Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Evaluarea riscurilor profesionale presupune identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si stabilirea nivelului de risc pe loc de munca si unitate. Evaluarea riscurilor se face în vederea stabilirii si implementarii unor actiuni pertinente de prevenire si protectie si constituie etapa initiala a politicii de securitate si sanatate in munca.
Evaluarea riscurilor profesionale reprezinta un demers structurat ale carui rezultate se prezinta sub forma unui document „Planul de prevenire de protectie” ce poate fi pus la dispozitia Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca (CSSM), medicului de medicina muncii, Inspectorului Teritorial de Munca si reprezentantilor Casei Judetene de Pensii (la solicitarea acestora).
Ce este Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca sau CSSM (Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 183-184): la nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu scopul de a asigura implicarea salariatilor în elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii. Comitetul de securitate si sanatate in munca se constituie in cadrul persoanelor juridice din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitaţi pe teritoriul României. Comitetul de securitate si sanatate in munca se organizează la angajatorii persoane juridice la care sunt incadrati cel putin 50 de salariati.
Aceasta activitate de evaluare a riscurilor este un demers rational, clar si sistematic, avand scopul de a defini si pune în aplicare masurile de prevenire optimale.
Evaluarea riscurilor profesionale constituie un concept rezultat din Directiva cadru europeana /1989 ce pune bazele principale de prevenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale.
Diferenta intre un risc si un pericol:
Un pericol este orice poate cauza o vatamare. Pericolele pot afecta persoane, proprietati, procese; acestea pot determina accidente si imbolnaviri, pierderi de productie, deteriorari ale echipamentelor etc.
Riscul profesional se refera la probabilitatea si gravitatea unei vatamari sau imbolnaviri care apare ca rezultat al expunerii la un pericol.
Conform prevederilor Codului Muncii, angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca.
Evaluarea riscurilor profesionale este responsabilitatea angajatorului, care va implementa masurile de asigurare a securitatii si sanatatii angajatilor tinand seama de principiile generale de prevenire impuse de Legea 319/2066 a securitatii si sanatatii in munca.
Procedura de evaluare a riscurilor profesionale poate fi rezumata dupa cum urmeaza:
Definirea sectorului de activitate prin intocmirea listei cu locurile de munca, definirea perimetrului geografic si identificarea personalului sectorului de activitate.
Obtinerea informatiilor disponibile. Aceasta etapa consta in identificarea tuturor pericolelor posibile prin depistarea punctelor slabe din punct de vedere al conditiilor de munca si securitatii salariatilor. Este necesara chiar simularea functionarii sistemului si deducerea posibilelor neconformitati.
Eliminarea pericolului daca este rezonabil posibil avand in vedere estimarea probabilitatii producerii, gravitatii unui eventual incident si evaluarea nivelului de stapanire a riscului.
Analizarea pericolului daca acesta nu poate fi eliminat si evaluarea riscului. Analiza riscurilor reprezinta o prioritate, abordarea trebuie sa fie globala si pluridisciplinara (din punct de vedere tehnic, medical si organizatoric).
Definirea unui plan de actiuni prin luarea de masuri pentru a limita consecintele prin trasarea viitoarelor directii de actiune pentru realizarea securitatii si sanatatii in munca.
Construirea unui dosar si a suportului „Planul de prevenire de protectie”. Rezultatele evaluarii riscurilor profesionale se vor reuni intr-un dosar care contine referinte la: cadrul de evaluare, fisele de analiza pe risc, lista riscurilor identificate si evaluate, stabilirea si urmarirea programelor de actiune, planul anual de prevenire si protectie.
Lista generala a ricurilor: seismic, radiatii ionizante(exterioare), incendiu, ventilatie, biologic, zgomot, chimic, cadere, circulatie, iluminat, santiere, ergonomie, electric, explozie, laser, masini si instalatii, manipulare, organizarea muncii, periferice si naturale, radiatii ionizante, termic, locuri izolate, alte riscuri.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Echipamentul individual de protectie (EIP) reprezinta mijloacele purtate sau folosite de un lucrator cu scopul de a-l proteja impotriva unor riscuri si de a preveni accidentele de munca profesionale. Atunci cand se opteaza pentru un EIP, angajatorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:
– Acesta sa fie in conformitate cu specificatiile si standardele de securitate si sanatate in munca;
– Sa ofere protectie fara sa prezinte un pericol in sine;
– Sa fie adecvat pentru conditiile relevante si, nu in ultimul rand, sa fie ergonomic.
