Guvernul a aprobat Normele metodologice privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale pe teritoriul Romaniei, asigurand astfel implementarea corespunzatoare a reglementarilor europene in domeniu, transpuse prin Legea nr. 16/2017, dupa cum se transmite intr-un comunicat de presa.
Actul normativ detaliaza elementele caracteristice unei detasari transnationale de care Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, vor tine cont pentru a stabili daca o intreprindere exercita efectiv activitati semnificative, altele decat cele interne de gestionare si/sau administrative, in statul membru de stabilire, altul decat Romania sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, sau daca un salariat este detasat temporar pe teritoriul Romaniei.
Aceste elemente sunt luate in considerare de catre inspectoratele teritoriale de munca si in cadrul controalelor efectuate la intreprinderile stabilite in Romania care detaseaza salariati in cadrul prestarii de servicii transnationale.
Normele metodologice aprobate de Guvern stabilesc, totodata, sanctiunile aplicate de catre inspectorii de munca in cazul in care constata neindeplinirea conditiilor privind detasarea transnationala. Pentru faptele definite drept contraventii de catre Legea 16/2017, legate indeosebi de netransmiterea declaratiei in limba romana privind detasarea salariatilor proprii, nerespectarea obligatiilor de a pune la dispozitia inspectorilor de munca documentele solicitate si nerespectarea obligatiei de a desemna o persoana care sa asigure legatura cu autoritatile competente nationale, normele metodologice prevad amenzi cuprinse intre 5.000 si 9.000 de lei.
De asemenea, este considerata contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 5.000 de lei transmiterea de date incomplete sau eronate in declaratia in limba romana privind detasarea transnationala a salariatilor proprii, pe care intreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru sau al Confederatiei Elvetiene au obligatia sa o transmita.
Daca aspectele constatate nu sunt de competenta Inspectiei Muncii, inspectoratele teritoriale de munca informeaza autoritatile competente.
Daca in cadrul cooperarii administrative sunt solicitate informatii din domeniul de competenta al altor institutii publice din Romania, Inspectia Muncii solicita acestor institutii punerea la dispozitie a informatiilor necesare, pentru a fi comunicate autoritatii solicitante.
Inspectia Muncii poate furniza, ca urmare a primirii unei cereri motivate de informatii din alte state membre, prin intermediul sistemului de informare a pietei interne (IMI), informatiile si/sau documentele solicitate referitoare la salariatii detasati de pe teritoriul Romaniei, persoanele juridice inregistrate pe teritoriul Romaniei, agentii de munca temporara autorizati pe teritoriul Romaniei, statele de plata a drepturilor salariale ale salariatilor detasati si dovezile aferente de plata, foile colective de prezenta si contractele individuale de munca.
Inspectia Muncii, in calitate de autoritate solicitata, primeste prin intermediul sistemului IMI decizia prin care a fost aplicata o sanctiune financiara administrativa unei intreprinderi stabilite in Romania. Normele metodologice aprobate de Guvern detaliaza pentru fiecare situatie in parte procedura si termenele de comunicare a deciziilor prin care este impusa o sanctiune financiara administrativa.
Toate articolele scrise de Mihai Nicolae
Ce cauze poate avea oboseala fizica si psihica si cum se trateaza !
Posibile cauze ale oboselii
Exista numerosi factori de risc care pot duce la aparitia oboselii, acestia fiind impartiti in trei categorii:
Factori de risc ce tin de stilul de viata:
– Exercitii fizice practicate in exces;
– Sedentarismul;
– Lipsa somnului;
– Plictiseala;
– Obezitatea sau supraponderabilitatea;
– Stresul emotional;
– Administrarea anumitor medicamente (antidepresive, sedative);
– Consumul excesiv de alcool sau cafea;
– Consumul de droguri;
– Regimul alimentar dezechilibrat, lipsit de vitamine si minerale.
