Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Incepem prin a mentiona ca potrivit art. 196 alin. (1) din Codul muncii participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului.
De asemenea, art. 197 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca in cazul in care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocazionate de aceasta participare sunt suportate de catre acesta.
Este important de stiut ca, daca salariatul se afla la curs in vederea formarii sale profesionale nu constituie timp de munca, nu este pontat.
Pregatirea profesionala a salariatilor este obligatorie putand fi facuta in modalitatile prevazute de art. 193 Codul muncii republicat.
Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca (art. 196 alin. (2) din Codul muncii).
Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala in conditiile art. 197 alin. (1) din Codul muncii, nu pot avea initiativa incetarii contractului individual de munca pentru o perioada stabilita prin act aditional.
Angajatorul are obligatia sa formeze profesional salariatii iar salariatii au dreptul sa fie formati profesional. Daca formarea profesionala este realizata in afara programului sau in zilele de repaus saptamanal salariatii nu beneficiaza nici de ore suplimentare si nici de zile libere in contul zilelor in care s-au format profesional.
Pe durata formarii profesionale salariatii nu presteaza munca pentru care s-au angajat si nu sunt la dispozitia angajatorului ci participa la cursuri de formare profesionala. Asadar, pe durata formarii profesionale salariatii nu desfasoara activitatile din fisa postului si pe cale de consecinta formarea profesionala nu este remunerata.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Obligaţia angajatorului de a ţine la locul de muncă o evidenţă a orelor de început şi de sfârşit ale programului zilnic al fiecărui angajat şi păstrarea unei copii a con­tractului de muncă la sediu sunt două dintre modifi­cările Codului muncii care au dat bătăi de cap directorilor de reusurse umane în ultimele două luni. În prezent, ordo­nan­ţa de modificare a Codului muncii se află la Senat şi urmează să ajungă în Camera Deputaţilor. „Având în vedere că ordonanţa de modificare a co­dului muncii se află în prezent în Parlament şi se discută amen­damentele, Inspecţia Muncii este deschisă şi aşteap­tă propuneri de îmbunătăţire a proiectului pe care să le trans­mită mai departe. (…) Mai avem cam o lună de zile la dispoziţie“. Una dintre modificările propuse de angajatori a fost le­gată de posibilitatea ţinerii unei evidenţe a orelor de mun­că inclusiv în format electronic, care a fost acceptată de Inspecţia Muncii. „În cazul unui control, angajatorii pot pune la dispoziţia inspectorilor de muncă o condică de prezenţă electronică sau contractele de muncă ale angajaţilor în format digital“.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Chiar daca legislatia in ceea ce priveste fumatul la birou s-a inasprit, angajatii care nu fumeaza se declara in continuare lezati de fumatul pasiv.
Motivul? Se pare ca la nivel de Uniune Europeana (UE) nu se respecta normele si prevederile legislatiei in ceea ce priveste fumatul la locul de munca si in spatiile inchise. Asadar, doar cateva tari respecta cu strictete aceste norme. Este vorba despre Suedia, Anglia si Irlanda.
S-a au ajuns la concluzia ca, legislatia europeana nu prea a schimbat lucrurile in ceea ce priveste fumatul, iar efectele negative ale fumatului pasiv sunt in crestere.
Fumatul pasiv cauzeaza probleme de sanatate pentru 27,5% din totalul persoanelor care lucreaza in spatii inchise si nici nu este de mirare. Nu putine sunt situatiile in care fumatorilor li se permite sa fumeze si in alte parti decat in locurile special amenajate.
Studiul a fost realizat pe un esantion de peste 27.000 de persoane din UE in anul 2014. Rezultatele au fost comparate cu un studiu similar din 2009, potrivit caruia doar 23,8% dintre respondenti s-au declarat afectati de fumatul pasiv.
Totusi, noul studiu a remarcat scaderi rapide ale procentului de persoane care se plang in legatura cu fumatul pasiv din baruri de la 45,1% la 25,1% si restaurante de la 30,2% la 11,8%.
Ramane de vazut daca in cele din urma legea se va aplica in mod corespunzator si in alte tari ale UE.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Angajatorii care detin companii cu un anume numar de salariati trebuie sa intocmeasca si contractul colectiv de munca, la nivel de societate.
Incepem prin a mentiona ca angajatorul care are peste 20 de salariati nu este obligat sa incheie un contract colectiv de munca la nivel de unitate.
Daca salariatii nu au constituit un sindicat la nivel de unitate negocierea are loc cu reprezentantii salariatilor.
