Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Anul 2017 va aduce modificari in ceea ce priveste domeniile din Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), avand in vedere faptul ca vor fi introduse zeci de noi ocupatii.
Aceste informatii au fost extrase dintr-un proiect de act normativ al Ministerului Muncii si Justitiei Sociale (MMJS) si al Institutului National de Statistica (INS). Este important de mentionat ca o buna parte a acestor ocupatii ii are in vedere pe ingineri, manageri sau auditori, dar vor exista si alte noutati.
In momentul de fata, aceste ocupatii sunt incluse in Proiectul de ordin comun al MMJS si INS privind modificarea si completarea Clasificarii ocupatiilor din Romania. Acest proiect este in dezbatere publica in prezent, pentru a fi in vigoare mai are nevoie de aprobarea ministrului muncii si a presedintelui INS.
Care sunt noile ocupatii care ar urma sa fie introduse in COR? Este vorba despre 28 de noi meserii:
inginer centrale eoliene (cod 215152);
inginer centrale fotovoltaice (cod 215151);
inginer conducere si control sisteme de utilitati energetice (cod 215162);
inginer de proces in tratarea/epurarea apei (cod 214490);
inginer echipamente si sisteme hidroenergetice (cod 215157);
inginer electrician (cod 215149);
inginer energetica cladirilor (cod 215159);
nginer exploatare centrale hidroelectrice (cod 215156);
inginer exploatare centrale termoelectrice (cod 215153);
inginer exploatare echipamente si instalatii nucleare (cod 214954);
inginer management resurse de apa (cod 215158);
inginer programare si optimizare a instalatiilor si proceselor energetice (cod 215160);
inginer protectia mediului in energetica (cod 214304);
inginer retele si sisteme hidraulice (cod 215163);
inginer securitate obiective nucleare (cod 215155);
inginer tehnologii informatice in energetica (cod 215161).
asistent atragere fonduri (cod 333914);
curator (cod 262114);
ergonomist (cod 226309);
navigator de pacienti (cod 226922);
specialist educatie muzeala (cod 262115);
supervizor in servicii sociale (cod 263513);
tehnician perfuzionist (cod 226925).
Din cate se poate observa, cele mai multe ocupatii ii vizeaza pe ingineri, existand totusi si trei noi tipuri de manager: manager atragere fonduri; manager cultural; manager in servicii sociale. Au mai aparut si doua tipuri de auditor: electroenergetic si termoenergetic.

Incepem prin a mentiona de la bun inceput ca, in cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, etc.
Cuantumul ajutorului de deces acordat este de 4 salarii medii brute pe economia nationala, prevede legislatia in vigoare.
In cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, despagubirea in caz de deces se acorda, la cerere, unei singure persoane fizice/juridice, care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces, potrivit art. 69 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002.
IMPORTANT DE STIUT! Despagubirea in caz de deces se acorda pe baza urmatoarelor acte: cerere-tip privind solicitarea drepturilor de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazuta in anexa nr. 13 la prezentele norme metodologice respectiv anexa nr. 5 la Ordinul nr. 213/2009, certificat de deces – original si copie, certificatul medical constatator al decesului in caz de boala profesionala, actul de identitate al solicitantului, actul de stare civila al solicitantului, care sa ateste calitatea acestuia, si documente justificative din care sa rezulte ca au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces, dupa caz.
Asa cum am mentionat si mai sus, cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute pe economie.
Nota: salariul mediu care va fi utilizat la plata despagubirii in caz de deces va fi salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul National de Statistica pentru luna in care a survenit decesul asiguratului.
Dupa efectuarea platii despagubirii in caz de deces, asiguratorul are obligatia de a inscrie pe versoul certificatului de deces original mentiunea „ACHITAT DESPAGUBIRE IN CAZ DE DECES CONFORM LEGII Nr. 346/2002”, data, semnatura si stampila.

