Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Amenda pentru munca nedeclarată va fi aplicată la limita maximă, de 20.000 lei, pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă și nu doar în cazurile în care sunt indentificate mai multe persoane în această situație, conform unei ordonanțe de urgență discutate de Guvern. Primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă în formă scrisă, încheiat în ziua anterioară începerii activității, sau primirea acesteia în afara orelor stabilte prin contract part-time vor fi considerate muncă nedeclarată, iar angajatorii vor avea noi obligații privind contractele de muncă.

Argumentul Guvernului este că măsurile sunt necesare deoarece, în prima jumătate a anului, inspectoratele teritoriale de muncă au sesizat organele de cercetare penală cu privire la 349 de fapte de primire la muncă a unui număr mai mare de 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, conform proiectului de ordonanță, munca nedeclarată va reprezenta: a. primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității. b. primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității. c. primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat. d. primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Ordonanța prevede totodată ca noile contracte individuale de muncă să se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul va fi obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. Tot anterior începerii activității, contractul individual de muncă va fi înregistrat în registrul general de evidentă a salariaților, care se va transmite inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul va fi obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc. În sarcina angajatorului va intra nu doar evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, ci și evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență. Regimul amenzilor pentru nerespectarea acestor norme va fi schimbat semnificativ, astfel încât dacă în prezent Codul Muncii prevede că primirea la muncă a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă este sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, în viitor amenda va fi strict de 20.000 lei pentru fiecare persoană aflată în această situație. ”Impactul stabilirii ca și infracțiune a faptei de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă nu a fost cel așteptat, fapt care a generat o privare de efecte a reglementării și o discriminare între angajatorii sancționați contravențional în limita maximă a amenzii reglementată de prevederile art. 260 alin. (1) lit. e), respectiv până la 100.000 lei pentru 5 persoane identificate fără contract de muncă, și angajatorii aflați în situația reglementată de art. 264 alin. (4) care, în urma analizei faptei sub aspect infracțional, sunt sancționați cu o eventuală amendă administrativă, al cărei cuantum este extrem de redus (500 – 1.000 lei)”, arată Guvernul. Prin urmare este eliminată limita de 5 persoane stabilite în prezent de Codul muncii și fapta este stabilită drept contravenție indiferent de numărul de persoane identificate că prestează muncă nedeclarată. Actul normativ introduce și noi tipuri de amenzi, astfel: – primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; – primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; – primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată. În cazul constatării săvârșirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de muncă poate dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat. Angajatorul va putea relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității, inclusiv prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată. Ordonanța mai prevede că primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. UPDATE ora 15.17 Guvernul a anunțat că a aprobat ordonanța de urgență care introduce reglementări noi în Codul muncii privind munca nedeclarată Mai jos comunicatul integral al Guvernului: „Angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, se prevede în Ordonanța de urgență de modificare și completare a Codului muncii, adoptată de Executiv în ședința de astăzi. Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidență a salariaților. Modificarea Codului muncii vizează adaptarea legislației naționale la noile provocări cu care se confruntă autoritățile, în special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate. Astfel, actul normativ reglementează situațiile care constituie muncă nedeclarată: Ø Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității; Ø Primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; Ø Primirea la muncă a unui salariat în perioada în acre acesta are contractul individual de muncă suspendat; Ø Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. De asemenea, se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent, pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate. Totodată, inspectorii de muncă vor avea competența de a sista activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată. Totodată, în vederea încurajării contravenientului la conformare și la plata benevolă a amenzii contravenționale, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancționare. Altă modificare stabilește că primirea la muncă a unei persoane aflată ilegal în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Dacă simți că vei face infarct, ai în jur de 10 secunde să reacționezi înainte să îți pierzi cunoștința. Un gest care îți poate salva viața e tusea. Tușește cu putere, încontinuu și respiră adânc.

