www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Sindromul de tunel carpian este o afecțiune relativ frecventă, care se asociază cu ocupațiile ce solicită intens mișcările repetate ale mâinii și ale degetelor.
Printre vinovați: utilizarea tastaturii computerului, croitoria sau chiar și activitățile în gospodărie sau în bucătărie. Șeful Secției de chirurgie plastică și reparatorie a Spitalului de Urgență Floreasca, prof. dr. Ioan Lascăr, ne-a dat toate datele pentru a înțelege ce este această afecțiune și cum trebuie să reacționăm atunci când apare. Pentru că ignorarea ei poate duce la consecințe grave pentru sănătate. „Este o suferință care se manifestă prin apariția amorțelilor la primele trei degete și jumătate din degetul al patrulea. Dar ceea ce deranjează cel mai mult și motivează pacientul să meargă la un consult și pentru investigații și, în final, pentru soluții terapeutice adecvate, uneori radicale, respectiv intervenția chirurgicală, este sindromul dureros. Durerea nocturnă, mai ales, care trezește pacientul, deranjează, îl împiedică să se odihnească”.

Compresia nervilor periferici
Sindromul de canal carpian sau de compresie a nervului median la nivelul canalului carpian face parte din grupul sindroamelor de compresie ale nervilor periferici. „Există anumite zone anatomice specifice anumitor nervi periferici, care favorizează apariția acestui sindrom. Când vorbim de nervii periferici, evident, nu vorbim doar de nervul median, vom include și nervul ulnar, și nervul radial, la nivelul extremității toracice, respectiv la nivelul brațului, al antebrațului și al mâinii. Același tip de sindrom îl putem întâlni și la nervii de la nivelul membrului inferior”. Sindromul compresiei nervului median este frecvent întâlnit. Apariția acestei boli este determinată, pe deoparte, de anumite particularități anatomice, dar, pe de altă parte, o contribuție importantă și un factor favorizant deosebit îl reprezintă anumite ocupații, anumite tipuri de îndeletniciri umane. „În principiu, mișcările mici și repetate ale degetelor mâinii, cum ar fi cele făcute de ziariști, de IT-iști (utilizarea tastaturii computerului), chiar activitățile specifice din gospodărie (mișcările mici atunci când se taie zarzavaturile), croitoria, de exemplu, pot fi factori favorizanți în apariția sau mai ales în intensificarea suferinței în această afecțiune”.

DIAGNOSTICARE
Diagnosticul, evident, trebuie să îl pună medicul specialist. „Specialistul este, de multe ori, neurologul, care declanșează o serie de investigații, pe lângă evaluarea clinică. Este foarte adevărat că în ultimele decenii (20—25 de ani) boala aceasta pare a fi mult mai frecventă. Sigur, și din cauza înmulțirii indivizilor care utilizează tastatura computerului. Dar este de luat în considerație elementul care favorizează stabilirea unui diagnostic obiectiv, adică investigațiile electrice. Măsurarea proprietăților electrice de conductibilitate și excitabilitate a nervului, care se face cu un anumit tip de aparatură, ne permite să stabilim cu precizie matematică suferința și gradul de afectare a nervului median”.

TRATAMENT
Uneori, această afecțiune poate fi ameliorată cu ajutorul medicamentelor, în funcție de cât de afectat este nervul, dar, de cele mai multe ori se ajunge la intervenție chirurgicală. „Evident că un anume tip de suferință, respectiv compresia severă, anumiți parametri ne permit să stabilim dacă mijloacele terapeutice pe care le vom folosi sunt reprezentate de mijloace medicamentoase, de imobilizări temporare, sau la nivelul avansat de afectare a nervului, dacă se impune o intervenție chirurgicală. O decompresie, o relaxare a spațiului în care nervul median suferă”, adaugă profesorul. Ce este canalul carpian? Canalul carpian este zona anatomică de pasaj, situat anterior, la nivelul articulației radiocarpiene în care se realizează contenția pentru elementele tendinoase ale mâinii, toate tendoanele degetelor, respectiv nouă tendoane. Prin acest spațiu circulă și nervul median. Structura anatomică a canalului este: trei pereți formați din structuri osoase, iar plafonul este realizat dintr-un ligament foarte gros, care are o grosime de un centimetru sau chiar mai mult și care face ca acest spațiu delimitat să fie inextensibil. „Prin canalul carpian, deci, trec aceste structuri: respectiv cele nouă tendoane și nervul median. În anumite condiții, din diferite motive dar corelate cu anumite particularități, se ajunge la apariția tulburărilor circulatorii și de nutriție în acel segment. Cum? De multe ori, îngroșarea acestora depinde de fascicule musculare care devin hipertrofice din cauza utilizării mâinii. Hipertrofia acestor structuri musculare duce la creșterea în volum a structurii musculare respective și la amprentarea nervului cu apariția tulburărilor circulatorii și de nutriție la nivelul segmentului respectiv”. „Apare tulburarea vasculară din cauza creșterii presiunii, iar structura nobilă care suferă este nervul. Suferința este determinată de «sufocarea nervului» prin compresie și diminuarea progresivă și direct proporțională a fluxului vascular, deci a hrănirii cu sânge a segmentului, respectiv nervul. Tulburarea de nutriție a nervului se reflectă în tulburarea de conductibilitate, generând suferința. Altfel spus, nervul nu mai funcționează corect în acel segment”.