Afectiuni medicale care pot duce la oboseala:
– Anemia;
– Boala Addison (o afectiune endocrina rar intalnita);
– Hipotiroidism si hipertiroidism;
– Artrita;
– Insomnie si alte tulburari de somn (apneea de somn);
– Boli autoimune;
– Fibromialgia;
– Tulburari alimentare (anorexia, bulimia);
– Diabet;
– Cancer;
– Boala cronica de rinichi;
– Afectiuni hepatice;
– Infectii;
– Sindromul de oboseala cronica;
– Insuficienta cardiaca cronica;
– Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC);
– Emfizem pulmonar (o boala pulmonara progresiva care produce alterarea respiratiei si reduce capacitatea de efort fizic);
– Sindromul picioarelor nelinistite.
– Miastenia Gravis
– Tulburari de natura psihica: persoanele deprimate ori anxioase se confrunta frecvent cu oboseala.
Simptomele oboselii
Oboseala este resimtita ca o stare generala de slabiciune, lipsa de energie si de motivatie de a face ceva. De asemenea, oboseala poate fi insotita de simptome precum:
– Somnolenta;
– Letargie;
– Apatie;
– Extenuare;
– Plictiseala;
– Dificultati in respiratie;
– Senzatie de lesin;
– Stare generala de rau;
– Slabiciune musculara.
Este important de retinut faptul ca oboseala nu este acelasi lucru cu oboseala cronica. Cea din urma este o afectiune, nu un simptom, persoana in cauza prezentand stari de oboseala nejustificata un timp indelungat (peste 6 luni), dureri generalizate, tulburari de memorie si de concentrare, precum si somn agitat.
Vizita la medic si analizele recomandate
Ar trebui sa programezi o vizita la cabinetul medicului de familie in cazul in care oboseala persista pe o perioada mai lunga de doua saptamani, in ciuda reducerii activitatilor fizice si psihice intense, a restaurarii unui regim alimentar sanatos sau a hidratarii corespunzatoare. De asemenea, este indicat sa mergi la medic daca:
– Nu gasesti o justificare pentru starile de oboseala si de slabiciune;
– Pierzi in greutate fara a tine o dieta speciala;
– Ai probleme cu somnul din cauza oboselii;
– Te lupti frecvent cu constipatia;
– Crezi ca depresia poate fi o cauza a oboselii;
– Prezinti o sensibilitate crescuta la frig.
Deoarece exista numeroase cauze care pot duce la aparitia oboselii, medicul iti va adresa o serie de intrebari privind stilul de viata, medicamentele pe care le iei sau modul in care gestionezi stresul. De asemenea, medicul va fi interesat sa stie cand au aparut, cat dureaza si care sunt momentele in care episoadele de oboseala se agraveaza. Daca este suspectata o afectiune medicala la baza acestui simpom, medicul ar putea solicita efectuarea unor teste de sange sau de urina, precum si analize mai amanuntite pentru rinichi, glanda tiroida sau ficat.
Cand reprezinta o urgenta medicala
Atunci cand oboseala este insotita de urmatoarele simptome, solicita ajutor medical de urgenta:
– Ai ganduri suicidare;
– Dureri in piept;
– Ritm cardiac accelerat;
– Senzatie de lesin;
– Dureri abdominale sau de spate puternice;
– Sangerari rectale;
– Varsaturi cu sange;
– Dureri de cap severe.
Metode de prevenire
Oboseala cauzata de stilul de viata nesanatos poate fi prevenita prin respectarea unor masuri simple, dar eficiente. Iata cateva dintre ele:
– Evita consumul de alimente de tip fast-food, bogate in grasimi si carbohidrati care reduc nivelul de energie, si hidrateaza-te corespunzator (minimum 2 litri de apa zilnic);
– Fa zilnic miscare, pentru a-ti mentine greutatea si pentru a elibera endorfine, „droguri” naturale care induc o stare de bine si de fericire;
– Respecta o rutina de odihna (cel putin 8 ore de somn/noapte);
– Evita lucrul peste program sau foarte solicitant;
– Renunta la fumat;
– Evita consumul de droguri si de alcool in exces.
Ce drepturi au salariatii in cazul unui accident de munca?
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Salariatii care sunt victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale pot beneficia, in baza unei asigurari, de mai multe servicii medicale gratuite, precum si de programe de recuperare a capacitatii de munca. Ce este asigurarea pentru accidente de munca, cand si cine trebuie sa o incheie, precum si care sunt contributiile ce trebuie platite statului pentru ea, aflati din materialul de mai jos.