Este foarte important ca, inainte de alegerea unui EIP, riscurile la care se expun angajatii sa fie identificate si evaluate. Atunci cand lucratorii sunt supusi riscului de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, angajatorul trebuie sa le ofere EIP in functie de riscurile identificate.
Angajatorul trebuie sa stie daca un anume produs ii poate acoperi necesitatile si cat ii este de util la locul de munca.
Un rol definitoriu in alegerea echipamentului individual de protectie il constituie instruirea preventiva a cumparatorului, ca dincolo de pret sa vada necesitatea acestora, eficienta si rezultatul.

Protectia capului
Orice lucrator ce risca accidentari ale capului cauzate de caderi de obiecte/materiale sau cauzate de mase fluctuante sau de ciocniri cu obstacole trebuie sa primeasca echipament de protectie: casti de protectie, caschete, bonete etc. Casca de protectie se utilizeaza mai ales in constructii, in apropierea schelelor si a locurilor de munca la inaltime, la demolari, lucrarile de sapatura, santuri, canale, puturi etc.O casca de protectie este ajustabila, pe trei marimi, fiind importanta potrivirea pentru fiecare marime de cap. Reglarea poate fi manuala cu buton de ajustare sau cu sistem de strangere cu rotor reglabil. Pentru domeniile unde se lucreaza la temperaturi ambientale ridicate se poate alege un model de casca ventilata.

Protectia ochilor si a fetei
Angajatorul trebuie sa furnizeze echipament pentru protectia ochilor si a fetei lucratorilor daca exista riscul vatamarii acestor parti ale corpului. Prin protectia ochilor si a fetei trebuie sa se limiteze cat mai putin posibil campul de vizibilitate al lucratorului.
Echipamentul de protectie poate fi: ochelari cu brate; ochelari-masca impotriva radiatiilor x, radiatiilor laser, radiatiilor ultraviolete, infrarosii, vizibile, ecrane faciale, masti si casti pentru sudura cu arc (masti de mana, masti cu fixare pe cap sau masti care pot fi montate pe casti de protectie).

Protectia respiratorie
Aceasta protectie este necesara la lucrari in containere, in cuptoare industriale alimentate cu gaz, in puturi/canale/spatii subterane al sistemului de canalizare, in apropierea furnalelor, oalelor de turnare, vopsirea prin pulverizare etc. Orice lucrator expus la gaze, vapori sau materii in concentratii ce reprezinta un pericol pentru sanatate trebuie sa primeasca protectie adecvata a cailor respiratorii (masti de gaz si echipament de respirare).

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Asa cum orice angajator stie, exista anumite norme de securitate si sanatate in munca, care trebuie respectate cu strictete, indiferent de situatie.
Asa se face ca mijloacele de transport rutier se regasesc in toate domeniile de activitate. Pentru preintampinarea unor defectiuni accidentale ale acestora, care conduc la implicatii multiple de ordin economic si social, este necesara efectuarea unor mentenante corecte.
Din pacate, in ultimii 10 ani se remarca faptul ca numarul victimelor rezultate in urma accidentelor de munca de circulatie se mentine la un nivel ridicat, fiind in jurul mediei de 18% din totalul accidentatilor inregistrati la nivelul economiei nationale.
ATENTIE! Operatorii de transport care nu sunt constienti de raspunderile care le revin privind informarea si instruirea conducatorilor auto in domeniul SSM si al sigurantei circulatiei pe drumurile publice sunt primii vinovati de numarul mare al victimelor rezultate in urma accidentelor de circulatie.