Respirația adâncă te ajută să menții nivelul corect de oxigen, iar tusea ajută circulația sanguină și normalizează bătăile inimii.
Respirația adâncă și tusea trebuie repetate la fiecare două secunde, până la sosirea ambulanței.
În cazul în care începi să te simți mai bine, oprește-te din tușit.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Codul muncii va suferi modificări majore mai repede decât ne-am fi așteptat, iar cele mai importante dintre ele fac referire la munca nedeclarată. Concret, prevederile incluse inițial într-un proiect de lege lansat de Ministerul Muncii au fost mutate între timp într-un proiect de ordonanță de urgență, pe care Guvernul îl poate vota chiar în ședința de azi. Asta înseamnă că modificările, ce vor influența semnificativ activitatea angajatorilor, vor intra în vigoare mult mai devreme, parcursul legislativ în acest caz fiind mult mai scurt decât cel al unui proiect de lege, ce ar fi trebuit votat și dezbătut și în Parlament. Comparativ cu forma inițială, a fost majorat și cuantumul amenzilor pentru munca nedeclarată.
Un Proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii figurează azi pe ordinea de zi a Guvernului, astfel că, dacă va fi adoptat, documentul va mai avea nevoie doar de publicarea în Monitorul Oficial pentru a se aplica.
De altfel, actul conține mai multe propuneri majore de modificare a Codului muncii, care vor influența destul de mult activitatea angajatorilor. Partea interesantă este că toate aceste prevederi, pe care le sintetizăm mai jos, au fost incluse inițial într-un proiect de lege lansat la jumătatea lunii iunie de Ministerul Muncii.
Cum însă traseul legislativ al unui proiect de lege este unul mai lung și anevoios, fiind necesare atât aprobarea Guvernului, cât și a Parlamentului, legiuitorul a decis să mute prevederile într-un proiect de ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă că măsurile vor putea intra în vigoare cât de curând.
1. Actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte
Poate cea mai semnificativă schimbare ce VA apărea în activitatea angajatorilor este scurtarea termenului în care se pot încheia actele adiționale pentru modificările contractuale (de exemplu, când se majorează salariul sau când se schimbă criteriile de evaluare a activității profesionale). Mai precis, actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte, nu în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificărilor.
2. Munca salariaților cu normă parțială în afara programului, amendată
Dacă un salariat angajat cu normă parțială se va duce la serviciu în afara programului de lucru stabilit contractual, acesta va presta, conform legii, muncă nedeclarată. În momentul de față, această activitate nu este identificată prin Codul muncii ca muncă nedeclarată, ci există doar o interdicție de a presta ore suplimentare de către salariații cu normă parțială. Astfel, această formă de muncă nedeclarată va putea fi sancționată cu amenzi de 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În forma inițială, proiectul lansat de Ministerul Muncii prevedea amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
3. Munca salariaților în timpul suspendării contractului de muncă, amendată
O altă formă de muncă nedeclarată va fi considerată, în mod oficial, primirea la muncă a salariaților aflați în perioada de suspendare a contractului individual de muncă. Această modificare va fi, practic, doar o recunoaștere în legislație a jurisprudenței curții supreme a României. Concret, pentru munca în timpul suspendării contractului, angajatorii vor risca amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (în loc de amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, așa cum era prevăzut inițial).
4. Primirea la lucru fără contract și fără raportarea în Revisal, muncă nedeclarată
În afară de munca în perioada de suspendare a contractului individual și în afara programului stabilit pentru salariații cu normă parțială, proiectul va identifica încă două fapte ce constituie muncă nedeclarată. Mai exact, primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității și primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității. Ambele fapte vor fi sancționate cu amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (lucru care, de altfel, deja se întâmplă: prima faptă e acoperită acum de Codul muncii, iar a doua – de hotărârea de Guvern privind Revisal). Și aici, a fost eliminat cuantumul minim al amenzilor, de 10.000 de lei, fiind păstrată o singură valoarea, cea maximă (20.000 de lei).