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale este obligatorie pentru toti cei ce utilizeaza forta de munca angajata cu contract individual de munca, aceasta indatorire fiind reglementata de Legea nr. 346/2002, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 251, din 8 aprilie 2014.
Mai precis, potrivit acestui act normativ, asigurarea „face parte din sistemul de asigurari sociale, este garantata de stat si cuprinde raporturi specifice prin care se asigura protectia sociala a salariatilor impotriva diminuarii sau pierderii capacitatii de munca si decesului acestora ca urmare a accidentelor de munca si a bolilor profesionale”.
Prin urmare, sunt asigurati obligatoriu functionarii publici si toti salariatii incadrati pe baza unui contract individual de munca, indiferent de durata acestuia. In acelasi timp, vor fi asigurati automat ucenicii, elevii si studentii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale, dar si somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
De asemenea, de asigurare beneficiaza inclusiv persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti.
Mai mult decat atat, Legea nr. 346/2002 stabileste ca si angajatii romani care presteaza munca in strainatate din dispozitia angajatorilor romani au calitatea de asigurat, ca de altfel si cetatenii straini sau apatrizii care presteaza munca pentru angajatori romani, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta in Romania.
De asigurare pot beneficia chiar si persoanele care nu sunt angajate in baza unui CIM. Este vorba de cei aflati intr-una dintre urmatoarele situatiile:
asociat unic, asociati, comanditari sau actionari;
comanditati, administratori sau manageri;
membri ai asociatiei familiale;
persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
persoane angajate in institutii internationale;
proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole si forestiere;
persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier;
membri ai societatilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultura;
alte persoane interesate, care isi desfasoara activitatea pe baza altor raporturi juridice decat cele mentionate anterior
Acestia se pot asigura in sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale pe baza de contract individual de asigurare, caz in care vor depune la CNPP o declaratie de venituri si vor comunica, in termen de 15 zile, orice modificare intervenita cu privire la propriul statut.
De ce drepturi beneficiaza salariatii asigurati?
Conform Legii nr. 346/2002, asigurarea are drept scop prevenirea accidentelor de munca , dar si reabilitarea medicala si socioprofesionala a asiguratilor, victime ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale. In plus, tot in baza acestei asigurari, salariatii care se ranesc la serviciu pot primi bani pe termen lung si scurt, sub forma de indemnizatii si alte ajutoare.
Concret, asiguratii sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale au dreptul la urmatoarele prestatii si servicii:
reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca;
reabilitare si reconversie profesionala;
indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca;
indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatie pentru reducerea timpului de munca;
compensatii pentru atingerea integritatii;
despagubiri in caz de deces;
rambursari de cheltuieli.
1. Reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca
Legea republicata recent stabileste ca asiguratii au dreptul la prestatii medicale pentru investigarea, diagnosticarea, reabilitarea starii de sanatate, precum si recuperarea capacitatii de munca. Astfel, asiguratii vor beneficia, gratuit, de urmatoarele:
asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti;
tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic;
servicii medicale in spitale sau in clinici specializate pentru boli profesionale;
tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate;
servicii de chirurgie reparatorie;
cure balneoclimaterice;
investigatii de specialitate si analize de laborator, necesare in vederea stabilirii caracterului de profesionalitate al bolilor
Totodata, asiguratii au dreptul si la dispozitive medicale in vederea corectarii si recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
Mai mult decat atat, angajatii beneficiaza si de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al CNPP. Conform legii, programele pot include si tratament balnear, a carui durata va fi de 15-21 de zile si va fi stabilita de medicul asiguratorului.
Atentie! Asiguratii au obligatia sa urmeze si sa respecte programele individuale de recuperare stabilite de medicul specialist. In caz contrar, dreptul la aceste servicii va fi suspendat de CNPP.
Tratamentul medical in perioada programului individual de recuperare, precum si cazarea si masa in unitatile medicale se suporta de catre CNPP, care are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cand se realizeaza:
restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in urma unui risc asigurat;
prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de ingrijire permanenta
2. Reabilitare si reconversie profesionala
Serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de CNPP doar la solicitarea asiguratilor care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale.