Principalele cauze care determina producerea accidentelor de munca de circulatie sunt urmatoarele:
dinamica activitatilor economice la nivel national a impus dezvoltarea sustinuta a activitatilor de transport rutier, acest lucru conducand la cresterea riscurilor pentru participantii la trafic;
din rationamente economice, societatile comerciale ce au ca obiect de activitate constructiile, comertul, confectiile, industria alimentara etc. si-au constituit si dezvoltat flote proprii de transport marfa, nemaiapeland la operatori specializati de transport;
ca urmare a competitiei acerbe intre numerosii operatori de transport, acestia nu angajeaza intotdeauna conducatori auto bine instruiti si competenti profesional, acest aspect fiind un generator de accidente rutiere;
gradul scazut de competenta si rigurozitate al societatilor si institutiilor de formare profesionala a conducatorilor auto;
tendinta de scadere a nivelului de educatie si conduita civica a personalului care exploateaza autovehiculele rutiere de mare tonaj;

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Angajatorii sunt obligati prin legislatia in vigoare sa indeplineasca anumite norme legate de sanatatea si securitatea in munca.
Calitatea mediului de munca si a conditiilor de microclimat la locurile de munca din birouri trebuie sa fie o prioritate a culturii organizatorice a angajatorilor. Un microclimat confortabil este ceea ce inspira, majoritatii oamenilor, un sentiment de satisfactie fata de mediu, identificat cu termenul „calitatea mediului” sau, pur si simplu, „confort”.
Factorii microclimatici la locul de munca, cum sunt temperatura, umiditatea, iluminatul, zgomotele, imbracamintea, precum si intensitatea activitatilor fizice efectuate, pot cauza angajatilor o serie de raspunsuri biologice, variind de la o stare de bine la o stare de disconfort si chiar stres.
Lumina
O atentie deosebita trebuie acordata luminii din interiorul cladirilor pentru ca lucratorii sa aiba parte de un mediu de munca confortabil, de calitate si productivitate sporita.
In plus, lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in conditii de securitate. Cand sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si fixate astfel incat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Ca urmare a unor deficiențe majore în aplicarea acesteia, precum și a consecințelor sociale și de mediu înregistrate în primele șase luni ale anului, potrivit deciziei luate de Guvernul Tudose, prin Ministerul Mediului. „Constatăm un fenomen într-o continuă creștere a depozitării ilegale de deșeuri în România; ne confruntăm deja cu cantități duble comparativ cu 2016. De la începutul anului până în prezent, comisarii Gărzii Naționale de Mediu au identificat cantități de deșeuri ilegal depozitate pe o suprafață totală, la nivel național, de 1.391.438 mp, față de 626.256 mp în 2016. Acest fenomen a apărut ca formă de eludare a taxei la depozit, fiind unul de natură să pună în pericol sănătatea comunităților în care astfel de cazuri sunt tot mai des identificate. România nu a fost suficient de pregătită pentru introducerea acestei taxe, aceasta fiind, de altfel, și concluzia la care am ajuns împreună cu Comisarul european pentru Mediu, K. Vella. Acest instrument economic de stimulare a reciclării se aplică doar după ce sistemul colectării selective este funcțional în orice colț al țării, iar Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor sunt funcționale și pregătite să preia și să valorifice întregile cantități. Realitatea este că, în România, din 34 de SMID-uri construite cu fonduri europene doar unul este funcțional. În același timp, la fel de important este faptul că toate costurile provocate de introducerea taxei de depozit se regăsesc deja în facturile populației, în condițiile în care serviciile de salubritate nu s-au îmbunătățit față de anii precedenți. Ca atare, pentru o logică și coerență în aplicarea politicii de mangement al deșeurilor, România a luat decizia și a informat Comisia Europeană privind suspendarea taxei la depozit până la 1 ianuarie 2019. În perioada care urmează, vom aplica instrumente economice eficiente, fără costuri sociale și de mediu, prin care colectarea selectivă să devină o practică