OPERAȚIA
Utilizarea prezentă a investigațiilor electrice permite un diagnostic al suferinței. Înaintea folosirii acestui tip de investigație, de multe ori, boala era pusă pe seama unei spondiloze cervicale sau a altei suferințe, care aveau mai puțin de-a face cu ceea ce numim sindrom de compresie la nivelul canalului carpian. „Din punctul de vedere al soluției radicale, în formele severe, nu putem lua în discuție decât intervenția chirurgicală, care înseamnă decompresia prin deschiderea chirurgicală a canalului carpian, fie endoscopic, fie chirurgical clasic. Dar, de multe ori, modificările de tip fibros – o îngroșare a țesuturilor din jurul nervului – duc la apariția unui manșon fibros care sugrumă nervul și care reclamă și o abordare microchirurgicală. Sub microscop sau sub lupă operatorie, nervul este descarcerat din acel manșon fibros, realizându-se neuroliză microchirurgicală”. După intervenția chirurgicală, corect efectuată, afecțiunea nu recidivează.

CONSECINȚE
Care poate fi cea mai gravă consecință dacă ignorăm această afecțiune? „În stadiile avansate ale evoluției bolii, pe lângă durere, care uneori poate deveni extrem de supărătoare, mai ales durerea nocturnă, apare tulburarea progresivă de sensibilitate la nivelul degetelor – primele trei degete și jumătate. E vorba de pulpele degetelor, în principal, care reprezintă suprafața cea mai valoroasă din punct de vedere al culegerii informației tactile. Reprezentarea corticală, de exemplu (deci la nivelul creierului) în secțiunile dedicate analiză- rii senzațiilor tactile, este maximă pentru degetul mare și pentru următoarele trei degete. Deci este zona cel mai riguros analizată din punctul de vedere al densității senzorilor ce culeg informații specifice analizate la nivelul creierului. Progresiv, pierdem din această calitate a informației tactile”. Lucrurile nu se opresc aici. „La aceasta se adaugă amorțeala semnificativă, senzația supărătoare de amorțeală, apar tulburări de troficitate la nivelul mușchilor mici ai mâinii, la nivelul eminenței tenare, care controlează mișcările subtile ale degetului mare, cel mai important deget al nostru, degetul opozabil. Valoarea funcțională a degetului mare este de circa 55 la sută din bilanțul funcțional al mâinii. Adică degetul mare este mai important în evaluarea funcțională a mâinii, decât toate celelalte patru degete la un loc! Este afectată și capacitatea de a apuca, de a folosi mâna în mod normal, prin atrofia mușchilor mici ai mâinii”.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Accidentarea angajatilor pe traseul spre locul de munca reprezinta accident de munca, potrivit Legii nr. 319/ 2006.
Conform legislatiei in vigoare, accidentul de munca este definit astfel:
– accident survenit in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul,
– acccident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa in locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul,
– accident care a antrenat vatamarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde isi incaseaza salariul si invers, daca acesta este organizat de angajator in afara unitatii.
Legea arata ca accidentul de munca presupune vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serveciu, care provoaca incapacitate temporara de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate sau deces.
Termenul de cel putin 3 zile calendaristice consecutive pentru a defini accidentul care produce incapacitate temporara de munca se demonstreaza prin certificat medical sau, dupa caz, prin alte documente, potrivit prevederilor legale.
Asa cum aminteam anterior, este considerat accident de munca si accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers, conform Art. 30 (1) din lege, in sensul prevederilor art. 5 lit. g).