Practic, CNPP va asigura plata cheltuielilor privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale, precum si costul cursurilor de calificare sau de reconversie. In plus, asiguratul va primi si o indemnizatie pe durata cursurilor de calificare si de reconversie, care se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale.
Acest ajutor financiar lunar se acorda numai daca persoana asigurata respecta dispozitiile cu privire la:
institutia la care urmeaza sa se desfasoare cursul;
programul de instruire;
modalitatea de absolvire.
„Indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III, acordata potrivit legii”, se mai arata in documentul citat.
3. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca
Potrivit legii, asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale, in baza unui certificat medical. Acest document trebuie vizat in mod obligatoriu, prin grija angajatorului, de directiile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, respectiv de casa teritoriala de pensii in a carei raza se afla sediul angajatorului sau domiciliul asiguratului.
Cuantumul indemnizatiei reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului si va fi suportata, in primele 3 zile de incapacitate, de catre angajator. Incepand din a 4-a zi de incapacitate, banii se asigura din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Atentie! Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului.
Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical. Concediul medical poate fi, insa, prelungit, pentru cel mult 90 de zile, in functie de evolutia cazului si de rezultatele actiunilor de recuperare. Pe de alta parte, medicul poate decide reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune chiar pensionarea de invaliditate.
4. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca
Asiguratii care, din cauza unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca. Mai mult chiar, in cazul in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii, el va avea dreptul la o indemnizatie pentru trecerea temporara in alt loc de munca.
In ceea ce priveste indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, aceasta se acorda asiguratilor care nu mai pot realiza durata normala de munca din cauza unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale.
Potrivit prevederilor legale, ambele tipuri de indemnizatii se acorda la propunerea medicului curant, cu avizul medicului specialist CNPP, pentru cel mult 90 de zile intr-un an calendaristic, in una sau mai multe etape.
„Cuantumul lunar al indemnizatiilor este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul”, se arata in Legea nr. 346/2002.
5. Compensatii pentru atingerea integritatii
Reglementarile in vigoare prevad ca asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50%, au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii. Acest drept se acorda la solicitarea persoanei indreptatite si doar pe baza deciziei medicului stabilit de CNPP.
Compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi.
Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute.
6. Despagubiri in caz de deces
Asigurarea pentru accidente de munca acopera si despagubirile in caz de deces. Astfel, in cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, de despagubire va beneficia o singura persoana, care poate fi: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cererea pentru obtinerea despagubirii in caz de deces se depune la sediul CNPP, insotita de actele din care rezulta dreptul solicitantului. In cazul deciziei de admitere a cererii, institutia va realiza plata banilor in termen de 15 zile.
Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute.
7. Rambursari de cheltuieli
Dispozitiile stipuleaza ca asiguratorul, adica CNPP, va rambursa cheltuielile ocazionate de transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, atunci cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale.
De asemenea, asiguratul isi va primi banii inapoi si in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
Totodata, institutia va rambursa si banii cheltuiti pe confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, daca acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale.
Cum se realizeaza constatarea accidentelor de munca si a bolilor profesionale?
Potrivit Legii nr. 346/2002, accidentele soldate cu incapacitate de munca sau cu decesul asiguratilor vor fi comunicate catre CNPP de angajatori, de indata ce vor lua la cunostinta despre eveniment. De asemenea, comunicarea poate fi realizata si de asigurat sau de urmasii acestuia, in cazul in care accidentul de munca s-a soldat cu decesul asiguratului.
Pentru constatarea cazului asigurat si stabilirea drepturilor de asigurare, CNPP are acces si recurge la procesul-verbal de cercetare, intocmit de autoritatea competenta care efectueaza cercetarea accidentelor soldate cu incapacitate temporara de munca, invaliditate si deces.
Institutia va verifica modalitatea in care a fost efectuata cercetarea si va decide asupra caracterului de munca al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca. „In scopul stabilirii caracterului profesional al accidentului urmat de incapacitate temporara de munca, asiguratorul (CNPP, n.red.) poate coordona direct cercetarea accidentului, poate efectua o ancheta proprie sau poate evalua dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, dupa caz”, se mentioneaza in Legea nr. 346/2002.