5. Indulgență pentru angajatorii ce plătesc repede amenzile pentru munca nedeclarată
Pentru cele patru fapte ce vor constitui muncă nedeclarată, angajatorii vor putea plăti doar jumătate din minimul amenzilor, însă numai dacă le achită în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție. Așadar, vorbim de primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat și primirea la lucru a unui salariat cu normă parțială în afara programului stabilit contractual.
6. Evidența orelor de lucru se va face mult mai strict
Evidența activității zilnice a salariaților va trebui să fie mai detaliată decât este acum. Concret, dacă acum se prevede doar că angajatorii sunt obligați să țină evidența orelor de lucru, în viitor aceștia ar putea fi obligați să înregistreze atât ora de începere a programului de lucru, cât și ora de terminare.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Pensionarii care au muncit în condiții mai grele de muncă și ale căror pensii au fost stabilite înainte de 1 ianuarie 2011 pot beneficia, în sfârșit, de plata pensiilor recalculate, așa cum li se promisese în 2015. Executivul a stabilit că drepturile de pensie recalculate se acordă în două etape, iar primele recalculări s-au făcut deja luna trecută, cea de-a doua etapă fiind programată pentru noiembrie. Recent, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a venit cu o serie de precizări pe care cei vizați de recalculări trebuie să le ia neapărat în seamă.
În 2015, s-a stabilit ca anumite categorii de pensionari să beneficieze de o recalculare a pensiilor: concret, e vorba de cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011 și care au lucrat în grupa I și/sau II de muncă ori în condiții deosebite/ speciale. Recent, Guvernul a stabilit și când se vor acorda aceste recalculări, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Actul, care a intrat în vigoare pe 9 mai, prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 334, stabilește că recalcularea se face din oficiu, ceea ce înseamnă că pensionarii nu trebuie să facă ceva în acest sens. În luna iulie a avut loc prima plată a drepturilor de pensie recalculate, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1990-31 martie 2001 inclusiv. Următoarea etapă de plată va avea loc în noiembrie, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-31 decembrie 2010 inclusiv.
Recent, CNPP a venit cu o serie de precizări importante pe acest subiect. Potrivit comunicatului Casei, beneficiarii trebuie să rețină următoarele:
există cazuri în care recalcularea nu duce neapărat la o creștere a pensiei;
totuși, nicio pensie nu scade: „Niciuna dintre pensiile recalculate nu va scădea; în siuațiile în care pensia recalculată va fi mai mică, se vor menține în plată punctajul mediu anual și cuantumul aferent, anterior recalculării”, se precizează în comunicat;
pensiile se majorează cu 9%, prin aplicarea noii valori a punctului de pensie: „În toate situațiile, pensiile vor fi majorate cu 9%, prin aplicarea noii valori a punctului de pensie de 1.000 de lei, valabilă de la 1.07.2017”, mai scrie în comunicat.
Drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu 1 ianuarie 2016, așa cum s-a stabilit în 2015, prin Legea nr. 192/2015. De majorare beneficiază însă doar pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care au beneficiat de un stagiu de cotizare (complet, potrivit precizărilor CNPP) mai mic decât cel utilizat pentru restul pensionarilor.
De asemenea, prin hotărârea Executivului, s-a decis ca de recalculare să beneficieze și pensionarii de invaliditate care s-au pensionat înainte de 1 ianuarie 2011 și care, ulterior, nu au avut o schimbare a gradului de invaliditate sau trecere la pensie pentru limita de vârstă. De aceleași prevederi se vor bucura și cei care iau pensie de urmaș, în funcție de categoria de pensie a susţinătorului decedat din care s-a stabilit pensia de urmaş.
Concret, pensionarii vizați de recalculare au parte de o creștere a punctajelor anuale realizate, astfel:
cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale;
cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite.
