www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Angajatori va achitati de obligatiile legale ce va revin privind siguranta si securitatea muncii in firma dvs., inclusiv in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor?
E o intrebare vitala deoarece – nu uitati! – conform legii sunteti responsabil pentru tot ce se intampla in firma pe care o conduceti, deci inclusiv pentru orice accident sau alt eveniment nefericit care afecteaza securitatea si integritatea angajatilor dvs.
Da, este treaba dvs. sa ii protejati, prin masuri specifice, prevazute de lege. Si intrebarea este: ii protejati eficient? Cu alte cuvinte, faceti tot ce trebuie facut pe linie de SSM si PSI?
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ PE ŞANTIERE
Misiunea noastră este de a promova prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale în toate activităţile desfăşurate de agenţii economici. Prevenirea accidentelor de muncă este susţinută de organizaţi din tara noastra si europene şi transmisă managerilor societăţilor respectiv responsabililor cu securitatea şi sănătatea în muncă. Securitatea şi sănătatea în muncă nu este numai responsabilitatea managerilor, lucrătorilor desemnaţi cu prevenirea şi protecţia, a organelor de inspecţie sau a persoanelor numite special pentru aplicarea măsurilor de securitate, ci ESTE RESPONSABILITATEA TUTUROR.
Prevenirea accidentelor face parte din meserie: a fi profesionist înseamnă să cunoşti şi să gestionezi riscurile meseriei. Nu este nimic mai simplu decât să te implici activ în securitatea muncii, să te simţi implicat şi:
 să-i respecţi pe ceilalţi, echipamentele, instrucţiunile, în timp ce te respecţi pe tine;
 să cunoşti şi să utilizezi sistemele de securitate disponibile;
 să fii vigilent şi să eviţi situaţii de neglijenţă care pot pune în pericol sănătatea tuturor;
 să şti pe cine să contactezi pentru a acţiona eficient în cazul unei urgenţe;
 să anunţi incidentele pentru a evita accidentele;
Prevenirea accidentelor de muncă şi Securitatea muncii sunt două componente ale activităţii proiectantului constructorului. În conformitate cu programele de etică, convingere şi responsabilitate, metodele de prevenire doresc să îmbunătăţească condiţiile individuale de lucru, să dezvolte prevenirea accidentelor şi să integreze preocupările de sănătate şi securitate profesională. Eforturile susţinute de-a lungul ultimilor ani ale instituţiilor de specialitate pentru reducerea numărului de accidente în muncă au dus la implementarea unor politici active de prevenire organizate în jurul specialiştilor de securitatea muncii.
Aceste rânduri sunt menite să sensibilizeze, să instruiască şi să informeze toate persoanele responsabile pentru implementarea şi aplicarea reglementărilor de securitate la locul de muncă, pe durata desfăşurării lucrărilor de construcţii. Deşi activităţile de prevenire se aplică de la momentul proiectării construcţiei, acestea sunt cruciale pe durata fazei de construcţie. Toate şantierele de lucru, unde există o varietate de meserii, prevenirea accidentelor de muncă constituie o prioritate majoră şi necesită coordonare fără probleme. De la prima lopată şi sosirea primului echipament de construcţie, securitatea lucrătorilor (ai contractantului, sub-contractantului, furnizorilor) şi cea a vizitatorilor trebuie să fie garantată şi eficientă. Prin prezentarea simplă şi educativă, regulile de securitatea muncii trebuie să vă însoţească zilnic, permiţându-vă să acordaţi prioritate completă prevenirii pericolelor (căderea de la înălţime, manipularea echipamentelor grele, traficul de pe şantier, riscurile asociate cu trecerile publicului sau utilizarea produselor periculoase etc.) şi să vă ghideze în selectarea metodei corecte. Din totalul accidentelor de pe şantiere 20% dintre accidentele profesionale sunt legate de defectarea echipamentelor, restul de 80% sunt provocate de comportamentul uman. Regulile de securitatea muncii trebuie să vă permită să acţionaţi ca un profesionist preocupat cu securitatea proprie şi a celorlalţi.
Orice demers de securitate pe şantier trebuie să cuprindă cel puţin:
1. RISCURI DE ACCIDENTARE LA LOCUL DE MUNCĂ:
A. Amenajarea şantierului:
 Accesul
 Facilităţi de igienă
B. Echipamente de protecţie:
 Personale
 Colective
C. Organizarea lucrului pe şantier:
 Trafic
 Ordine
 Protecţia zonelor de pericol
D. Lucrări de excavare:
 Săpături şi pavare
E. Lucrul la înălţime:
 Scări
 Platforme de lucru
 Schele
 Lucrările la acoperiş
F. Operaţiuni de manipulare
 Manuale
 Mecanice
G. Electricitate
 Pericole pe şantier
 Autorizaţii
2. RISCURI SPECIFICE ŞANTIERULUI;
A. Riscuri în şantier:
 Structuri
 Aparate
B. Riscuri cu privire la apele reziduale:
 Gaz
 Agenţi biologici de contaminare
C. Riscuri chimice
 Reactivi şi substanţe chimice
D. Riscuri legate de punerea în funcţiune a construcţiei
 Prevederi de prevenire a accidentelor de muncă
 Prevederi speciale
3. Instrucţiuni şi organizarea şantierului
A. Proceduri de urgenţă
 Primul ajutor
 Alertare
 Incendiu
B. Declararea accidentelor de muncă
C. Afişaj, registre şi documente de lucru
D. Echipamente de protecţie
E. Activităţi interzise
F. Semnalizarea la locul de muncă
G. Responsabilitate individuală şi penală
REGULI DE URMAT ÎN ŞANTIERE
PERICOLE LA LOCUL DE MUNCĂ
 Urmaţi şi aplicaţi instrucţiunile de SSM.
 Evitaţi sau anunţaţi situaţiile periculoase.
 Utilizaţi echipamentele exclusiv pentru scopul avut în vedere.
 Urmaţi şi aplicaţi sistemele de securitate.
 Utilizaţi şi asiguraţi utilizarea echipamentelor de protecţie pentru personal.
 Respectaţi interdicţiile de fumat.
 Nu consumaţi băuturi alcoolice pe şantier.
– AMENAJAREA ŞANTIERULUI –
Accesul
 Instalaţi semnele corespunzătoare împreună cu gardul de acces pe şantier.
 Un gard Trebuie să fie plasat în jurul lucrării pentru a preveni accesul persoanelor din afara şantierului.
 Semnele de acces trebuie să existe la intrarea în şantier.
Facilităţi de igienă
 Utilizaţi, respectaţi şi menţineţi instalaţiile sanitare curate – acordaţi atenţie curăţeniei zonelor de utilizare comune (vestiare, duşuri, toalete, cantine)!
 Toaletele întotdeauna curate (WC, chiuvete etc.).
 Vestiare curate şi ventilate (dulapuri etc.).
 Suficiente coşuri de gunoi, golite şi curăţate în fiecare zi.
– ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE –
Personale
 Echipamentele de protecţie a lucrătorilor au scopul de a evita vătămarea capului, a picioarelor, ochilor şi mâinilor.
 O cască – pentru a evita rănile la cap provocate de impact sau obiecte care cad.
 Încălţăminte de protecţie – pentru a evita zdrobirea şi găurirea.
 Îmbrăcăminte de lucru – potrivită şi nu largă pentru a evita prinderea acestora în aparate. Nu purtaţi hainele de lucru în afara şantierului de lucru, sau în locurile în care acest lucru nu este necesar! Spălaţi-le regulat! Trataţi-le separat de hainele obişnuite
 Trebuie să purtaţi echipamente corespunzătoare activităţilor dumneavoastră conform instrucţiunilor primite de la angajator. Eficienţa echipamentelor de protecţie personală scade în timp. Păstraţi-le curate şi în stare bună de funcţionare.
 Ochelari de protecţie pentru a proteja ochii de produse periculoase, praf sau particule.
 O mască de protecţie a feţei, pentru a proteja de proiecţiile incandescente şi de radiaţiile ultraviolete.
 O mască de praf pentru a proteja căile respiratorii de praf şi aerosoli.
 O mască de gaz pentru a proteja căile respiratorii de gazele periculoase.
 Protecţie pentru urechi imediat ce nivelul de zgomot este mare – este obligatoriu să utilizaţi protecţie pentru urechi/împotriva zgomotuluila sau deasupra unui nivel de zgomot de 80 dB (A)
 Mănuşi pentru lucrările unde există un risc de găurire, arsură, tăiere sau boli de piele – mănuşile trebuie să fie adaptate la lucrarea executată şi la produsul care va fi manipulat.
 Un harnaşament de siguranţă cu dispozitive de prevenire a căderii pentru lucrare unde nu sunt disponibile echipamente de protecţie colectivă.
Colective
 Implementaţi sisteme de protecţie corespunzătoare situaţiilor periculoase.
 Bariere pentru a proteja împotriva căderii sau pentru a izola zonele.
 Suporţi sau stabilizatori pentru a preveni căderea panourilor verticale
 Mâini curente pentru a preveni căderea.
 O protecţie împotriva focului pentru a preveni proiectările de la sudură sau tăiere (ex: panouri de protecţie).