Termenul limită stabilit pentru obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, de 30 iunie 2017, a fost analizat ieri de deputații din Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului Comisia a fost sesizată în vederea examinării și dezbaterii pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea OG nr.17/2016. Acest proiect are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut la art.30 alin.(4¹) din Legea nr.307/2006 – respectiv 31 decembrie 2016 -, propunându-se obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu până la data de 30 iunie 2017. Având în vedere importanța și implicațiile actului normativ supus analizei, în urma discuțiilor avute de către membrii Comisiei și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne prezenți la ședință, s-a hotărât amânarea proiectului de lege sus-menționat, fiind constituit un Grup de lucru Grupul consideră că prorogarea termenului până la data de 30 iunie 2017 a avut un impact pozitiv atât asupra societății, prin acordarea unui termen în care pot fi întocmite documentațiile tehnice necesare obținerii autorizației de securitate la incendiu, perioadă în care nu sunt sancționați contravențional pentru funcționarea fără acest act de autoritate, cât și asupra structurilor de avizare/autorizare din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență județene. În urma celor prezentate, nu s-a considerat necesară modificarea datei de 30 iunie 2017 stabilită prin Ordonanţa Guvernului nr.17/2016 și anume prorogarea acestuia pentru o dată ulterioară, o astfel de modificare putând fi percepută ca o relaxare a exercitării autorității în domeniu. Deputatii au menționat existența unui Ghid on-line privind avizarea/autorizarea, aplicație ce se regăsește pe toate site-urile Inspectoaratelor județene pentru Situații de Urgență, precum și pe site-ul Inspectoartului General pentru Sitauții de Urgență, Ghid ce a fost conceput pentru a veni în folosul beneficiarilor. Ei au sustinut că este imperios necesară o conștietizare și asumare a necesității de conformare la norma de avizare din partea beneficiarilor, iar păstrarea termenului în vigoare contribuie la îmbunătățirea climatului de siguranță pentru utilizatori.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !

In momentul in care o societate are peste 20 de angajati ii revine obligatia de a negocia contractul colectiv de munca (CCM).
In contextul in care salariatii nu au constituit un sindicat la nivel de unitate, negocierea are loc cu reprezentantii salariatilor, iar initiativa negocierii apartine angajatorului.
Astfel, anterior declansarii negocierii, salariatii trebuie sa isi aleaga reprezentantii in conformitate cu prevederile din Codul muncii.
Mentionam faptul ca o societate nu se poate afilia la un sindicat. In conformitate cu definitia data de Legea 62/2011 sindicatul este acea forma de organizare voluntara a angajatilor, in scopul apararii drepturilor si promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale in relatia cu angajatorul.
ATENTIE! Salariatii sunt cei care se asociaza in sindicate si nu angajatorii.
Conform art. 129 alin. 1) din Legea 62/2011, negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de societate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de angajati.
Asa cum am mentionat mai sus, daca societatea are peste 20 de angajati ii revine obligatia de a negocia CCM.
Initiativa negocierii apartine angajatorului, iar daca in unitate nu exista sindicat, acesta trebuie invite la negociere reprezentantii salariatilor alesi de adunarea generala a salariatilor.
La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.
Legea nr. 467/2006 este cea care stabileste regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator.
Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost declansate.
Asadar, la fiecare sedinta de negociere se vor incheia procese verbale semnate de reprezentantii mandatati ai partilor in care se va consemna continutul negocierilor.