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

H.G. NR. 1.136/2006 privind cerintele minime de ssm referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice a a fost abrogata de la 1 august 2016.
H.G. nr. 1.136/2006 a fost inlocuita de H.G. nr. 520/2016 care reglementeaza toate efectele biofizice directe si efectele indirecte cunoscute cauzate de campurile electromagnetice.

Ca urmare angajatorii pot fi sanctionati contraventional de catre inspectorii de munca:

– cu amenda de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 21 in ceea ce priveste elaborarea si punerea in aplicare a unui plan de actiune pentru a evita depasirea valorilor-limita de expunere;

– cu amenda de la 4.000 la 8.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 24 privind semnalizarea zonelor in care sunt depasite nivelurile de declansare a actiunii;

– cu amenda de la 2.500 la 5.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 36 alin. (2) privind neinformarea in termen a Inspectiei Muncii asupra locurilor de munca stabilite de angajator conform prevederilor art. 36 alin. (1) lit.

Tinand cont de progresul tehnic si disponibilitatea masurilor de control al emisiei de campuri electromagnetice la sursa, angajatorul va lua masurile necesare pentru a se asigura ca riscurile generate de campurile electromagnetice la locul de munca sunt eliminate sau reduse la minimum pentru a nu afecta lucratorii.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Incepand cu 1 august 2016, se abroga H.G. nr. 1.136/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice, aceasta fiind inlocuita de H.G. nr. 520/2016 care reglementeaza toate efectele biofizice directe si efectele indirecte cunoscute cauzate de campurile electromagnetice.

Campurile electromagnetice reprezinta campurile electrice statice, campurile magnetice statice si campurile electrice, magnetice si electromagnetice care variaza in timp cu frecvente ajungand pana la 300 GHz.

Efectele biofizice directe sunt definite ca fiind efectele asupra corpului uman cauzate in mod direct de prezenta acestuia intr-un camp electromagnetic.

Tinand cont de progresul tehnic si disponibilitatea masurilor de control al emisiei de campuri electromagnetice la sursa, angajatorul va lua masurile necesare pentru a se asigura ca riscurile generate de campurile electromagnetice la locul de munca sunt eliminate sau reduse la minimum pentru a nu afecta lucratorii.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Printr-o hotarare adoptata de Guvern se modifica regulile dupa care sunt avizate si autorizate constructiile din punct de vedere al securitatii la incendiu. ”Actul normativ face distinctia si arata mai bine care cladiri si amenajari se supun avizarii si autorizarii la incendiu si care se supun numai autorizarii. Avizarea este un element administrativ care se obtine atunci cand se incepe o constructie.
Autorizarea este la finalul constructiei. Hotararea de Guvern ajuta la debirocratizare si la reducerea sarcinii administrative, pentru ca elimina de la avizare o serie de categorii de cladiri”. Ca noutate, documentatia pentru avizare sau autorizare la incendiu va putea fi depusa si in format electronic.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Executivul vrea sa modifice mai multe prevederi legate de securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor. In acest sens a fost lansata in dezbatere publica hotararea de guvern pentru modificarea H.G. nr. 174/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimulare a ocuparii fortei de munca.

Principala modificare propuse de Guvern se refera la reducerea duratei minime obligatorii pentru instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca de la 8 ore la 1 ora.

Astfel, modificarile aduse Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006, sunt urmatoarele:

1. Se introduce art. 80*, care prevede ca durata instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, pentru fiecare dintre cele 3 faze de instruire prevazute la art. 77 si pentru instruirea periodica efectuata suplimentar () nu va fi mai mica de 1 ora si se stabileste prin programul de instruire-testare elaborate la nivelul intreprinderii si/sau unitatii potrivit art. 15 (…).

2. Alineatul (2) al art. 87 se abroga.

3. Alineatul (3) al art. 87 se modifica, pentru a include precizarea ca riscurile si masurile de securitate si sanatate in munca vor fi prezentate „succint” angajatilor.

4. Alineatul (2) al art. 92 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(2) Durata instruirii la locul de munca se stabileste de catre angajator, impreuna cu:
a) conducatorul locului de munca respectiv; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) serviciul intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie.