– ORGANIZAREA LUCRULUI PE ŞANTIER –
Trafic
 Nu conduceţi vehicule pe şantier fără permis de conducere semnat de angajatorul dumneavoastră. Înainte de a utiliza un aparat, verificaţi dacă echipamentele de securitate (frână, lumini, claxon) funcţionează corect.
 Conduceţi încet şi respectaţi semnele de circulaţie!
 Nu ocupaţi rutele pietonilor cu vehicule!
 Trecerile de pietoni trebuie să fie libere tot timpul.
 Atenţie specială în cazul condiţiilor nefavorabile de climă (ploaie, ceaţă, îngheţ, vânt)!
 Planul de trafic al şantierului de construcţii trebuie să fie afişat şi actualizat în permanenţă. Planul de trafic indică rutele vehiculelor şi ale pietonilor, locurile de parcare şi de depozitare.
 Verificaţi cu dirigintele de şantier dacă zonele de trafic au fost corect planificate şi semnalizate.
 Respectaţi limitele de viteză şi instrucţiunile de şantier
 Atenţie la mişcările utilajelor.
 Staţi departe de raza de operare a utilajelor.
 Atenţie la impact.
 Atenţie!
 Fiecare operator de aparat (macara, autoîncărcător cu furcă, excavator) trebuie să participe la formarea individuală şi trebuie să deţină o autorizaţie pentru operarea aparatului respectiv.
 În cazul majorităţii aparatelor de ridicare, transport şi încărcare, sunt obligatorii controlul şi inspecţia tehnică.
Ordinea
 Menţineţi lucrul pe şantier (şi în vecinătate) în ordine şi curăţenie – curăţenia şi păstrarea curăţeniei sunt indispensabile pentru un bun nivel de securitate.
 Locurile de muncă trebuie să fie curăţate şi păstrate curate.
 Materialele trebuie să fie corect depozitate în zona identificată – spaţiile de depozitare trebuie să fie identificate şi semnalizate (în conformitate cu planul de instalare a şantierului)!
 La stivuirea materialelor depozitate, acordaţi atenţie stabilităţii şi evitaţi alunecările şi căderile.
 Pe şantierul de construcţii, orice lucru care nu este folositor, trebuie să fie automat considerat ca o sursă de pericol.
 Căile de acces trebuie să fie curate – Suprafeţele de lucru, rutele de trafic, aparatele, echipamentele şi locurile de depozitare trebuie să fie curăţate în mod regulat.
 Cuiele şi şuruburile trebuie să fie scoase din tăieturile lemnului pentru a evita înţepările.
 Toate deşeurile trebuie să fie eliminate corespunzător – puneţi deşeurile separate în cutiile de gunoi furnizate în acest sens!
Protecţia zonelor de pericol
 Asiguraţi orice zone cu potenţial pericol când pregătiţi şantierul.
 Pentru a evita incendiile şi exploziile, reziduurile şi materialele combustibile trebuie izolate şi stocate în camere închise, departe de sursele de foc.
 Pentru a evita rănirile prin înţepare, barele de fier care trebuie să fie utilizate fie trebuie să fie îndoite fie protejate prin mijloace eficient
 Pentru a evita căderile:
 rutele de trafic trebuie să fie curate şi să aibă bare de protecţie
 toate deschiderile din podea şi puţurile trebuie să fie protejate de bare sau să fie ferm prinse şi suficient de puternice
 toate punctele de acces trebuie să fie luminate şi protejate
– LUCRĂRI DE EXCAVARE –
Săpături şi pavare
 Înainte de începerea lucrului, localizaţi toate ţevile şi cablurile subterane şi izolaţi-le sau îndepărtaţi-le dacă este necesar;
 Asiguraţi-vă că au fost evaluate riscurile;
 Plasaţi un lucrător afară din şanţ, care să comunice direct cu lucrătorii din şanţ şi cu personalul de salvare;
 Împiedicaţi intrarea persoanelor neautorizate. Utilizaţi bariere, semne de avertizare şi lumini;
 Stabiliţi metode şi rute corespunzătoare de intrare, ieşire şi ieşire de urgenţă. Plasaţi cel puţin o scară la 8 metri de excavare;
 Monitorizaţi starea solului şi a mediului cu privire la modificări, mai ales în condiţii de vreme neprielnică;
 Asiguraţi cu atenţie şanţurile pentru a evita surpările, zdrobirile sau accidentele prin sufocare;
 Asiguraţi-vă că cheresteaua sau materialele pentru susţinerea fundaţiilor sunt sigure;
 Protejaţi şanţurile prin taluzare sau armare:
 Şanţurile trebuie să fie împrejmuite de scânduri de cel puţin 15 cm şi toate materialele trebuie depozitate da cel puţin 40 cm de margine.
 Asiguraţi-vă că marginile excavărilor au bare puternice.