INSPECTIA MUNCII DORESTE SA PUNA CAPAT ANGAJARILOR FARA FORME LEGALE!www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Inspectorii de munca au inceput o adevarata lupta impotriva celor care angajeaza personal fara forme legale de munca, iar in acest sens au realizat o serie de controale in cursul saptamanii trecute.
Asadar, Inspectia Muncii a desfasurat 2.432 actiuni de control in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare totala de peste 1,43 milioane de lei, fiind depistate 123 de persoane care desfasurau munca fara forme legale, conform Agerpres. Au fost sanctionati 1.020 de angajatori.Amenzi in valoare de peste 1,15 milioane de lei.
In ceea ce priveste relatiile de munca, la nivel national s-au aplicat amenzi in valoare de peste 1,15 milioane de lei, din care 720.000 de lei pentru munca la negru. Au fost efectuate 1.448 de controale.
In aceeasi perioada, in domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au aplicat amenzi in valoare de 274.000 de lei.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Orice societate trebuie sa aiba in vedere normele de securitate si sanatate in munca, iar pentru a fi sigur ca este totul in regula, angajatorul ar trebui sa fie familiarizat cu legislatia in vigoare.
Mentionam inca de la inceput ca, in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 250 de lucratori, angajatorul trebuie sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.
Dar nu doar acesti angajatori trebuie sa organizeze servicii de prevenire si protectie. Aceste norme sunt valabile si in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, care desfasoara activitati dintre cele prevazute in Anexa nr. 5, din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006, care sunt enumerate mai jos:
1.Activitati cu risc potential de expunere la radiatii ionizante
2. Activitati cu risc potential de expunere la agenti toxici si foarte toxici, in special cele cu risc de expunere la agenti cancerigeni, mutageni si alti agenti care pericliteaza reproducerea
3. Activitati in care sunt implicate substante periculoase, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, cu modificarile ulterioare
4. Activitati cu risc de expunere la grupa 3 si 4 de agenti biologici
Asadar, serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cel putin cerintele prevazute la art. 49 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 1.425/2006.
Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute la art. 50. din HG 1425/2006 cu modificarile si completarile ulterioare

IMPORTANT! Serviciul intern de prevenire si protectie poate sa asigure si supravegherea sanatatii lucratorilor, daca dispune de personal cu capacitate profesionala si de mijloace materiale adecvate, in conditiile legii, respectiv medic de medicina muncii.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Constructorii care nu respectă măsurile legale de securitate și sănătate în muncă riscă pedeapsa cu amendă sau chiar cu închisoarea de la un an la 5 ani, potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea Codului Penal. Inițiativa a fost înregistrată la Senat și urmează să fie analizată în comisiile permanente. „Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă. Fapta prevăzută, săvârșită din culpă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă”, arată propunerea formulată de Iulian Iancu, deputat PSD.

Durata timpului de muncă este reglementată în Codul Muncii, timpul de muncă reprezentând orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziţia angajatorului şi îndeplineşte sarcinile şi atribuţiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil şi/sau ale legislaţiei în vigoare.
Timpul de muncă şi limita legală
În cazul în care sunteţi angajat cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, conform reglementărilor în vigoare.
În schimb, tinerii de până la 18 ani ar trebui să muncească 6 ore pe zi, respectiv 30 de ore pe săptămână.
După cum deja bine ştiţi, repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
Însă există şi cazuri în care, în funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegală a timpului de muncă. Trebuie totuşi respectată durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână.
Durata maximă a timpului de muncă
ATENŢIE! Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare!
Prin excepţie, durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână. Există însă o condiţie care trebuie respectată – media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână.
Pentru anumite activităţi sau profesii stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de muncă respectiv, perioade de referinţă mai mari de 4 luni, dar care să nu depăşească 6 luni.
Sub rezerva respectării reglementărilor privind protecţia sănătăţii şi securităţii în muncă a salariaţilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de muncă pot prevedea derogări de la durata perioadei de referinţă, dar pentru perioade care nu depăşesc 12 luni.
La stabilirea acestor perioade de referinţă nu se iau în calcul durata concediului de odihnă anual şi situaţiile de suspendare a contractului individual de muncă.
ATENŢIE! Aceste prevederi nu se aplică tinerilor care nu au împlinit vârsta de 18 ani.