5. Alineatul (2) al articolului 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
(2) Intervalul dintre doua instruiri periodice si periodicitatea verificarii instruirii vor fi stabilite prin programul de instruire-testare
elaborat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii potrivit prevederilor art. 15, alin. (1) pct. 8, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru.

6. Articolul 99 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 se stabileste de catre angajator, impreuna cu:
a) conducatorul locului de munca respectiv; sau
b) lucratorul desemnat; sau
c) serviciul intern de prevenire si protectie; sau
d) serviciul extern de prevenire si protectie

Modificarile au la baza principiul in baza caruia angajatorul este singurul in masura sa stabileasca durata optima, necesara pentru instruirea propriilor salariati, in functie de conditiile concrete de la locul de munca. Prin aceste modificari angajatorul va avea posibilitatea de a adapta durata instruirii, de a evita formalismul si de a eficientiza procesul de instruire a lucratorilor, se arata in nota de fundamentare.

Atentie! Reducerea duratei minime de instruire nu diminueaza responsabilitatea angajatorilor.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Avizul PSI, dar si autorizatiile de securitate la incendiu si de protectie civila trebuie solicitat de persoana fizica/juridica in cauza direct la inspectoratele ISU din zona de competenta in care se afla sau in care urmeaza sa fie amplasate constructiile sau amenajarile respective.

De retinut este faptul ca pentru obtinerea avizului PSI si pentru obtinerea autorizatiilor de securitate la incendiu si de protectie civila NU se percep taxe, acestea fiind reglementate prin Normele metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila aprobate prin Ordinul nr.3/2011 emis de Ministerul Administratiei si Internelor.

Atentie!
Nu este necesar obtinerea avizului PSI pentru orice constructie.
Categoriile de constructii si amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind securitatea la incendiu sunt stabilite prin HG nr.1739/2006 cu modificarile si completarile unlterioare;
Avizele de securitate la incendiu solicitate prin certificatele de urbanism in vederea emiterii autorizatiei de construire se elibereaza pe baza urmatoarelor documente:
– cerere-tip – doua exemplare;
– certificatul de urbanism – doua exemplare in copie;
– documentatia tehnica la faza de proiectare pentru autorizatia de construire, denumita in continuare DTAC, cuprinzand memoriul tehnic pe specialitati in care sunt incluse masurile de securitate la incendiu, scenariul de securitate la incendiu si piesele desenate – doua exemplare;
– referatul verificatorului de proiect pentru cerinta esentiala „securitate la incendiu” – constructii si instalatii la faza de proiectare DTAC – doua exemplare;
– planul de situatie cuprinzand amplasamentul constructiilor si amenajarilor proiectate in raport cu elementele-cadru existente(scara 1:200 sau 1:500), cu mentionarea distantelor fata de vecinatati pentru toate edificiile limitrofe, precizandu-se functiunea acestora, precum si fata de caile de acces la drumurile publice, mentionandu-se latimea si lungimea lor – doua exemplare;
– opisul cu documentele depuse – doua exemplare.

Avizele de securitate la incendiu sunt actele emise, in baza legii, de catre inspectoratele judetene si al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, denumite in continuare inspectorate, dupa verificarea de conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare a masurilor de aparare impotriva incendiilor, adoptate in documentatiile tehnice ale lucrarilor de constructii, pentru indeplinirea cerintei esentiale – securitate la incendiu – a constructiilor, instalatiilor si a altor amenajari.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Petrecem tot mai mult timp la locul de munca, asa arata studiile europene, iar activitatile care presupun munca de birou sunt de multe ori periculoase pentru sanatoase. In primul rand pentru ca duc la cresterea sedentarismului, sporesc apetitul, dar provoaca si diverse afectiuni ale coloanei sau chiar ale picioarelor daca nu ne mentinem pozitia corecta pe scaun.

Munca de birou este raspunzatoare si de aparitia stresului profesional – care pare sa fie boala secolului. Suntem tot mai prinsi in diverse task-uri si tot mai implicati in proiecte, avem impresia ca nu mai facem fata, ca situatia ne scapa de control, ne dorim sa terminam proiectele inainte de deadline. Acestea sunt doar cateva dintre principalele motive care provoaca stres profesional.

Stresul profesional este definit ca fenomenul psihosocial aparut in urma confruntarii unei persoane cu diverse cerinte sau situatii percepute ca fiind dificile sau extrem de importante.