 Utilizaţi scările pentru a atinge şi a părăsi fundul şanţurilor. Toate scările trebuie să fie bine fixate la cel puţin 1 m deasupra marginii;

 Când vehiculele lucrează pe marginea excavărilor, trebuie aşezate proptele pentru a preveni căderea vehiculelor. Excavarea trebuie să fie protejată de vibraţii. Vehiculele şi maşinile trebuie să stea la cel puţin la 2 m de excavare.
 Clădirile din apropiere trebuie să fie susţinute corespunzător.
Interdicţii
 Nu lucraţi la excavare decât dacă este inspectată şi atestată ca fiind sigură de către o persoană competentă.
 Nu lucraţi într-o excavare peste 1,2 m decât dacă este protejată sau are suporţi în unghi sigur sau pe pietre.
 Se interzice saltul peste excavare.
 Nu intraţi niciodată într-un şanţ care nu a fost taluzat.
 Nu supraîncărcaţi marginile şanţurilor sau ale excavărilor şi nu lăsaţi acolo obiecte sau materiale libere.
 Nu staţi pe suport şi nu le utilizaţi ca mijloace de acces.
 Nu interveniţi şi nu schimbaţi poziţia suporturilor, barierelor sau pereţilor în excavări sau şanţuri decât dacă sunteţi autorizaţi în acest sens.
 Nu îndepărtaţi niciodată una sau mai multe bare de susţinere fără a furniza echipamentul echivalent de protecţie;
 Nu lucraţi dincolo de marginile susţinute ale unei excavări. Dacă şanţurile (excavaţiile) se fac cu un excavator atunci staţi întotdeauna cu faţa la ele la o distanţă corespunzătoare.
– LUCRUL LA ÎNĂLŢIME –
Scări
 Asiguraţi-o pe sol sau puneţi-i garnituri împotriva alunecării