Excepţii
Pentru anumite sectoare de activitate, unităţi sau profesii se poate stabili prin negocieri colective sau individuale ori prin acte normative specifice o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore.
Trebuie să ştiţi că durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Programul de lucru inegal
Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal în cadrul săptămânii de lucru de 40 de ore, precum şi în cadrul săptămânii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de muncă la nivelul angajatorului sau, în absenţa acestuia, va fi prevăzut în regulamentul intern.

Pentru ca acesta să funcţioneze, el trebuie însă să fie specificat expres în contractul individual de muncă.
În oricare dintre situaţiile prezentate, programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor şi sunt afişate la sediul angajatorului.

Programe individualizate
Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului în cauză. Acestea presupun un mod de organizare flexibil a timpului de muncă.

În aceste cazuri, durata zilnică a timpului de muncă este împărţită în două perioade:
perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă;
perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.

30 iunie 2017 este termenul-limită până la care localurile care funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu sunt obligate să obţină un astfel de document. Iar cum prevederile legale referitoare la categoriile de clădiri pentru care este necesară autorizarea de securitate la incendiu au fost modificate pe parcursul anului trecut, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat recent un ghid pentru obținerea avizului/autorizației pentru securitate la incediu, cu ajutorul căruia antreprenorii pot afla dacă au o astfel de obligație pentru clădirea pe care o dețin.
Construcţiile şi amenajările care funcţionează în prezent fără a deţine o autorizaţie de securitate la incendiu au obligaţia obţinerii acestui document până la 30 iunie 2017.
In ceea ce privește procedura de obținere a autorizației de securitate la incendiu, aceasta a fost ușor simplificată din septembrie 2016, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 129/2016. Spre exemplu, a fost eliminată obligativitatea depunerii raportului de expertiză atunci când se solicită obţinerea documentului citat.
Cum până la expirarea termenului-limită până la care trebuie obținută autorizația de securitate la incendiu mai sunt 120 de zile, IGSU a publicat recent un ghid privind avizarea/autorizarea construcțiilor, prin care să vină în ajutorul persoanelor ce au obligația obținerii documentului.
Astfel, puteți afla concret dacă trebuie să obțineți autorizația pentru securitate la incendiu pentru localul pe care îl aveți în proprietate, fiind necesară completarea mai multor câmpuri. Mai precis, în cazul clădirilor sau spațiilor amenajate în clădiri, veți selecta următoarele informații:
categoria de importanță a clădirii, respectiv: excepțională, deosebită ori altă categorie;
înălțimea la care se află pardoseala ultimului nivel față de carosabil, cu selectarea uneia dintre următoarele trei variante: sub 28 metri, între 28 și 45 metri sau peste 45 de metri;
suprafața construită, incluzând amprenta la sol a clădirii;
suprafața desfășurată (suma suprafețelor nivelurilor);
numărul total de persoane/ persoane la parter.