De exemplu, beneficiază de aceste recalculări: nevăzătorii și persoanele cu handicap ori persoanele din industria extractivă de petrol și gaze.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Concediul pentru incapacitate temporară de muncă provocată de boli/accidente care nu au a face cu munca are o durată maximă de 183 de zile într-un an. Totuși, actul normativ care-l reglementează prevede și posibilitatea prelungirii lui, pentru a se evita pensionarea, dar cu maximum 90 de zile. Recent, în Monitorul Oficial a fost publicată și procedura prin care medicul primar sau specialist propune prelungirea concediului.

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă și indemnizația aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire, după cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. E important să precizăm însă că ne referim la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente și boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca.
Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist poate să propună pensionarea pentru invaliditate a bolnavului. Dar asta nu e singura soluție prevăzută de lege. Ca să se evite pensionarea, același medic ar putea să propună și prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile. Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile.
“În situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul prevăzut la alin. (1) (medicul primar/specialist – n.red.) poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate și menținerii asiguratului în activitate (…). Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale (…) în raport cu evoluția cazului și cu rezultatele acțiunilor de recuperare”, scrie în OUG nr. 158/2015.
Un act normativ care tratează modul în care se acordă prelungirea a fost publicat miercuri și se aplică deja. Concret, e vorba de Ordinul Casei Naționale de Pensii Publice și ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017. Concret, propunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcție de situația pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii. El trebuie să facă asta cu cel puțin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
Ce documente trebuie depuse, mai exact (în copie):
biletul/biletele de ieșire din spital;
rezultatele analizelor de laborator, investigațiilor funcționale și imagistice ce susțin diagnosticul, evoluția și prognosticul de recuperare și tratamentele efectuate;
referatul medical întocmit de medicul curant;
adeverința ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni.
Pe lângă acestea, mai trebuie depus, de data asta în original, referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
În final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Cei de la Institut vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat.
Potrivit Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este un procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.
În plus, pentru acest tip de concediu, la fel ca și pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie. Mai sunt șase tipuri de concedii ce constituie, potrivit legii, vechime în muncă pentru stabilirea pensiei.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Atestarea verificatorilor de proiecte și a experților tehnici în construcții se va face după o nouă procedură.
Pentru a răspunde cerințelor prevăzute de Legea nr. 10 din 1995, dar și pentru a răspunde solicitărilor venite din piață, vechea procedură va fi revizuită. Ca urmare, noile prevederi vizează în principal: * Reducerea vechimii minime a activității de la 8 la 5 ani pentru verificatori de proiecte și de la 12 ani la 10 ani pentru experți tehnici. Pentru absolvenții cu diplomă de doctor într-unul din profilurile sau specializările de construcții, condiția de vechime în muncă se reduce cu 3 ani; * prezentarea detaliată a documentelor depuse de solicitanții, cetățeni români sau de către cetățeni ai altui stat membru al Uniunii Europene ori ai Spațiului Economic European; * planificarea examenelor de atestare, de regulă semestrial, în ultima lună a semestrului și, după caz, trimestrial, în ultima lună a trimestrului; * numirea, organizarea și funcționarea comisiilor de atestare și de contestații; * reglementarea prevederilor referitoare la prelungirea dreptului de practică, inclusiv prin introducerea obligativității efecturăii unui curs de perfecționare organizat de către o instituție acreditată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – ARACIS, sau document prin care să se certifice participarea, în calitate de lector, la predarea de cursuri în domeniul construcțiilor, anterior depunerii solicitării de prelungire a dreptului de practică; * întocmirea și gestionarea băncilor de date privind verificatorii de proiecte și experții tehnici; * detalierea modului de suspendare sau anulare a dreptului de practică, ca sancțiune complementară prevăzută de Legea nr. 10 din 1995, republicată.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Amenzi de 275.188 de euro aplicate de Inspectia Muncii in perioada 3-7 iulie
In perioada 3-7 iulie 2017, Inspectia Muncii a desfasurat actiuni de control in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare totala de 275.188 de euro, adica 1.238.350 de lei. In plus, au fost depistate 75 de persoane care desfasurau munca fara forme legale, din care 13 in judetul Constanta, iar 10 in judetul Arges.
