propunerea a fost respinsă în urmă cu câteva zile de Senat, dar Camera Deputaților, unde se află acum în dezbatere publică, este forul decizional.
Actul normativ prevede ca doar fimelor autorizate să li se permită transportul și colectarea deşeurilor, pentru o mai bună trasabilitate și control a acestora. Inițiatorii legii, mai mulți parlamentari liberali, susțin că amenzile actuale sunt mici din moment ce deșeurile rezultate din construcții și demolări sau reparații se depozitează la întâmplare, pe terenuri virane, la pubelele pentru populație sau abandonate:
“În plus, există transportatori neautorizați care aplică și costuri mici față de cei autorizați, preiau de la populație deșeurile și le depun sau le elimină la întâmplare, fără documente care să precizeze deținătorul, locul de destinație, tipurile de deșeuri, locul de încărcare, cantitatea de deșeuri și codificarea acestora, conform legii”, argumentează parlamentarii în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Lege pentru modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor. La art. 14 se adaugă alin. (3) cu următorul cuprins:
“(3) Se interzice colectarea și transportul în vederea eliminării deşeurilor de orice tip de către operatori economici nelicențiați și neautorizați din punct de vedere al protecției mediului pentru operațiile respective sau de către alte persoane neautorizate.”
Amenzile pentru depozitarea ilegală a deșeurilor sunt cuprinse acum între 1.000 – 3.000 lei, propunerea find de a tripla valoarea acestora
“Art. 61. (1) Următoarele fapte constituie contravenție și se sancționează după cum urmează:
a) Cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele fizice, și de la 20.000 lei la 40.000 lei pentru persoanele juridice, încălcarea dispozițiilor art. 8, art. 13, art. 14, art. 15, art. 17, art. 19, art. 22, art. 26, art. 27, art. 28, art. 32, art. 36.”
În plus, proiectul prevede două noi sancțiuni complementare:
sancțiunea de ridicare a deşeurilor abandonate și curățare a terenului;
sancțiunea de confiscare a mijlocului de transport cu o masă mai mare de 3,5 tone, pentru deșeurile abandonate de persoane fizice și juridice.
După primirea avizului comisiilor de specialitate din Camera Deputaților, la finele lunii viitoare, proiectul legislativ va fi votat definitiv în plenul acestei camere.
Codul Muncii-Reglementari legislative privind munca la domiciliu !
Reglementată la art. 108-110 din Codul muncii, munca la domiciliu reprezintă o variantă de activitate destul de căutată în ultimii ani, cu avantaje şi dezavantaje, mai ales că aceasta constituie o opţiune viabilă doar în anumite domenii (ex. IT, vânzări, consultanţă) şi pentru anumite funcţii.
Astfel, pe de o parte, putem vorbi despre reducerea cheltuielilor atât pentru angajatorul care reduce costurile pentru birouri/chirii, cât şi pentru angajatul care reduce costul transportului. De asemenea, salariatul economiseşte timpul pe care l-ar fi alocat deplasării la/de la locul de muncă, lucrează într-un mediu mult mai comod, este mai puţin stresat şi se bucură de un program flexibil. Reversul medaliei îl constituie însă apariţia izolării, pe termen lung, reducerea concentrării şi lipsa supravegherii.
Munca la domiciliu, conform Codului muncii
Sunt considerați salariați cu munca la domiciliu acei salariați care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuțiile specifice funcției pe care o dețin.
În vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariații cu munca la domiciliu își stabilesc singuri programul de lucru.
În schimb, angajatorul are dreptul să verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă.
Încheierea contractului individual de muncă la domiciliu
Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă și conține, în primul rând, elementele standard reglementate prin lege, respectiv:
identitatea părților;
locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să muncească în diverse locuri;
sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
funcția/ocupația conform specificației Clasificării ocupațiilor din România sau altor acte normative, precum și fișa postului, cu specificarea atribuțiilor postului;
criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
riscurile specifice postului;
data de la care contractul urmează să își producă efectele;
în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă temporară, durata acestora;
durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condițiile de muncă ale salariatului;
durata perioadei de probă.
În afară de aceste elemente, în cazul muncii la domiciliu, contractul trebuie să includă în plus:
precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său și modalitatea concretă de realizare a controlului;
obligația angajatorului de a asigura transportul la și de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime și materialelor pe care le utilizează în activitate, precum și al produselor finite pe care le realizează.
Codul muncii mai prevede că salariatul cu munca la domiciliu se bucură de toate drepturile recunoscute prin lege și prin contractele colective de muncă aplicabile salariaților al căror loc de muncă este la sediul angajatorului.
Prin contractele colective de muncă și/sau prin contractele individuale de muncă se pot stabili și alte condiții specifice privind munca la domiciliu, în conformitate cu legislația în vigoare.