Drepturile de asigurare se acorda astfel:
pentru accidente de munca, in baza procesului-verbal de cercetare a accidentului de munca
pentru boli profesionale, in baza formularului de declarare finala a bolii profesionale
Pana la stabilirea caracterului de munca al accidentului sau caracterului profesional al bolii, contravaloarea serviciilor medicale acordate va fi suportata, conform prevederilor legale, din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, urmand ca decontarea sa se realizeze ulterior din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.
Cotele contributiilor de asigurare pentru accidente de munca
Asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale implica si unele contributii ce trebuie virate lunar la stat. Astfel, in cazul salariatilor incadrati in baza unui CIM, acestea vor fi platite de angajator, in timp ce aceia care incheie contract individual de asigurare vor plati personal contributia. In cazul somerilor, contributia se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj, se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii si se stabileste in cota de 1% aplicata asupra cuantumului drepturilor acordate pe perioada respectiva.
Important! Angajatorii nu datoreaza contributii pentru ucenicii, elevii si studentii care efectueaza practica profesionala.
Contributia se stabileste astfel incat sa acopere costul prestatiilor si serviciilor pentru cazurile asigurate, cheltuielile pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si cheltuielile administrative. Mai exact, contributiile se stabilesc in functie de tarife si clase de risc.
Clasa de risc reprezinta gradul de risc de accidentare in munca si de imbolnavire profesionala, fiind definita de HG nr. 144/2008, care aproba Normele metodologice de calcul al contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activitati ale economiei nationale, iar fiecarei clase ii corespunde un tarif de risc pentru accidente de munca si boli profesionale.
Practic, in baza tarifului de risc se calculeaza contributia pentru accidente de munca si boli profesionale datorata bugetului asigurarilor sociale de stat. Conform reglementarilor, tariful de risc, respectiv cota de contributie, are valoarea cuprinsa intre 0,15% si 0,85%, aplicata asupra bazei lunare de calcul, respectiv asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.
In ceea ce priveste perioada de referinta pentru stabilirea contributiei de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorata de angajator la stat, aceasta este 2009-2011.
Potrivit Legii nr. 346/2002, contributia datorata de persoanele fizice care nu sunt angajate in baza CIM este unica, in valoare de 1%, aplicata asupra venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestata. „Baza lunara de calcul pentru aceste contributii o reprezinta venitul lunar prevazut in contractul individual de asigurare, care nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara”, se precizeaza in actul normativ citat.
Acelasi document stabileste ca, in cazul angajatorilor, contributia de asigurare se determina prin urmatoarea formula:
unde:
* TR – tariful de risc aferent clasei CAEN declarata de angajator;
* BC – baza lunara de calcul corespunzatoare lunii anterioare perioadei de plata a contributiei.
Formula este neschimbata de cativa ani, insa tarifele de risc au fost modificate in iunie 2013, motiv pentru care pot exista situatii in care procentul luat in calcul pentru contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale creste, precum si situatii in care acesta scade. Prin urmare, in primul caz, cheltuielile cu taxele salariale suportate si platite de angajator cresc, iar in cel de-al doilea caz cheltuielile cu aceste taxe salariale se reduc.
„Totusi, avand in vedere faptul ca procentul in baza caruia se calculeaza contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale este subunitar, cresterile sau diminuarile, dupa caz, sunt nesemnificative”.
Concret, in urma actualizarii tarifelor in 2013, pentru codul CAEN 6209 „Alte activitati de servicii privind tehnologia informatiei”, tariful de risc a crescut de la 0.178% la 0.205%, in timp ce pentru CAEN 7022 „Activitati de consultanta pentru afaceri si management” procentul a scazut de la 0.214% la 0.168%, a exemplificat Musat. In acelasi timp, in cazul CAEN 6920 „Activitati de contabilitate si audit financiar, consultanta in domeniul fiscal” se pastreaza neschimbat procentul de 0.150%.