națională, iar cantitățile care ajung să fie taxate la groapa de gunoi să se limiteze doar la fracția umedă. România nu riscă infringement prin adoptarea acestei măsuri, dimpotrivă, evită un fenomen fără precendent în care tot mai multe cantități de deșeuri ajung să fie depozitate ilegal în jurul orașelor noastre, iar costurile reciclării să fie suportate doar de populație”, a declarat vicepremierul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu. Așadar, în urma discuțiilor cu Comisia Europeană, dar și a negocierilor cu Asociațiile municipiilor și orașelor, precum și cu operatorii de salubritate din România, s-a luat în discuție introducerea unui set de instrumente economice și măsuri care să impulsioneze sistemul reciclării în țara noastră și atingerea țintelor la nivel european: * Implementarea sistemului „plătești cât arunci”, sistem stipulat de lege, dar care nu este încă aplicat în România, care să conducă practic la utilizarea unui tarif diferențiat pentru cetățeanul care colectează selectiv; * Finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor în luna octombrie și promovarea acestuia prin Hotărâre de Guvern până la sfârșitul anului 2017; * Impunerea țintelor progresive pentru UAT-uri de reciclare anuală a deșeurilor municipale începând cu 25%, până la 50% în 2020. În același timp, această prevedere stipulează că, pentru cantitățile nereciclate conform țintei stabilite, UAT-urile vor plăti o contribuție la Administrația Fondului pentru Mediu de 50 lei/t; * Declanșarea de către Ministerul Mediului, împreună cu UAT-urile, a unor campanii naționale de conștientizare a populației prin care să se prezinte avantajele colectării selective. Astfel, populația va fi informată că are posibilitatea să plătească doar fracția umedă și că reciclabilele pot fi predate gratuit direct la operatorul de salubritate; * Operaționalizarea la nivel național a tuturor sistemelor de mangement integrat al deșeurilor (SMID-uri) construite în România.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Zgomotul denumit si poluare acustica, fonica sau poluare sonora, este o componenta a poluarii mediului care afecteaza starea pshiologica si biologica a oamenilor. Zgomotul este un sunet nedorit si neplacut auzului, fiind caracterizat de intensitate [dB] si frecventa [Hz].
In mediile industriale, o sursă importanta de poluare cu un risc grav pentru sanatatea si siguranta muncitorilor o reprezinta poluarea fonica. O data cu cresterea intensitatii, zgomotul devine un factor poluant al ambiantei de munca.
Conform art.6 alin.3 şi art.9 alin.1 din Directiva 89/391/CEE si reglementarilor din HG 493/2006, angajatorul trebuie sa evalueze si sa efectueze masuratori acustice pentru identificarea unor eventuale praguri care depasesc nivelul de zgomot la care sunt supusi lucratorii, respectiv: valori limita de expunere L (EX, 8h) = 87 db; valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea L (EX, 8h) = 85 db; valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea L (EX, 8h) = 80 db.
In cazul in care sunt depasiri ale nivelului reglementat, angajatorul trebuie sa:
reduca sursa zgomotului
sa limiteze propagarea lui
sa reduca expunerea la poluarea sonora si sa puna la dispozitie echipamentele de protectie individuala si colectiva
sa urmareasca sanatatea muncitorilor prin programarea acestora la medicul de medicina muncii
Expunerea prelungita un un nivel de zgomot ridicat poate provoca deterioarea auzului.
Riscul profesional este oboseala auditiva, hipoacuzie si se poate ajunge pana la surditate profesionala.
Oboseala auditiva se refera la un deficit in perceptia auditiva, ca urmare a expunerii la zgomot puternic.
Zgomotul (poluarea fonica) favorizeaza producerea accidentelor de munca prin efectul de mascare a semnalelor de alarma si prin devierea capacitatii de atentie sau vigilenta.
Zgomotul afecteaza in mod direct performantele la locul de munca si reduce capacitatea de concentrare. Atunci cand zgomotul depaseste un anumit nivel, devine neplacut si stresant. In cazul in care continua, stresul cronic declansat va avea in cele din urma consecinte negative asupra starii de sanatate, pierderea atentiei si va creste riscul de accidente la locul de munca a persoanei.