Stresul profesional se manifesta prin agitatie continua, tensiune, incordare si disconfort. De asemenea, persoanele care sufera de aceasta afectiune risca sa devina deprimate, solitare, nervoase sau chiar frustrate din cauza imposibilitatii rezolvarii unei sarcini de munca.

Principalele surse de stres sunt: supraincarcarea, conditiile de munca nefavorabile, lipsa de resurse, problemele de comunicare cu colegii, cu sefii, responsabilitatile prea mari, schimbarile organizationale, schimbarea locului de munca.

Solutii practice pentru a evita instalarea stresului profesional: pauzele de 5 minute la fiecare 2-3 ore de munca, iesirea cu colegii la o terasa dupa programul de munca, relaxarea fizica si psihica – participarea la activitati sportive, in aer liber, lectura, alergatul, inscrierea la diverse activitati placute, concediile scurte si dese.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Stimate angajator, v-ati indeplinit numeroasele obligatii legale privind
gestionarea deseurilor in firma dvs.?
Aflati aici ce presupun aceste obligatii si cum sa le indepliniti perfect, cu efort minim!
Va ganditi, probabil, ca firma dvs. nu produce deseuri.
Va ganditi ca dvs. desfasurati o activitate “curata”, intr-un birou sau intr-un spatiu comercial luxos, si ca legislatia privind gestionarea deseurilor ii priveste pe altii, pe marii operatori industriali sau pe marii poluatori.

GRESIT!
Conform definitiilor din Anexa 1 la Legea nr. 211/2011, si dvs. sunteti, fara niciun dubiu, producator sau detinator de deseuri. Si nu numai dvs., ci practic orice persoana fizica sau juridica din Romania, dat fiind ca definitiile in cauza sunt atotcuprinzatoare si nu lasa nicio portita de scapare. Astfel:

DESEU – orice substanta sau obiect pe care detinatorul il arunca ori are intentia sau obligatia sa il arunce;
PRODUCATOR DE DESEURI – orice persoana ale carei activitati genereaza deseuri;

DETINATOR DE DESEURI – producatorul deseurilor sau persoana fizica ori juridica ce se afla in posesia acestora;

Aruncati o simpla hartie la cos? Hartia respectiva constituie deseu, deci sunteti producator de deseuri. Iar in aceasta calitate aveti numeroase obligatii instituite de o legislatie foarte stufoasa, care sanctioneaza neregulile in domeniu cu amenzi de pana la 40.000 de lei.

Aveti obligatii legate de:

transportul deseurilor
depozitarea deseurilor
incinerarea deseurilor
vehicule scoase din uz
ambalaje si deseuri de ambalaje
uleiuri uzate
deseuri de echipamente electrice si electronice
deseuri de baterii si acumulatori etc.

Concret, iata cateva obligatii importante pentru dvs.:

1. sunteti obligat sa numiti un responsabil cu managementul deseurilor, instruit in acest sens (in caz contrar, amenda 15.000-30.000 de lei);

2. sunteti obligat sa clasificati deseurile pe care le produceti, indiferent de cantitatea lor, conform categoriilor legale din nomenclatorul de deseuri (amenda 15.000-30.000 de lei);

3. sunteti obligat sa valorificati deseurile si, pentru a asigura un grad inalt de valorificare, sa colectati separat deseurile din hartie, metal, plastic si sticla (amenda 20.000-40.000 de lei);

4. sunteti obligat sa predati separat deseurile din baterii si acumulatori, in vederea reciclarii (amenda 5.000-7.500 de lei);

5. sunteti obligat sa colectati separat, sa stocati si sa predati in vederea reciclarii uleiurile uzate (amenda 7.500-10.000 de lei);

6. sunteti obligat sa aveti contract cu un colector autorizat pentru fiecare dintre categoriile de deseuri pe care le generati;

7. sunteti obligat sa mentineti evidenta lunara a deseurilor (chiar daca e pe zero!) si sa depuneti un raport anual centralizator la Agentia de Protectia Mediului de care apartineti;

8. daca desfasurati activitati de tratare a deseurilor, sunteti obligat sa pastrati evidenta gestiunii deseurilor cel putin 3 ani (amenda 15.000-30.000 de lei);

In plus, aveti si interdictii legate de:

• abandonarea deseurilor (amenda 20.000-40.000 de lei)

• eliminarea deseurilor din baterii amestecate cu cele menajere (amenda 25.000-30.000 de lei)

• eliminarea deseurilor electrice prin depozitare finala (amenda 5.000-10.000 de lei)

Deci intr-un cuvant „ATENTIE MARE”!!!!!!!!!!!!