In domeniul relatiilor de munca, la nivel national s-au aplicat amenzi in valoare de 856.100 de lei din care 590.000 de lei pentru munca fara forme legale. Au fost efectuate 1.252 de controale din care 54 au fost pe timp de noapte.
In domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au aplicat amenzi in valoare de 382.250 de lei. Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 118 de evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi incadrate sau nu ca fiind accidente de munca. Au fost efectuate 1.096 de controale in domeniu.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
În cazul unor accidente suferite de muncitori în timpul lucrărilor, beneficiarul se poate trezi bănuit ca purtând o parte din vină. Dacă lucrătorii muncesc fără forme legale, nu există o firmă care să le facă instructajele necesare, care să le ofere echipamente adecvate ș.a.m.d., proprietarul lucrărilor își asumă unele riscuri destul de mari, atât de ordin bănesc, dar și sub forma unei posibile răspunderi penale.
Spuneam cu o altă ocazie de faptul că cei care lucrează în construcții trebuie să aibă neapărat contracte de muncă, neputând munci ca zilieri, pentru că legea nu oferă posibilitatea asta. Așadar, muncitorii nu pot lucra legal decât într-o firmă de construcții, orice fel de entitate ar fi ea, ori pot munci direct cu contract de muncă la beneficiarul lucrării.
Proprietarul acelei construcții ar putea spune însă că nu-l interesează cum muncește (legal sau nu) lucrătorul construcția sa. Însă așa cum spuneam în acest material, dacă se înțelege direct cu muncitorii, e obligat să-l intereseze cum muncesc aceștia. În lipsa unei entități care să stea la mijloc, între muncitor și beneficiar, atunci el începe să intre pe terenul raporturilor de muncă, fie că vrea, fie că nu vrea acest lucru.
Din perspectiva Codului muncii, cei care angajează „la negru” mai mult de cinci persoane săvârșesc o infracțiune pentru care pedeapsa este stabilită între unu și doi ani de închisoare, iar pentru mai puțin de cinci persoane inspectorii de muncă pot da o amendă de la 10.000 la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată.
De ce mai contează însă dacă muncitorii lucrează sau nu cu forme legale sau dacă aparțin de o firmă? Pentru că în cazul în care, în timp ce se află la muncă pe șantier, i se întâmplă ceva, beneficiarul lucrării poate să răspundă de viața și sănătatea celui care lucrează pentru el. Chestiunea răspunderii diferă însă foarte mult de la o situație la cealaltă, după cum vom vedea.

Situația 1: Muncitorul este angajat al unei firme
În această situație avem practic trei părți implicate: beneficiarul lucrării, firma respectivă și cel care muncește în mod efectiv și care aparține de firmă (poate fi chiar a sa, el fiind propriul angajat).
În momentul în care beneficiarul cade la o înțelegere cu firma respectivă, el contractează un serviciu pe care aceasta, prin muncitorii săi, i-l va presta. Firma respectivă este cea căreia îi revin, prin lege, obligații pentru siguranța și sănătatea salariaților săi, pentru salariile și contribuțiile acestora ș.a.m.d. Beneficiarul nu este practic interesat de cum se desfășoară raporturile de muncă între lucrătorii respectivi și angajatorul lor și nu răspunde pentru siguranța lor în timpul lucrărilor de construcție, pentru că altcuiva îi revine datoria asta.
„În momentul în care se contractează un serviciu, indiferent de ceea ce se întâmplă în timpul prestării serviciului, beneficiarul nu poate fi tras la răspundere, această răspundere fiind în esență transferată către angajator”. Beneficiarul lucrării nu trebuie să le asigure echipamente muncitorilor, angajatorul fiind responsabil pentru asta. De asemenea, de instructajele de securitate și sănătate în muncă nu e responsabil beneficiarul.