 Asiguraţi partea de sus a scării.
 Dacă scara nu poate fi legată, stabiliţi un punct de sprijin superior puternic şi, dacă este posibil, spaţiu pentru un dispozitiv de stabilitate.
 Suprapuneţi scările care glisează cu cel puţin 5 trepte.
 Scara trebuie să fie cu cel puţin patru trepte mai înaltă decât este necesar sau cu un metru peste înălţimea care trebuie atinsă.
 Unghiul de aşezare trebuie să fie între 25° şi 30°.

 Utilizaţi scările numai dacă sunt sigure şi nu se poate utiliza nicio altă metodă.
 Solul trebuie să fie ferm şi stabil.
 Verificaţi dacă se pot menţine tot timpul cele trei puncte de contact.
 Asiguraţi-vă că toate lucrările se pot face fără ca lucrătorul să se întindă sau să se întoarcă de pe scară.
 Asiguraţi-vă că toate lucrările se pot executa în cel mai scurt timp posibil (maxim 30 de minute). Nu utilizaţi scara pentru lucrul prelungit la înălţime. Pentru lucrul prelungit la înălţime utilizaţi o platformă de lucru.
 Reglaţi scările înainte de a fi utilizate.
 Nu utilizaţi niciodată primele trei trepte de sus
Platforme de lucru şi schele
 Asiguraţi-vă că există o evaluare a riscului şi un plan de salvare
 Asiguraţi o zonă de excludere sub zona de lucru. Utilizaţi barierele şi semnele de avertizare corespunzătoare.
 Respectaţi distanţele regulamentare faţă de liniile aeriene de curent.
 Distanţa minimă:
dmin = 3 m dacă < 50000 KV dmin = 5 m dacă > 50 KV