Initiativa negocierii apartine angajatorului. Daca in unitate nu exista sindicat, acesta trebuie sa invite la negociere reprezentantii salariatilor alesi de adunarea generala a salariatilor.
ATENTIE! Anterior declansarii negocierii, salariatii trebuie sa isi aleaga reprezentantii in conformitate cu prevederile din Codul muncii.
La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.
Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.
Informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la:
a) situatia economico-financiara la zi;
b) situatia ocuparii fortei de munca.
Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost declansate.
Angajatorul are obligatia intocmirii regulamentului intern in termen de 60 de zile de la data dobandirii personalitatii juridice (art. 246 alin. (2) din Codul muncii).
Totodata, angajatorul are obligatia initierii negocierii contractului colectiv de munca daca are mai mult de 20 de salariati (art. 129 din Legea 62/2011 a dialogului social).

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Este demn de mentionat ca, incepand cu 1 octombrie, se incheie termenul de gratie pentru cei care erau obligati sa aiba autorizatia de securitate la incediu. Despre ce este vorba, mai exact? Acei investitori care au constructii aflate in functiune si nu indeplinesc prevederile legii, vor fi sanctionati corespunzator.
Ce se va petrece incepand cu octombrie? Ce trebuie sa stie investitorii despre obtinerea autorizatiilor de securitate la incendiu?
Termenul pentru obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu fusese prelungit, din nou, potrivit unui proiect de lege adoptat de Parlament. Astfel, s-a stabilit o amanare de trei luni, de la 30 iunie la 30 septembrie 2017.
Potrivit proiectului de Lege privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevazut la art. 30 alin. (4^1) din Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, beneficiarii care depun pana la data de 30 septembrie 2017 documentatia pentru obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu sau au proiecte in avizare pentru finantare sunt exceptati de la aplicarea amenzilor, daca termenul de conformare nu va depasi data de 31 decembrie 2017.
Desigur ca acei dezvoltatori care nu au profitat de termenul prelungit pentru a intra in legalitate, risca sa aiba mari probleme, in eventualitatea unui control ISU.
Iar amenzile nu sunt de neglijat deloc, acestea pot ajunge pana la 50.000 lei, iar investitorii risca chiar si oprirea functionarii cladirii cu pricina.
Este de asteptat ca, in perioada urmatoare sa se inaspreasca controalele, asa ca dezvoltatorii trebuie sa respecte legislatia in vigoare.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Urmare a Planului de acțiune privind organizarea controalelor antifraudă în scopul prevenirii și combaterii formelor de fraudă fiscală asociate utilizării muncii subdeclarate sau nedeclarate încheiat între Inspecția Muncii și Agenția Națională de Administrare Fiscală, inspectorii ITM în colaborare cu reprezentanți ai Direcțiilor Regionale Antifraudă Fiscală, participă la acțiuni de control comune, în vederea identificării activităţilor economice care se desfăşoară fără respectarea prevederilor legale în materie financiar-fiscală şi de legislaţia muncii, precum şi sancţionării persoanelor responsabile.
Având în vedere efectele negative ale muncii nedeclarate este necesar un efort comun al autorităților statului cu competență în prevenirea și combaterea acestui fenomen, concretizat prin acțiuni menite să prevină neconformarea și să încurajeze respectarea legislației fiscale în domeniul muncii.
Munca nedeclarată sau ”munca la negru” reprezintă o activitate desfășurată în afara cadrului legal reglementat, fiind un fenomen des întâlnit în economia românească.
Munca nedeclarată nu este fiscalizată, lucrătorul fiind lipsit de protecția pe care i-o acordă legislația muncii și de protecție socială, nefiind asigurat în sistemul de pensii, șomaj, sănătate etc.
Un fenomen din ce în ce mai răspândit este munca declarată parțial sau subdeclarată, așa numita “muncă la gri”, situație în care angajatorul încheie contracte de muncă cu salariul minim garantat, cealaltă parte a renumerației, până la salariul plătit efectiv, nefiind fiscalizată, sau încheie contracte de muncă part-time, disimulând o activitate de 8 ore, sau mai mult, pentru a supune fiscalizării doar salariul corespunzător normei de muncă prevăzută în contractul individual de muncă și nu cel corespuzător timpului de muncă.
În domeniile construcţii, alimentaţie publică, silivicultură, transport, comerţ, pază şi protecţie, confecţii, curăţenie, arhivare şi depozitări au fost identificate, pe lîngă riscurile indisciplinei financiare, neconformări la declararea și plata obligațiilor fiscale și riscuri legate de utilizarea forței de muncă fără forme legale, ori subdeclararea nivelului real de salarizare.