Cine suportă cheltuielile de la domiciliul salariatului?
Potrivit Smartree, legea nu prevede ca angajatorul să suporte contravaloarea materiilor prime şi a materialelor sau a cheltuielilor pe care salariatul le face în procesul muncii (spre exemplu, electricitatea consumată în utilizarea calculatorului).
Dacă aceste cheltuieli sunt suportate de salariat, veniturile încasate pentru prestarea muncii s-ar micşora proporţional cu facturile asociate activităţii sale. De aceea, părţile pot convine între următoarele modalităţi de gestionare a acestei situaţii privitoare la munca la domiciliu:
angajatorul să fie acela care procură materiile prime și materialele;
salariatul să fie cel care le procură, însă pe cheltuiala angajatorului;
salariatul să procure materiile prime și materialele pe cheltuiala lui, însă cu asigurarea unui salariu corespunzător care să îi permită aceste cheltuieli, soluţie ce poate fi aplicată şi altor cheltuieli de producţie (precum energia electrică).
Atentie ANGAJATORI ! Cerinte SSM pentru temperaturi extreme de – 20 gr C
Legislaţia în vigoare stabileşte că angajatorii care nu iau măsuri speciale pentru a asigura protecţia lucrătorilor în condiţii de temperaturi extreme riscă amenzi cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei.
Conform Ordonanţei de urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, prin temperaturi scăzute extreme se înţeleg temperaturi exterioare ale aerului, sub -20 grade C sau, temperaturi care corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Măsuri necesare
În perioadele cu temperaturi scăzute extreme angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale pentru menţinerea stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber:
distribuirea de ceai fierbinte în cantitate de 0,5-1litru/persoană/schimb;
acordarea de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare, scop în care se vor asigura spaţii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător;
asigurarea echipamentului individual de protecţie.
Dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutive, angajatorii care nu pot asigura aceste condiţii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii salariaţilor, vor lua măsurile precum:
reducerea programului de lucru;
întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă potrivit prevederilor legale.
ATENŢIE! Aceste măsuri se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv.
În cazul reducerii duratei zilei de lucru sau întreruperii activităţii, se vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează:
prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.
În plus, angajatorii au obligaţia prevenirii unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme, prin luarea următoarelor măsuri:
asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute;
asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;
trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme.
Cum se calculeaza sporul de ore suplimentare conform Codului muncii si Legii salarizarii unitare!
Sporul pentru munca suplimentară este reglementat prin două acte normative esenţiale – Legea salarizării unitare, care se adresează strict angajaţilor de la stat, şi Codul muncii. Vă prezentăm în continuare cele mai importante aspecte privind sporul pentru munca suplimentară, la stat şi la privat.
Sporul pentru munca suplimentară, în Legea salarizării
Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cunoscută în spaţiul public ca Legea salarizării unitare, a intrat în vigoare de la 1 iulie 2017.
Potrivit art. 21, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul de mai sus:
munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.
Plata muncii în aceste condiţii se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților.
La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.
Aceste prevederi NU se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice ori persoanelor angajate cu timp parțial.
ATENŢIE! OUG nr. 90/2017 a stabilit că, prin derogare de la prevederile art. 21, în anul 2018, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora.
Sporul pentru munca suplimentară, în Codul muncii
Codul muncii constituie punctul de plecare al reglementărilor din Legea salarizării, privind sporul pentru munca suplimentară, acestea fiind – în linii mari – identice. Singurele diferenţe constau în faptul că:
angajaţii din mediul privat se raportează la Codul muncii;
la art. 260 alin. (1), lit. i) din acesta, este reglementată amenda pentru nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară (de la 1.500 lei la 3.000 lei);
potrivit Codului muncii, sporul pentru munca suplimentară se stabilește prin negociere și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază (prevederile referitoare la activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale etc. fiind tratate separat, în alte secţiuni).
În continuare regasiţi integral conţinutul secţiunii referitoate la munca suplimentară, din Codul muncii:
SECȚIUNEA a 2-a. Munca suplimentară
Art. 120.
(1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, prevăzută la art. 112, este considerată muncă suplimentară.
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.
Art. 121.
(1) La solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor art. 114 sau 115, după caz.
(2) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115, după caz, este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident.
Art. 122.
(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
(2) În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
(3) În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni.
Art. 123.
(1) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut de art. 122 alin. (1) în luna următoare, munca suplimentară va fi plătită salariatului prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia.
(2) Sporul pentru munca suplimentară, acordat în condițiile prevăzute la alin. (1), se stabilește prin negociere, în cadrul contractului colectiv de muncă sau, după caz, al contractului individual de muncă, și nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază.
Art. 124.
Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
CAPITOLUL IV. Răspunderea contravențională
Art. 260.
(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte: […]
i) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;”