Foarte puţini dintre noi ştiu că există un cadru normativ pentru asigurarea protecţiei persoanelor încadrate în muncă în perioadele în care, datorită condiţiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme. Ordonanţa de urgenţă nr. 99/2000 stabileşte măsurile pe care trebuie să le asigure angajatorii atât în cazul temperaturilor ridicate, cât şi în cazul celor foarte scăzute.
Astfel, prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care:
depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
scad sub -20°C sau, corelate cu condiţii de vânt intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
Măsuri minimale
Potrivit OUG nr. 99/2000, în perioadele cu temperaturi ridicate extreme (caniculă), angajatorii trebuie să asigure următoarele măsuri minimale:
Pentru ameliorarea condiţiilor de muncă:
reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice;
asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;
alternarea efortului dinamic cu cel static;
alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer.
Pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor:
asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoană/schimb;
asigurarea echipamentului individual de protecţie;
asigurarea de duşuri.
Incapacitatea de a asigura măsurile minimale
Angajatorii care nu pot asigura condiţiile de mai sus vor lua, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, după caz, următoarele măsuri:
reducerea duratei zilei de lucru;
eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru: până la ora 11:00 şi după ora 17:00;
întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii activităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă, potrivit prevederilor legale.
Aceste măsuri se vor stabili dacă temperaturile extreme se menţin pe o perioadă de cel puţin două zile consecutiv. La aplicarea lor, angajatorii, de comun acord cu reprezentanţii sindicatelor sau cu reprezentanţii aleşi ai salariaţilor, precum şi ordonatorii de credite sau conducătorii instituţiilor finanţate din fonduri extrabugetare, după caz, vor stabili modalităţile de recuperare a timpului nelucrat şi modalităţile de plată, după cum urmează:
prin recuperarea în următoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere colectivă a activităţii, cu menţinerea drepturilor salariale avute anterior;
fără recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de întrerupere a activităţii, dar cu acordarea drepturilor salariale proporţional cu timpul efectiv lucrat.
Prevenirea îmbolnăvirilor şi sancţionarea angajatorilor
Pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extreme se vor lua următoarele măsuri:
asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicaţiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scăzute;
asigurarea primului ajutor şi a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;
trecerea, după posibilităţi, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecţiuni, care au contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme.
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei încălcarea reglementărilor de mai sus, dacă faptele nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni.
Constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se fac de către organele de control ale Inspecţiei Muncii prin Inspectoratele Teritoriale de Munca din Bucuresti si tara.

Controalele la angajatori se pot intensifica mâine, când canicula va cuprinde aproape toată țara
Mâine se anunță caniculă în aproape toată țara, conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), temperaturile urmând să ajungă chiar și la +40° Celsius. Astfel, șansele ca verificările inspectorilor de muncă la firme să se intensifice cresc considerabil, deoarece, în perioadele cu temperaturi extreme, angajatorii sunt obligați să ia anumite măsuri de protecție pentru salariații proprii.În cursul zilei de astăzi este în vigoare un cod galben de caniculă, cu maxime ajungând frecvent până la +36° Celsius, potrivit ANM, vizate fiind Banatul, Crișana, sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și parțial Transilvania. În cursul zilei de mâine, codul galben va cuprinde aproape toată țara (mai puțin județele Maramureș, Satu Mare și Sălaj), iar în județele Caraș-Severin, Dolj, Mehedinți, Olt și Teleorman va fi cod portocaliu de caniculă, cu maxime de până la +40° Celsius.
În perioadele cu temperaturi extreme ridicate, adică atunci când se înregistrează peste +37° Celsius, angajatorii sunt obligați, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2000, să ia anumite măsuri pentru protecția salariaților. Concomitent, autoritățile își intensifică de obicei controalele pentru a verifica respectarea obligațiilor firmelor. Concret, angajatorii trebuie să ia cel puțin următoarele măsuri:
pentru ameliorarea condițiilor de muncă: reducerea intensității și ritmului activităților fizice, asigurarea ventilației la locurile de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite și aerisite;
pentru menținerea stării de sănătate a angajaților: asigurarea apei minerale adecvate (câte doi-patru litri de persoană pentru fiecare schimb), asigurarea echipamentului individual de protecție, asigurarea de dușuri.