Potrivit legii, CNPP poate aproba anual majorari sau reduceri ale cotelor contributiilor de asigurare, in functie de urmatoarele criterii:
numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale pe o perioada de referinta;
gravitatea consecintelor accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
volumul cheltuielilor pentru prestatii si servicii de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
existenta locurilor de munca incadrate in conditii deosebite sau speciale.
Legea zilierilor, modificari 2017
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Legea nr. 105/18.05.2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri
Monitorul Oficial, Partea I nr. 376 din 19 mai 2017
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articol unic. – Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 22 decembrie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 4, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” (4) Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, precum şi activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate; în cazul acestora, perioada nu poate depăşi 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.”
2. La articolul 5 alineatul (2), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
” e) să plătească zilierului remuneraţia cuvenită, prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârşitul fiecărei zile; plata remuneraţiei se poate realiza cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, respectiv lunar, în situaţia în care perioada de desfăşurare a activităţii depăşeşte 30 de zile, numai cu acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar; modalitatea de plată electronică şi aspectele care privesc plata remuneraţiei se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.”
3. La articolul 8, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
” (11) Pentru zilierii care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor şi cabalinelor, Registrul de evidenţă a zilierilor prevăzut la alin. (1) se întocmeşte săptămânal.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Care este durata in zile a unui concediu medical !?
Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
În principiu, un salariat poate sta în concediul pentru incapacitate temporară de muncă aproximativ şase luni pe an, durata fiind calculată din prima zi de îmbolnăvire. Dacă este nevoie de întreaga perioadă, atunci salariatul trebuie să obţină aprobare de la doi doctori diferiţi.
„Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă este de cel mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire, conform OUG nr. 158/2005. Pentru primele 90 de zile este suficient certificatul medical eliberat de medicul curant, dar, începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale”.
În cazul anumitor boli speciale, ordonanţa de Guvern amintită dispune că durata concediului de incapacitate temporară de muncă este mai mare, fiind acordată după cum urmează:
un an, în intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoză pulmonară şi unele boli cardiovasculare stabilite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS);
un an, cu drept de prelungire până la un an şi şase luni, de către medicul expert al asigurărilor sociale, în intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoză meningeală, peritoneală şi urogenitală, inclusiv a glandelor suprarenale, pentru SIDA şi neoplazii, în funcţie de stadiul bolii;
un an şi şase luni, în intervalul ultimilor doi ani, pentru tuberculoză pulmonară operată şi osteoarticulară;
şase luni, cu posibilitatea de prelungire până la maximum un an, în intervalul ultimilor doi ani, pentru alte forme de tuberculoză extrapulmonară, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Dacă bolnavul nu se recuperează până la expirarea concediului de incapacitate temporară de muncă, medicul primar sau medicul specialist poate propune pensionarea de invaliditate. Totuşi, în situaţii justificate de posibilitatea recuperării, medicul primar sau medicul specialist poate propune prelungirea concediului medical cu maximum 90 de zile peste durata iniţială de 183 de zile. Această decizie poate fi luată pentru a evita pensionarea de invaliditate a salariatului.
Concediul de risc maternal, ce reprezinta si cum se plateste !
Concediul de risc maternal, www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
De concediul de risc maternal pot beneficia, pentru protecția sănătății și securităţii lor și/sau a fătului ori a copilului lor, salariatele gravide, cele care au născut recent și cele care alăptează, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă.
Concret, în situația în care la muncă se identifică un risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor amintite ori o repercusiune asupra sarcinii sau alăptării, angajatorul trebuie să le modifice temporar condițiile de muncă și/sau programul de lucru. Dacă această măsură nu se poate lua, angajatorul trebuie să le repartizeze pe posturi de lucru lipsite de risc. Dacă nici acest lucru nu este posibil, atunci salariatele au dreptul la concediul de risc maternal, astfel:
înainte de data solicitării concediului de maternitate, în cazul salariatelor gravide;
după data revenirii din concediul de lăuzie obligatoriu, în cazul salariatelor care au născut recent și care alăptează (dacă acestea nu cer concediul pentru creșterea și îngrijirea copilului).