 Nu lucraţi la înălţime în condiţii de vreme rea.
 Solul trebuie să fie ferm şi stabil şi să nu existe obstacole.
 Asiguraţi toate obiectele
 Schelele trebuie să fie montate şi demontate de personal calificat.
 Verificaţi schelele înainte de prima utilizare şi în fiecare trimestru:
 Condiţia ancorării şi a articulaţiilor: stabilă şi robustă;
 Starea podelelor: robuste, strânse şi fără obstacole;
 Verificaţi sistemul zilnic înainte de utilizare. Verificaţi schela sau starea treptelor scării, a sudurilor, picioarelor, elementelor anti-alunecare sau dispozitivelor de blocare.
 Respectaţi sarcina maximă admisă afişată pe podeaua schelei.
 Urcaţi numai pe schelele imobilizate şi stabile.
 Nu mişcaţi o schelă mobilă pe care este urcată o persoană şi atenţie la obiectele sau materialele care cad pe durata mişcării.
 Distanţa de la faţadă trebuie să fie cât se poate de mică (< 0,20 m).  Platformele trebuie să fie plate, solide, puternice şi să nu aibă obstacole.  Nu utilizaţi platforme improvizate sau neprotejate. Acestea trebuie să fie protejate cu bare de protecţie rigide şi puternice de 1m cu o placă de protecţie a picioarelor de 15 cm şi o bară intermediară la 45 cm. Lucrările la acoperiş  Nu mergeţi pe acoperişuri construite din materiale fragile: sticlă, ciment cu azbest sau plastic;  Utilizaţi căi de acces corespunzătoare;  Folosiţi echipamentele împotriva căderii.  Înaintea începerii lucrului, atât la executarea învelitorilor noi cât şi a reparaţiilor, se vor verifica: modul de execuţie şi rezistenţa şarpantei; rezistenţa şi starea asterelii; siguranţa scărilor de acces; existenţa balustradelor de securitate – acolo unde este cazul; curăţirea acoperişului de resturi de materiale, cuie, deşeu de material lemnos etc.  Pentru asigurarea stabilităţii lucrătorilor, în funcţie de panta acoperişului, se vor lua următoarele măsuri:  la învelitorile executate pe acoperişul cu pante de peste 25° sau pe învelitori existente, umede sau acoperite de brumă, indiferent de înclinaţia pantei, se vor fixa de creasta acoperişului scări fixe fără posibilitate de deplasare, scări mobile sau podine cu şipci bătute pe ele, cu lăţime de minimum 25 cm;  la învelitorile executate pe acoperişuri cu pantă între 16° – 25° sau la executarea lucrărilor pe marginile acoperişurilor, lucrătorii vor purta centuri de siguranţă bine ancorate şi încălţăminte corespunzătoare (cu talpă antiderapantă) pentru eliminarea riscului de alunecare;  la învelitorile executate pe acoperişuri cu pantă de până la 16°, se vor monta de jur împrejur balustrade de securitate bine fixate şi scânduri de margine;  dacă acoperişul este prevăzut cu parapet (grilaj) definitiv, starea şi rezistenţa acestuia vor fi verificate de responsabilul de lucrare şi conducătorul locului de muncă;  la învelitorile executate pe acoperişuri plane, se pot utiliza scări rezemate de construcţie. - OPERAŢIUNI DE MANIPULARE - Manuale  Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:  prea grea sau prea mare;  greu de mânuit şi de prins;  instabilă sau cu un conţinut ce riscă să se deplaseze;  poziţionată astfel încât necesită susţinerea sau manipularea ei la distanţă faţă de trunchi sau cu flexia ori răsucirea trunchiului;  susceptibilă să producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau consistenţei sale, în special în cazul unei coliziuni.  Efectuaţi mişcările corespunzătoare pentru a evita durerile de spate şi leziunile coloanei vertebrale;  Adoptaţi poziţia corectă pentru ridicarea sarcinilor;  Distribuiţi sarcina cu mai multe persoane care transportă sarcini mari, dacă este necesar;  Utilizaţi mijloacele mecanice de transport dacă este posibil. Mecanice  Lăsaţi loc de manevră echipamentelor şi maşinilor de ridicat, în conformitate cu condiţiile de utilizare:  Conformitate cu sarcina ridicată;  Nicio persoană sub sarcină;  Manevrele să fie făcute de o singură persoană, utilizând procedurile standard;  Zona să fie liberă pentru a evita impacul;  Verificaţi starea echipamentelor: cabluri, lanţuri, funii, gaşe:  Toate cablurile (gaşele) şi lanţurile trebuie să fie verificate o dată pe an de către o persoană acreditată.  Verificaţi ancorarea sarcinii! Operaţiunile de ridicare:  Planificaţi operaţiunea de ridicare şi pregătiţi un „Plan de ridicare”.  Operaţiunea va fi condusă numai de supraveghetor şi de echipa acestuia.  Un sistem corespunzător de comunicaţie se va dezvolta şi verifica de către supraveghetor înainte de ridicare (staţii emisie-recepţie).  Verificaţi ca starea solului să fie corespunzătoare pentru susţinerea macaralei şi încărcăturii.  Verificaţi condiţiile meteorologice înainte de ridicare.  Grinzile trebuie să fie susţinute adecvat cu plăci de oţel sau lemn.  Înainte de orice ridicare, verificaţi toate certificatele pentru macara, lanţuri şi accesorii.  Toate ridicările trebuie să fie verticale.  Toate accesoriile de ridicare vor fi verificate.  Respectaţi distanţele de siguranţă ale tuturor obstacolelor de deasupra (ex: cabluri electrice aeriene);  Nicio sarcină nu va fi lăsată suspendată dacă macaraua nu este supravegheată  Greutatea sarcinii trebuie să fie cunoscută şi nicio sarcină nu va depăşi limita maximă de siguranţă.  Opriţi-vă puţin când sarcina nu mai este pe pământ şi verificaţi stabilitatea atât a macaralei cât şi a sarcinii  Identificaţi zonele de cădere ale întregii sarcini şi evacuaţi persoanele din aceste zone;  Verificaţi dacă este distanţă suficientă în jurul cercului de rotire pentru a preveni lovirea persoanelor cu contragreutatea.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Jumătate dintre angajații români se confruntă cu stresul la locul de muncă