Suplimentar, actul normativ prevede că, „pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de muncă în condiții de temperaturi extreme”, mai trebuie luate și următoarele măsuri:
asigurarea de către angajator a examenului medical la angajare și a controlului medical periodic, urmărind depistarea precoce a contraindicațiilor pentru munca la temperaturi crescute;
asigurarea măsurilor de prim ajutor și a transportului la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate;
trecerea, după posibilități, în alte locuri de muncă sau reducerea programului de muncă pentru persoanele cu afecțiuni, care au contraindicații privind munca la temperaturi extreme.
Dacă aceste trei măsuri nu sunt luate de angajatori, inspectorii muncii pot aplica amenzi cuprinse între 1.500 și 2.500 de lei, conform OUG nr. 99/2000.
Așa cum am menționat deja, inspectorii de muncă își intensifică de obicei verificările la firme în perioadele caniculare tocmai pentru a controla dacă sunt respectate obligațiile stabilite prin ordonanța amintită. De obicei, inspecții au loc în domenii precum construcțiile, agricultura și turismul, dar și în alte domenii în care lucrătorii pot fi folosiți în aer liber.

Localurile fără autorizație de securitate la incendiu vor trebui s-o obțină până-n septembrie
Termenul-limită până la care localurile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu vor fi obligate să obţină un astfel de document va fi prelungit din nou, potrivit unui proiect de act normativ promulgat recent de șeful statului. Concret, este stabilită o amânare de trei luni, de la 30 iunie la 30 septembrie 2017, prin care autorităţile urmăresc să ofere tuturor beneficiarilor posibilitatea de a se conforma obligaţiei amintite, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive.
La finalul lui august 2016 a întrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016, document potrivit căruia construcţiile şi amenajările care funcţionează în prezent fără a deţine o autorizaţie de securitate la incendiu au obligaţia obţinerii acestui document până cel târziu la 30 iunie 2017 (în condițiile în care termenul inițial a fost 31 decembrie 2016 și a fost amânat ulterior).
Pentru a-şi produce în continuare efectele juridice, ordonanţa trebuia aprobată prin lege, iar o propunere legislativă în acest sens a trecut luni de președintele României. Concret, este vorba despre un Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr.17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.30 alin.(41) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, care în urma promulgării a devenit Legea nr. 146/2017.
Astfel, proprietarii de firme care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu și riscă astfel închiderea afacerilor primesc o nouă șansă, în condițiile în care noua lege stabilește o altă amânare, până la 30 septembrie 2017, a termenului până la care trebuie obținută o astfel de autorizație.
Mai mult, cei care vor avea depusă, la 30 septembrie 2017, documentația necesară obținerii autorizației de securitate la incendiu vor fi păsuiți de amenzile prevăzute de lege pentru nedeținerea documentului, cu condiția să se conformeze până la finalul anului în curs.
În motivarea amânării, parlamentarii au arătat că acordarea unui nou răgaz vine în sprijinul celor care vor să intre în legalitate, dar care au depus documentația necesară obținerii documentului cu întârziere, din diverse motive. În plus, „s-a ținut cont și de supraaglomerarea inspectoratelor pentru situații de urgență, unde au ajuns foarte multe documente, iar personalul abilitat cu verificarea lor este prea puțin”.
Totodată, extinderea perioadei în care se realizează conformarea de bună voie la norma de autorizare va duce la creşterea numărului de construcţii autorizate, fără a fi necesară aplicarea unor măsuri coercitive.
Nu în ultimul rând, prelungirea cu alte trei luni a termenului va însemna reducerea numărului de solicitări de autorizare respinse pentru neconformităţi, beneficiarii urmând astfel să aibă la dispoziţie o perioadă mai mare de timp în care să obţină autorizaţia de securitate la incendiu.
Potrivit Legii nr. 33/2016, obligaţia obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu revine beneficiarului investiţiei ori persoanei fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii noi sau intervenţii la construcţiile existente.