Pentru a înțelege mai bine, să luăm următorul exemplu: o clădire încadrată, în funcție de importanță, în categoria celor excepționale, a cărei pardoseală a ultimului nivel se află la o înălțime cuprinsă între 28 și 45 de metri față de carosabil. Totodată, clădirea din exemplul nostru are o suprafață construită de 40 mp, o suprafață desfășurată de 60 mp și poate primi un număr total de 20 de persoane, dintre care zece la parter.
După introducerea acestor valori, vor fi afișate mai multe categorii de clădiri, urmând să bifați, acolo unde este cazul, situațiile în care vă aflați. Astfel, pentru realizarea unei investiții noi, ca de exemplu un parcaj cu peste zece autoturisme, se impune obținerea avizului de securitate la incendiu, întrucât obiectivul se încadrează în prevederile Hotărării Guvernului nr. 571/2016, așa cum vom arăta mai jos.
Odată afișat acest rezultat, aflăm care sunt documentele ce trebuie depuse pentru obținerea avizului, dar doar după parcurgerea câtorva pași. Mai întâi, în funcție de etapa în care se află investiția, veți alege între:
proiectare investiție, obținere avize, până la emiterea autorizației de construire;
construire/ execuție și finalizare investiție, până la începerea funcționării;
funcționare.
Presupunând că vă aflați în cea de-a doua situație, a unei construcții noi, pentru care a fost emisă autorizația de construire, documentele necesare pentru obținerea avizului sunt următoarele:
cerere-tip;
autorizaţia de construire;
avizul de securitate la incendiu şi documentaţia vizată spre neschimbare care a stat la baza emiterii avizului – original;
copie de pe scenariul de securitate la incendiu vizat spre neschimbare, care a stat la baza emiterii avizului de securitate la incendiu, sau un alt scenariu de securitate dacă apar modificări faţă de cel vizat spre neschimbare care a stat la baza obţinerii avizului de securitate la incendiu ori nu a fost elaborat un astfel de document;
piese desenate la scara 1:50, 1:100 ori 1:200, după caz, pentru arhitectură, în care sunt incluse măsurile de securitate la incendiu şi instalaţii cu rol în asigurarea cerinţei „securitate la incendiu”, din documentaţia tehnică la fazele de proiectare;
dispoziţii de şantier însuşite de verificatorul de proiect atestat, proces-verbal de verificare-constatare a calităţii lucrărilor, proces-verbal pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse etc., în care să fie incluse măsurile realizate privind îndeplinirea cerinţei fundamentale „securitate la incendiu”;
referatul verificatorului de proiect atestat pentru cerinţa fundamentală „securitate la incendiu”, construcţii şi/sau instalaţii la fazele de proiectare proiect tehnic – P.Th. şi detalii de execuţie;
procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor;
lista documentelor care atestă performanţa la foc a produselor pentru construcţii cu rol în satisfacerea cerinţei fundamentale „securitate la incendiu” ori a celor care au performanţe de comportare la foc;
opis cu documentele depuse.
Clădirile pentru care este nevoie de avizare şi autorizare
Actul normativ care stabilește categoriile de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu este, așa cum am amintit deja, HG nr. 571/2016.
Astfel, se supun avizării şi autorizării privind securitatea la incendiu următoarele categorii de construcţii şi amenajări:
1. Clădiri