Puțin peste jumătate (50%) dintre angajații români consideră că locul lor de muncă este unul stresant întotdeauna, uneori sau frecvent. Asta arată datele studiului ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES, la comanda Up România. Potrivit datelor, angajații din mediul urban își caracterizează locul de muncă ca unul stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural.

Cât privește orele muncite suplimentare, 43 %din respondenți au declarat că lucrează suplimentar. Printre aceștia se numără persoanele cu studii superioare şi cu salariu mai mare. Totodată, doar 34% susțin că nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual.

Datele sondajului mai arată că 73% dintre angajaţii români declară că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

Angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5, nota 10 înseamnând „foarte bună”.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Asa cum bine stim, salariatele insarcinate, cele aflate in perioada de CCC (concediu de crestere copil), precum si cele proaspat revenite din CCC beneficiaza de un nivel sporit de protectie in mediul profesional.

Si acest lucru este complet natural, legitim si logic. Nu il contesta nimeni, nici managerii de linie, nici managerii de resurse umane si nici angajatorii.

Esential este sa cunoastem legislatia muncii prin intermediul Codului Muncii si prin intermediul tuturor actelor normative ce armonizeaza acest text esential pentru ca raporturile de munca sa se desfasoare legal.

Definitii importante:

salariata gravida este femeia care anunta in scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa ii ateste aceasta stare

salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului in scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut

salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, isi alapteaza copilul si anunta angajatorul in scris cu privire la inceputul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie in acest sens
Avem, pe de o parte, o prevedere importanta in Codul Muncii:

Codul Muncii Art. 31, alin. (3) Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.

Avem, pe de alta parte, mai multe prevederi importante in acte normative:

Codul Muncii Art. 27, alin. (4) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa.

OUG 96 din 2003 Art. 8. Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila.

OUG 96 din 2003 Art. 21. (1) Este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul:
a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c) -e) , din motive care au legatura directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla in concediu de risc maternal;
c) salariatei care se afla in concediu de maternitate;
d) salariatei care se afla in concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati, in varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla in concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu dizabilitati cu afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b) se extinde, o singura data, cu pana la 6 luni dupa revenirea salariatei in unitate.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare, a dizolvarii sau falimentului angajatorului, in conditiile legii.

OUG 96 din 2003 Art. 22. (1) Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1) , ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au incetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.
(2) Actiunea in justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.

OUG 96 din 2003 Art. 23. In cazul in care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.

OUG 96 din 2003 Art. 24. (1) Angajatorul care a incetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevazuta la art. 21 are obligatia ca, in termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii in scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(2) Copia deciziei se insoteste de copiile documentelor justificative pentru masura luata.

Daca punem cap la cap toate aceste prevederi, reiese faptul ca pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia. Insa este interzis angajatorului sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul salariatei care a notificat ca este insarcinata, din motive care au legatura directa cu starea sa.

Incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 21 alin. (1) si (2) se sanctioneaza cu amenda de la 5. 000 lei la 10. 000 lei.
Angajatorul care actioneaza injust, altfel decat prevede legislatia muncii, este amendat si va fi obligat sa repuna in functie salariata al carei contract a fost incetat in mod abuziv. Mai departe, efectele negative se vor simti la nivelul intregii organizatii, acolo unde o astfel de situatie a aparut. Imaginati-va modul in care se deterioreaza cultura organizationala (acolo unde exista o cultura organizationala conturata si ingrijita), felul in care restul angajatilor vor percepe stilul de management ( abuziv, nu doar defectuos), modul in care isi vor regandi viitorul in cadrul organizatiei.

O mare parte dintre salariati vor deveni parinti. Mai devreme sau mai tarziu, numerosi angajati vor lua aceasta decizie iar managementul nu are nicio alta solutie viabila decat sa accepte acest lucru ca fiind natural, parte din modul in care functioneaza lucrurile dintotdeauna. Si nu trebuie sa consideram salariatii care au si calitatea de parinti sau de viitori parinti ca fiind mai putin valorosi pentru viitorul companiei. Dimpotriva. Ei aduc stabilitate, siguranta in luarea deciziilor, mai mult pragmatism si in acelasi timp si mai multa calitate in indeplinirea sarcinilor.

Angajatorii nu trebuie sa uite faptul ca interventiile abuzive nu vor fi niciodata parte dintr-un sistem de management eficient, modern, menit sa atraga profesionisti valorosi, menit sa ii formeze pentru performanta pe termen lung.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă nr. 319/2006 prevede că, ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească, în conformitate cu prevederile legale, toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii;
b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi (3) din Lege.
Angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din orice întreprindere şi/sau unitate exterioară, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau în unitatea sa, sa primească informaţii adecvate privind aspectele la care s-a făcut referire la alin. (1), care privesc aceşti lucrători.
În plus, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor şi în conformitate cu prevederile legale, să aibă acces la:
a) evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea 319/2006;
b) evidenţa şi rapoartele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea 319/2006;
c) informaţii privind măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi informaţii provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.
Dincolo de acestea, personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legătură cu exteriorul.
Mai concret, în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au extrem de multe obligaţii, începând din faza de proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă, de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, continuând cu un plan de prevenire şi protecţie bazat pe evaluarea riscurilor, cu stabilirea pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborarea de instrucţiuni proprii în domeniu, ajungând până la detalii de genul măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor.
Nerespectarea acestor obligaţii de către angajator constituie contravenţie si chiar infractiunie !!!

Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanţă cu cerinţele minime legale.
Putem arăta că obligaţia angajatorului de a proteja viaţa şi sănătatea salariaţilor pe parcursul executării contractului individual de muncă cuprinde numeroase ,b>obligaţii punctuale ale angajatorului:
• de a lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă;
• de a asigura protecţia salariaţilor pe perioadele de temperaturi extreme;
• de a organiza controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii;
• de a organiza instruirea salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
• de a asigura accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii;
• de a acorda în mod gratuit echipament individual de protecţie, alimentaţie de protecţie, respectiv materiale igienico-sanitare;
• de a solicita inspectoratului teritorial de muncă autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii muncii (rezumată adesea, la înfiinţare, la declaraţie pe proprie răspundere, dar nu mai puţin generatoare de obligaţii pentru fondator);
• de a asigura informarea fiecărei persoane, anterior încheierii contractului individual de muncă, dar şi pe parcursul executării acestuia, mai ales la modificarea locului muncii, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;
• de a ţine evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele, periculoase, precum şi a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor de muncă şi avariilor;
• de a nu modifica starea de fapt rezultată în urma unui accident mortal sau colectiv;
• de a înregistra bolile profesionale şi accidentele de muncă şi de ale raporta inspectoratelor de poliţie sanitară şi de medicină preventivă;
• de a asigura toţi salariaţii pentru risc de accidente şi boli profesionale, în condiţiile legii.