Desigur, dacă beneficiarul este cel care-i angajează cu contract de muncă pe lucrătorii respectivi, atunci el este cel responsabil de sănătatea și securitatea lucrătorului pe șantier. Numai că responsabilitatea aceasta o are ca angajator, iar nu ca beneficiar al construcției.

Situația 2: Muncitorul lucrează „la negru”, direct pentru beneficiar
Cum spuneam mai sus, nu vom intra pe tărâmul discuțiilor de dreptul muncii, pentru că am mai făcut-o cu altă ocazie, când am precizat că legea îl sancționează destul de aspru pe cel care lucrează cu oameni fără să le facă contracte de muncă. Munca „la negru” înseamnă riscuri nu doar pentru lucrător, dar și pentru beneficiarul construcției la care se lucrează.
Dacă muncitorului i se întâmplă un accident de muncă, atunci se poate activa răspunderea beneficiarului, mai ales dacă cineva cere apoi despăgubiri, să zicem. Dacă s-au produs chiar și pierderi de vieți omenești, atunci lucrurile vor ajunge în atenția organelor de urmărire penală, iar răspunderea este deja una penală.
„Din perspectiva dreptului civil, dar și penal, desigur că vom discuta pe de-o parte de răspundere civilă delictuală, dar și de vinovăția ce poate incumba sub forma unei culpe în cadrul unei infracțiuni, în cazul în care persoana respectivă suferă o accidentare sub forma unei vătămări corporale sau se ajunge chiar la deces”.
„De cele mai multe ori, această răspundere nu este antrenată, având în vedere că persoana ce prestează un serviciu la negru, nu o să denunțe o asemenea activitate, însă dacă lucrurile degenerează atât de tare încât s-ar ajunge la decesul celui ce prestează acel serviciu, probabil că familia ar fi interesată de tragerea la răspundere a vinovatului. De regulă, într-o asemenea situație s-ar deschide un dosar penal pentru ucidere din culpă, însă soluția poate să fie diferită în funcție de desfășurarea efectivă a serviciului respectiv și în condițiile în care persoana beneficiarului poate fi pusă în strânsă legătură cu infracțiunea”,
Codul penal, mai exact textul de lege al infracțiunii de ucidere din culpă, spune următoarele: o formă a uciderii din culpă este și cea în care moartea cuiva s-a produs ca urmare a faptului că unele dispoziții legale privind exercitarea unei profesii/ meserii nu au fost respectate. „Ori în teza expusă, este clar că discutăm de o nerespectare a dispozițiilor legale în materie de muncă”.
Nu e obligatoriu ca dacă se întâmplă un astfel de accident de muncă, proprietarul lucrării să intre automat în poziția celui responsabil de ce s-a întâmplat. Organele de cercetare trebuie să găsească o legătură concretă între fapta beneficiarului și accidentul respectiv.
Adică trebuie să existe o legătură între modul în care au muncit respectivele persoane, fără instructaje de sănătate și securitate în muncă, fără echipamente etc. și faptul că au suferit un accident. Riscul este, fără îndoială, unul comun: atât al muncitorului, cât și al celui pentru care el muncește.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Începând de ieri, persoanele care nu respectă anumite reglementări din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor riscă pedepse cu închisoare mai mari. Majorarea sancţiunilor este una dintre numeroasele prevederi incluse de OUG nr. 68/2016, care se aplică din 16 iulie.
Astfel, limita inferioară a pedepsei creşte de la 6 luni la 3 ani, constituind infracţiuni pedepsite cu închisoare de la 3 ani la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:
importul de aparate, instalații, echipamente, utilaje, substanțe și produse folosite și uzate, din categoria deșeurilor interzise la import;
neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităților de colectare, tratare, transport, valorificare și eliminare a deșeurilor periculoase;
comercializarea, abandonarea și/sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României;
refuzul de returnare în țara de origine a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și pentru care s-a dispus măsura returnării de către autoritatea competentă;
introducerea în țară a deșeurilor în scopul eliminării și/sau neutilizarea acestora în scopul pentru care au fost introduse;
acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deșeurilor introduse ilegal în țară și/sau a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
PSI-Firmele care au clădiri mari de comerț și cazare, obligate din 2018 să aibă servicii de urgență!