Totuşi, în cazul în care este constatată încălcarea gravă a cerinţei de securitate la incendiu, autorităţile pot decide oprirea funcţionării ori utilizării construcţiilor/amenajărilor fără a mai aştepta obţinerea autorizaţiei amintite.
Atenţie! Până la data obţinerii autorizaţiei de securitate la incendiu, răspunderea pentru funcţionarea construcţiilor şi amenajărilor din punct de vedere al asigurării cerinţei de securitate la incendiu revine exclusiv beneficiarilor investiţiilor.
Localurile care nu respectă securitatea la incendiu pot fi sigilate
Dacă până în noiembrie 2015 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) putea să dispună doar oprirea funcţionării/folosirii construcţiilor/amenajărilor, acum personalul ISU poate şi să sigileze construcţiile şi amenajările firmelor care nu respectă regulile de siguranţă la incendiu.
„Atribuţiile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au fost extinse în sensul că inspectorii ISU pot sigila construcţiile şi amenajările operatorului economic în punctul de lucru în care constată încălcarea reglementărilor privind siguranţa la incendiu. Potrivit legislaţiei în vigoare până la data prezentei reglementări, ISU putea dispune doar oprirea funcţionării ori utilizării contrucţiilor sau amenajărilor, ceea ce nu era de natură să garanteze încetarea de fapt a funcţionării”, explicau reprezentanţii Guvernului în noiembrie 2015, în urma adoptării actului citat.
Totodată, în cazul aplicării sigiliului, firmele sunt obligate să înştiinţeze clienţii despre acest aspect, prin afişarea, la loc vizibil, a unui anunţ referitor la oprirea activităţii.
Potrivit normelor în vigoare, criteriile pentru închiderea localurilor se aplică în cazul clădirilor/spaţiilor comerciale, adică în baruri, cluburi, discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine şi supermagazine. De asemenea, acestea sunt valabile în egală măsură pentru clădirile/spaţiile culturale (teatre, cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate sau deschise participării publicului) şi clădirile/spaţiile turistice (hoteluri, moteluri, hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni).

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Calitatea mediului de munca si a conditiilor de microclimat la locurile de munca din birouri trebuie sa fie o prioritate a culturii organizatorice a angajatorilor. Un microclimat confortabil este ceea ce inspira, majoritatii oamenilor, un sentiment de satisfactie fata de mediu, identificat cu termenul „calitatea mediului” sau, pur si simplu, „confort”.
Factorii microclimatici la locul de munca, cum sunt temperatura, umiditatea, iluminatul, zgomotele, imbracamintea, precum si intensitatea activitatilor fizice efectuate, pot cauza angajatilor o serie de raspunsuri biologice, variind de la o stare de bine la o stare de disconfort si chiar stres.
Microclimatul reprezinta componenta mediului fizic de munca formata din ansamblul conditiilor de temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer si zgomotul existent la locul de munca. Un alt parametru important este calitatea aerului la locul de munca, care este proportionala cu buna ventilatie la locul de munca, cu aportul de aer proaspat care se face natural (prin ferestre deschise) sau mecanic (prin sisteme de ventilatie).
Lumina
O atentie deosebita trebuie acordata luminii din interiorul cladirilor pentru ca lucratorii sa aiba parte de un mediu de munca confortabil, de calitate si productivitate sporita.
Un exemplu de iluminare naturala potrivita poate fi evidentiat in situatia unui spatiu de munca unde lumina patrunde din lateral sau chiar prin tavan.
In plus, lucratorii trebuie sa aiba posibilitatea sa deschida, sa inchida, sa regleze sau sa fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele in conditii de securitate. Cand sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si fixate astfel incat sa nu constituie un pericol pentru lucratori.
Lumina adecvata la locul de munca imbunatateste capacitatea fizica si psihica a salariatilor si are efect pozitiv asupra randamentului in activitate.
Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie sa permita evitarea luminii solare excesive la locurile de munca, in functie de natura muncii si de locul de munca.