În cadrul acțiunilor de control operativ, se pune accentul și pe informarea contribuabililor (societăți comerciale și salariați) cu privire la obligațiile legale ce le revin, riscurile la care se expun și sancțiunile contravenționale și/sau penale aplicabile în domeniu.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Dupa cum stiti (din articolul anterior), in Monitorul Oficial nr. 717 din 05.09.2017 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr. 2343 din 31 August 2017 – privind procedura de aplicare a prevederilor art. 140 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din ale carui prevederi mentionam:
– Potrivit prevederilor art. 140 alin. (2) din Codul fiscal, în cazul câştigului lunar brut din salarii, realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe ţară, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale (CAS) datorate de angajatori este salariul minim brut pe ţară, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.
– Conform art. 140 alin. (3) lit e), prevederile alin. (2) nu se aplică persoanelor care realizează în cursul aceleiaşi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puţin egală cu salariul minim brut pe ţară.
-În scopul aplicării excepţiei, salariaţii au obligaţia de a depune lunar (până pe data de 5 a lunii următoare) la fiecare angajator (cu excepţia acelora la care venitul brut depăşeşte salariul minim) o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că veniturile lunare brute cumulate sunt cel puţin egale cu salariul minim brut pe ţară.
– Pentru veniturile aferente lunii august declaraţia pe propria răspundere se depune până pe data de 10 septembrie 2017.
– Fiecare angajator va elibera salariatului, la cerere, un document din care să rezulte venitul brut realizat.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Unii angajatori au obiceiul de a ține în probă angajații fără nicio formă legală, de cele mai multe ori, angajatorii folosesc această ”scuză” pentru a scăpa de amendă, aceasta fiind în valoare de 20.000 de lei pentru fiecare muncitor fără forme legale de muncă.
DECI ATENȚIE !
Chiar și în cazul în care un angajat, chiar se află în perioada de probă, el tot trebuie să aibă contract individual de muncă (CIM).
În Codul Muncii la capitolul 1, Articolul 31 – privind perioada de probă – este stipulat că angajatorul poate verifica aptitudinile unui muncitor până la 120 de zile în anumite cazuri.
“Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere. “
Important de știut, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă se poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

Acum o luna de zile, mai bine zis incepand cu 07 august 2017 au intrat in vigoare noile modificari ale prevederilor Codului Muncii in ceea ce priveste munca nedeclarata. Astfel în legislaţia românească s-a definit munca nedeclarata, aceasta reprezentând conform actualelor reglementări :
– primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;
– primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;
– primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
– primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.
Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Totodată, reglementarea legală care stabilea ca infracţiune fapta de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă a fost abrogată, fiind înlocuită cu sancțiunea contravențională cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, indiferent de numarul celor identificati.
În același context, noile modificari legislative aduc si noi sanctiuni dintre care amintim:
– primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
– primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
– primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată.
Atragem atentia angajatorilor si persoanelor care desfasoara activitati la un angajator fara a avea intocmite forme legale de angajare ca, si in perioada urmatoare, unul dintre cele mai importante obiective ale activitatii ITM Arad va fi identificarea cazurilor de “muncă nedeclarată” si implicit sanctionarea ei conform legislatiei în vigoare. Amintim doar ca numai in luna septembrie, in perioada 01-08.09.2017, au fost identificat un numar de 19 persoane care desfasurau munca nedeclarată (“fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă”) instituția noastră aplicând sancțiunile prevăzute de lege cu dispunerea măsurilor pentru intrarea în legalitate; de menționat este și faptul că s-au idenificat 89 de cazuri în care angajatorii nu au transmis instituției noastre registrul general de evidenţă a salariaţilor în termenul legal prevăzut, respectiv cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro sau 0744 388 349 sau facebook.com/sigurantamuncii.ro
In perioada curentă se desfășoară la nivel național Campania de informare privind consultarea lucrătorilor și de verificare a organizării și funcționării comitetelor de securitate și sănătate în muncă (CSSM).
Comitetele de securitate și sănătate în muncă sunt organisme paritare înființate obligatoriu la nivelul unităților ce au peste 50 de lucrători în cadrul cărora atât angajatorul cât și angajații au posibilitatea de a discuta și a gasi soluții în rezolvarea problemelor de securitatea muncii întâlnite în firmă.
Rolul Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă este acela de a planifica, participa și realiza acțiuni care vizează îmbunătăţirea securității și sănătății în muncă în întreprindere, precum şi de a monitoriza implementarea acestora.