Firmele care administrează clădiri pentru cultură sau activități sportive cu peste 600 de locuri, precum și companiile care au în administrare clădiri pentru comerț cu o suprafață de cel puțin 1.500 mp sau pentru turism cu cel puțin 200 de locuri de cazare, printre altele, vor fi obligate să înființeze două tipuri de servicii pentru situații de urgență până la finalul anului în curs. De altfel, o astfel de obligație urma să intre în vigoare pe 23 iulie 2017, însă Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a propus recent, prin intermediul unui proiect de act normativ, prorogarea termenului până la 31 decembrie 2017.
Obligația mai multor categorii de firme de a-și constitui, în funcție de activitatea desfășurată și suprafață aferentă, două tipuri de servicii private pentru situații de urgență este prevăzută în Ordinul MAI nr. 96/2016 și ar urma să intre în vigoare la 23 iulie 2017.
Totuși, ca urmare a numărului mare de petiții/memorii venite din partea reprezentanților mediului de afaceri, instituția a publicat recent, pe site-ul propriu, un proiect de act normativ prin care prorogă termenul amintit până la 31 decembrie 2017.
Potrivit referatului de aprobare anexat documentului, este necesară și revizuirea actului normativ publicat anul trecut, astfel încât să fie stabilite expres, printre altele, criterii de dotare cu autospeciale de stingere cu apă și spumă a serviciilor voluntare sau clarificarea posibilității funcţionării simultan a unui serviciu propriu şi a unei societăți prestatoare de servicii.
Ordinul MAI nr. 96/2016 stabilește și categoriile de entități ce vor avea obligația constituirii serviciilor proprii pentru situații de urgență. Așa cum am precizat, sunt două tipuri de servicii, denumite C1 și C2, iar pentru primul dintre acestea sunt vizați următorii operatori economici care au în administrare:
clădiri sau ansamblu de clădiri și spații anexe pentru comerț, cu suprafața desfășurată peste 1.500 mp;
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru turism, cu număr de locuri mai mare de 200;
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru producție și/sau depozitare, cu suprafața desfășurată între 10.000 și 50.000 mp, cu risc mare și foarte mare de incendiu.
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru cultură, cu număr de locuri mai mare de 600;
clădiri pentru activități sportive și spectacole cu peste 600 de locuri;
clădiri sau ansamblu de clădiri pentru sănătate, cu un număr de paturi mai mare sau egal cu 100;
clădiri înalte sau foarte înalte, cu excepția clădirilor de locuit.
Conform prevederilor din actul normativ, serviciile de tip C1 trebuie formate dintr-un șef serviciu, compartiment pentru prevenire sau specialiști pentru prevenire și cel puțin o echipă specializată.
În principiu, funcțiile serviciului propriu tip C1 trebuie exercitate de personalul angajat al operatorului economic sau al instituției, încadrat pe alte funcții.
În ceea ce privește serviciul propriu tip C2, acesta trebuie constituit de către firmele supuse legislaţiei privind controlul accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase, precum şi de cele care au în administrare clădiri sau ansambluri de clădiri, cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 50.000 mp, cu risc mare şi foarte mare de incendiu.
Această categorie trebuie formată dintr-un șef serviciu, compartiment pentru prevenire, una sau mai multe formații de intervenție, compusă/compuse din cel puțin două grupe de intervenție care încadrează autospeciale de stingere cu apă și spumă și echipe specializate.
Actul normativ analizat reglementează și situația firmelor ce nu înființează un serviciu propriu. Astfel, în acest caz, operatorul economic trebuie să încheie contracte cu servicii voluntare, cu firme sau instituții care au constituit servicii proprii sau cu societăți prestatoare de servicii.