Guvernul a aprobat o hotarare care reglementeaza asigurarea, la nivel national, a managementului tipurilor de risc. Aceasta inlocuieste Hotararea Guvernului nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta.

Noile reglementari au avut in vedere si concluziile raportului Corpului de Control al Prim-ministrului realizat dupa incendiul din Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, precum si concluziile analizelor realizate de Ministerul Afacerilor Interne.

Noua hotarare de guvern stabileste:

– autoritatile care au obligatia de a asigura managementul tipurilor de risc
– comandantul actiunii – persoana din cadrul MAI care planifica si asigura integrat coordonarea operationala a capabilitatilor implicate in actiunile de interventie operativa pentru toate tipurile de risc
– obligatia autoritatilor de a emite regulamente de gestionare a situatiilor de urgenta specifice tipului de risc repartizat si planuri de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta.
– elaborarea unei structuri-cadru a Regulamentului de gestionare a situatiei de urgenta

Autoritatile responsabile sunt impartite in autoritati cu rol principal si autoritati cu rol secundar, pentru a delimita cine detine principalele competente in domeniu si cine sprijina executarea misiunilor pe un anumit domeniu.

Pentru fiecare dintre urmatoarele tipuri de risc: cutremure, epidemii, inundatii, accident nuclear si/sau radiologic si incendii de padure, care au un impact major asupra comunitatilor, mediului si populatiei, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta elaboreaza, cu avizul Departamentului pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI, o conceptie nationala de raspuns, cu sprijinul celorlalte autoritati responsabile implicate in asigurarea conducerii si interventiei operative in cadrul actiunilor de raspuns.

La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, precum si al celorlalte unitati administrativ-teritoriale, se elaboreaza planuri de actiune pe tipuri de risc, care se aproba de presedintele comitetului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta.
O alta noutate a hotararii de guvern este stabilirea comandantului actiunii – persoana din cadrul MAI care planifica si asigura integrat coordonarea operationala a capabilitatilor implicate in actiunile de interventie operativa pentru toate tipurile de risc.

La nivel national, comandantul actiunii este secretarul de stat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI sau persoana desemnata de acesta.

Exceptia o reprezinta activitatea de cautare-salvare care trebuie sa se desfasoare in anumite medii specifice si la care Ministerul Afacerilor Interne participa cu rol secundar, iar rolul principal revine autoritatilor specializate. Astfel, rolul principal poate reveni Ministerului Transporturilor (pentru cautare si salvare de vieti omenesti pe mare), Ministerului Apararii Nationale (cautare nave/aeronave militare), Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri (cautare-salvare persoane blocate in galerii miniere), etc.

In situatia in care sunt afectate mai multe judete, comandantul actiunii poate fi desemnat la nivel zonal, prin dispozitie a secretarului de stat, sef al Departamentului pentru Situatii de Urgenta.

La nivel judetean sau al municipiului Bucuresti, comandantul actiunii este seful inspectoratului pentru situatii de urgenta in a carui zona de competenta s-a produs evenimentul.

Comandantul actiunii are urmatoarele atributii:

– coordoneaza fortele de interventie stabilite
– informeaza comitetul pentru situatii de urgenta competent despre evolutia situatiei de urgenta si modul de desfasurare a interventiei;
– dispune suplimentarea fortelor de interventie
– desemneaza comandanti ai interventiei din cadrul autoritatilor responsabile
– asigura implementarea deciziilor comitetului pentru situatii de urgenta competent

Comandantul interventiei se subordoneaza operational comandantului actiunii si este persoana care asigura in teren conducerea fortelor si mijloacelor apartinand autoritatilor responsabile, implicate in actiunile de raspuns.

Autoritatile responsabile cu rol principal au obligatia de a emite regulamente de gestionare a situatiilor de urgenta specifice tipului de risc repartizat si planuri de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta. Regulamentele de gestionare a situatiilor de urgenta se avizeaza de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul MAI si se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Planurile de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta se avizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba de presedintii comitetelor pentru situatii de urgenta. Structura-cadru a Regulamentului de gestionare a situatiei de urgenta se elaboreaza de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se avizeaza de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Structura-cadru a planului de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta se stabileste de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, se avizeaza de catre Departamentul pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Afacerilor Interne si se aproba prin ordin al ministrului afacerilor interne.