încadrate conform legii în categoriile de importanţă excepţională şi deosebită, indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie;
definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca „înalte” sau „foarte înalte”, indiferent de aria construită ori de destinaţie;
în care sunt amplasate încăperi sau grupuri de încăperi, definite conform reglementărilor tehnice specifice domeniului securităţii la incendiu ca „săli aglomerate”, indiferent de aria construită, regimul de înălţime ori destinaţie;
de locuit colective, noi sau existente, cu mai mult de patru niveluri supraterane, la care se realizează sau amenajează mansarde;
pentru sedii ale autorităţilor publice locale şi centrale, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
pentru lăcaşuri de cult şi spaţii de cazare aferente, accesibile publicului, cu aria desfăşurată mai mare de 200 mp, cu excepţia caselor parohiale, clădirilor destinate locuirii personalului monahal, clopotniţelor, lumânărarelor şi capelelor;
agrozootehnice sau agroindustriale, închise, cu aria construită mai mare sau egală cu 600 mp, cu excepţia silozurilor metalice, depozitelor de furaje fibroase, serelor, solarelor, răsadniţelor şi ciupercăriilor;
de depozitare a buteliilor transportabile pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune, cu excepţia GPL, de capacitate medie sau mare.
2. Clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de:

comerţ, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp sau, dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp;
alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp;
birouri, financiar-bancară, de asigurări şi burse, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
îngrijire a sănătăţii, cu spitalizare continuă, indiferent de suprafaţă, sau dispensare şi policlinici, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
învăţământ, supraveghere, îngrijire sau cazare/adăpostire a copiilor preşcolari, elevilor, studenţilor, bătrânilor, persoanelor cu dizabilităţi sau lipsite de adăpost, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 150 mp;
gară, autogară şi aerogară, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
cultură, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp;
parcaj, cu peste zece autoturisme;
centru de agrement, cu piscine interioare, servicii de relaxare şi întreţinere corporală, cu masaj, hidromasaj, împachetări, băi de plante, saună uscată, cabine cromo-aromo-terapii şi baie turcească, terenuri de squash, săli de aerobic, fitness, biliard, tenis de masă şi fotbal mecanic, terenuri de tenis, minifotbal şi fotbal cu vestiarele aferente şi altele similare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp, sau dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu suprafaţa mai mare sau egală cu 200 mp;
primire turistică, cu mai mult de opt camere şi/sau 16 locuri, pentru cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, vile turistice, bungalouri, cabane turistice, de vânătoare, de pescuit, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsuţe tip camping, pensiuni turistice urbane şi rurale, inclusiv unităţile de alimentaţie din incinta acestora;
producţie sau depozitare, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 600 mp sau, dacă spaţiul este amenajat în clădiri de locuit colective, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp.
3. Clădiri civile subterane sau spaţii publice amenajate la subsolul, demisolul, în podul, ori pe acoperişul tip terasă al clădirilor civile, cu aria desfăşurată mai mare sau egală 100 mp.

4. Construcţii ori sisteme sau instalaţii pentru:

staţii publice de distribuţie a carburanţilor pentru autovehicule cu capacitatea de stocare de maximum 300 mc pentru lichide petroliere ori staţii mixte;
staţii de depozitare şi distribuţie a gazelor naturale comprimate utilizate drept combustibil pentru vehicule (GNCV);
alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor la platforme şi parcuri industriale;
lucrări noi şi de modificare a instalaţiilor de stingere, detectare, semnalizare şi alarmare la incendiu la clădiri existente ce intră sub incidenţa HG nr. 571/2016.
5. Construcţii sau amenajări sportive, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune în interior, ori mai mare sau egală cu 1.000 de locuri pe scaune în aer liber.

Clădiri și amenajări supuse doar autorizării

În ceea ce priveşte construcţiile şi amenajările care se supun doar autorizării privind securitatea la incendiu, în HG nr. 571/2016 se enumeră expres următoarele categorii:

1. Construcţii ori sisteme sau instalaţii pentru:

sisteme de distribuție gaze petroliere lichefiate la autovehicule cu capacitatea de stocare de maximum 30 mc echivalent apă (față de 3 mc echivalent apă, cât era înainte), care nu sunt amplasate în stații mixte;
staţii transportabile de distribuţie a carburanţilor la autovehicule cu capacitatea de stocare/depozitare de maximum 30 mc;
alimentarea consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate stocate în rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea individuală de maximum 5.000 l sau grupuri de rezervoare/recipiente fixe cu capacitatea totală de maximum 30.000 l volum de apă aferente laboratoarelor – sanitare, şcolare şi alte asemenea -, clădirilor cu activităţi de producţie şi fluxuri tehnologice, instalaţiilor de încălzire centrală şi locală, pentru prepararea apei calde de consum şi a hranei;
puncte de desfacere a buteliilor cu gaze petroliere lichefiate la consumatori cu capacitatea de stocare/depozitare de minimum 250 kg GPL și maximum 1.250 kg GPL (în baza regulilor vechi, exista doar limita maximă, nu şi cea minimă);
alimentarea cu apă pentru stingerea incendiilor în localităţi.
2. Construcţii sau amenajări temporare în aer liber, pentru spectacole sau întruniri, cu capacitatea mai mare sau egală cu 200 de locuri pe scaune, ori având destinaţia comercială, cu aria desfăşurată/suprafaţa mai mare sau egală cu 2.500 mp.

Notă: Clădirile noi cu subsol şi o suprafaţă de minimum 600 de mp, destinate activităţilor de comerţ, birouri şi cazare turistică, precum și anumite noi biserici şi săli de sport, dar şi toate staţiile de metrou sunt obligate, prin Legea nr. 481/2004, să aibă și adăposturi de protecţie civilă pentru protejarea populaţiei, bunurilor şi valorilor culturale.