Munca in conditii de iluminare slaba sau in situatia instalatiilor de iluminat plasate irational conduce la iritabilitate crescuta si la oboseala rapida, inducand o stare generala de deprimare si disconfort, care afecteaza in mod direct scaderea capacitatii de munca. Rata medie de iluminare pentru cladiri industriale si locuri de munca poate fi comparata cu normative speciale.
Instalatiile de iluminat din incaperile cu posturi de lucru si de pe caile de acces si de circulatie trebuie amplasate in asa fel incat sa nu existe riscul de accidentare a lucratorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat. Trebuie avut in vedere faptul ca locurile de munca in care lucratorii sunt in mod deosebit expusi riscurilor in caz de intrerupere a iluminatului artificial trebuie sa fie prevazute cu iluminat de siguranta/urgenta de o intensitate suficienta.
Aerul
Noile constructii realizate la cele mai inalte standarde se remarca printr-un confort sporit pentru personalul de birou, avand astfel un efect benefic asupra sanatatii si, in consecinta, creste nivelul productivitatii.
Tot mai multi angajatori responsabili iau in calcul imbunatatirea conditiilor de micriclimat la locul de munca reprezentati prin temperatura, umiditate, ventilatie sau nivel de dioxid de carbon.
Calitatea aerului la locul de munca este exprimata prin numarul de parti pe milion (ppm) de dioxid de carbon.
Un indice prea mare al concentratiei de dioxid de carbon in aer poate afecta capacitatea de concentrare, accentueaza starea de oboseala si afecteaza starea generala de sanatate cu implicatii asupra nivelului de productivitate.
Exista aparate care pot determina nivelul de dioxid de carbon intr-o incapere.
400 – 700 ppm indica un nivel potrivit pentru desfasurarea activitatii in bune conditii;
700 – 1200 ppm indica un nivel marit de dioxid de carbon care genereaza oboseala, somnolenta, scaderea capacitatii de concentrare;
> 1200 ppm se poate ajunge la pierderea capacitatii de munca.
Ventilatia locurilor de munca in spatii inchise
La locurile de munca in spatii inchise trebuie luate masuri pentru a asigura suficient aer proaspat, avandu-se in vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucratorilor.
In cazul utilizarii unui sistem de ventilare fortata, acesta trebuie sa fie mentinut in stare de functionare.
Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, daca acest lucru este necesar pentru sanatatea lucratorilor.
Daca se utilizeaza instalatii de ventilare mecanica sau de aer conditionat, acestea trebuie sa functioneze astfel incat sa nu creeze disconfort prin expunerea lucratorilor la curenti de aer.
Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sanatatea lucratorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminata fara intarziere.
Eficienta energetica
O iluminare buna si aerul proaspat si curat necesita un consum mare de energie. O solutie in acest sens o reprezinta echiparea lampilor de iluminat cu senzori care regleaza intensitatea luminii artificiale. In cazul in care nivelul de lumina ambientala este suficienta, sistemul de iluminat artificial se dezactiveaza.
De asemenea, investitia in sisteme de iluminat tip LED scade consumul de energie, deoarece este de 6 ori mai eficient decat un bec cu incandescenta si cu 40% peste un bec economic si poate reprezenta o solutie pentru a eficientiza consumul de energie intr-o incapere moderna si confortabila pentru lucratori.
De retinut!
Angajatorul are obligatia de a face determinari ale conditiilor de lucru, la toate locurile de munca/posturile de lucru.
Ca urmare a rezultatelor, angajatorul trebuie sa realizeze masuri tehnice, sanitare si organizatorice pentru imbunatatirea conditiilor de microclimat.
Angajatii care lucreaza intr-un birou sunt expusi la o serie de riscuri pentru sanatate, cum ar fi sedentarismul, efectuarea de activitati repetitive, lucrul cu calculatorul si microclimatul necorespunzator. Birouri aglomerate, inghesuite, zgomotoase, in care lipsesc ventilatia si lumina adecvata conduc la scaderea performantei lucratorilor.
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la prevenirea prezentei peste limitele maxime admise a agentilor chimici, fizici sau biologici, precum si suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda in cuantum de la 5.000 la 10.000 lei conform art. 39, alin. (9), lit.b, Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.