www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă nr. 319/2006 prevede că, ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare, astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sa primească, în conformitate cu prevederile legale, toate informaţiile necesare privind: a) riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cat şi la nivelul fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii;
b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi (3) din Lege.
Angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din orice întreprindere şi/sau unitate exterioară, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau în unitatea sa, sa primească informaţii adecvate privind aspectele la care s-a făcut referire la alin. (1), care privesc aceşti lucrători.
În plus, angajatorul trebuie sa ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii desemnaţi sau reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor şi în conformitate cu prevederile legale, să aibă acces la:
a) evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea 319/2006;
b) evidenţa şi rapoartele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea 319/2006;
c) informaţii privind măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi informaţii provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.
Dincolo de acestea, personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de apariţie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legătură cu exteriorul.
Mai concret, în vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au extrem de multe obligaţii, începând din faza de proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor de muncă, de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, continuând cu un plan de prevenire şi protecţie bazat pe evaluarea riscurilor, cu stabilirea pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, elaborarea de instrucţiuni proprii în domeniu, ajungând până la detalii de genul măsurilor pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor.
Nerespectarea acestor obligaţii de către angajator constituie contravenţie si chiar infractiunie !!!
Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi şi/sau transformări angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanţă cu cerinţele minime legale.
Putem arăta că obligaţia angajatorului de a proteja viaţa şi sănătatea salariaţilor pe parcursul executării contractului individual de muncă cuprinde numeroase ,b>obligaţii punctuale ale angajatorului:
de a lua măsurile necesare pentru securitatea şi sănătatea salariaţilor în toate aspectele legate de muncă;
de a asigura protecţia salariaţilor pe perioadele de temperaturi extreme;
de a organiza controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi substanţelor folosite în procesul muncii;
de a organiza instruirea salariaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
de a asigura accesul salariaţilor la serviciul medical de medicină a muncii;
de a acorda în mod gratuit echipament individual de protecţie, alimentaţie de protecţie, respectiv materiale igienico-sanitare;
de a solicita inspectoratului teritorial de muncă autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere al sănătăţii şi securităţii muncii (rezumată adesea, la înfiinţare, la declaraţie pe proprie răspundere, dar nu mai puţin generatoare de obligaţii pentru fondator);
de a asigura informarea fiecărei persoane, anterior încheierii contractului individual de muncă, dar şi pe parcursul executării acestuia, mai ales la modificarea locului muncii, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;
de a ţine evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele, periculoase, precum şi a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor de muncă şi avariilor;
de a nu modifica starea de fapt rezultată în urma unui accident mortal sau colectiv;
de a înregistra bolile profesionale şi accidentele de muncă şi de ale raporta inspectoratelor de poliţie sanitară şi de medicină preventivă;
de a asigura toţi salariaţii pentru risc de accidente şi boli profesionale, în condiţiile legii.