Concediul de risc maternal poate fi acordat, potrivit actului normativ, în întregime sau fracționat, pentru cel mult 120 de zile. În acest sens, este necesar un certificat medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist. Așa cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, indemnizația aferentă concediului de risc maternal este de 75% din baza legală de calcul.
Prevenția în fiscalitate: Opt fapte pentru care firmele vor scăpa de amenzi la prima abatere !
Nedepunerea la timp a situațiilor financiare anuale ori a formularelor fiscale, nefolosirea registrelor contabile sau emiterea bonurilor fiscale cu greșeli sunt doar câteva dintre faptele pentru care firmele vor scăpa doar cu avertisment la prima abatere, potrivit proiectului Legii prevenției, ce a fost adoptat joi de Guvern. Atunci când vine vorba de zona fiscalității, autoritățile vor fi mai permisive în mai multe situații, iar în articolul de față găsiți prezentate opt dintre acestea:
1. Nu depui la timp situațiile financiare anuale
Una dintre contravențiile vizate de viitoarea Lege a prevenției va fi depunerea cu întârziere a situațiilor financiare anuale, ce este reglementată de Legea contabilității nr. 82/1991. În momentul de față, această faptă poate fi sancționată cu o amendă cuprinsă între 300 și 1.000 de lei, dacă perioada de întârziere este între 1 și 15 zile lucrătoare, între 1.000 și 3.000 de lei, dacă perioada de întârziere este între 16 și 30 de zile lucrătoare, sau între 1.500 și 4.500 de lei, dacă perioada de întârziere depășește 30 de zile lucrătoare.
2. Nu auditezi situațiile financiare anuale
În același timp, prevenția va fi promovată și atunci când vine vorba de nerespectarea obligației de a audita situațiile financiare anuale sau situațiile financiare anuale consolidate, dacă acest lucru se impune. Actualmente, dacă o firmă nu îndeplinește această obligație, amenda este destul de usturătoare: între 30.000 și 40.000 de lei.
3. Prezinți situații financiare cu greșeli
„Adoptarea Legii prevenției este un prim pas în emanciparea actului de control, urmând ca al doilea pas să fie conformarea voluntară, participativă a mediului de business, care va îmbunătăți gradul de colectare la bugetul de stat. Proiectul va intra în procedură parlamentară de urgență și sperăm să ajungă cât mai repede pe masa Administrației Prezidențiale pentru promulgare.”
Alexandru Petrescu, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat
Prezentarea situațiilor financiare cu date greșite sau necorelate, inclusiv cele referitoare la identificarea persoanei raportoare, reprezintă o faptă sancționată contravențional de Legea contabilității. Concret, este vorba de o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de lei. Referitor la corectarea bilanțurilor, recent au apărut unele modificări de procedură de care ar trebui să știe orice firmă.
4. Nu folosești registre de contabilitate
Firmele sunt obligate să folosească și să țină registre de contabilitate, altfel riscă să fie amendate cu o sumă cuprinsă între 300 și 4.000 de lei, mai prevede Legea nr. 82/1991.
5. Nu depui la timp declarațiile de înregistrare fiscală
Referitor la Codul de procedură fiscală, prevenția va acoperi nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, a celor de radiere a înregistrării fiscale sau a celor de mențiuni. Această faptă poate fi sancționată acum cu sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei (persoanele juridice contribuabili mijlocii și mari) sau între 500 și 1.000 de lei (celelalte persoane juridice). De exemplu, unul dintre formularele de înregistrare fiscală, radiere și mențiuni este 010, care trebuie depus mai nou și de către firmele vizate de impozitul specific.
6. Nu declari la timp impozitele, taxele și contribuțiile
De asemenea, prevenția va acoperi și neîndeplinirea la termen a „obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume”, așa cum stabilește Codul de procedură fiscală. Amenda aplicabilă în acest caz este tot între 1.000 și 5.000 de lei (persoanele juridice contribuabili mijlocii și mari) sau între 500 și 1.000 de lei (celelalte persoane juridice).
7. Nu depui la timp declarațiile recapitulative de TVA
În ceea ce privește nedepunerea la termen a declarațiilor recapitulative privind taxa pe valoarea adăugată, ce poate fi amendată cu sume între 1.000 și 5.000 de lei, această faptă va fi și ea sancționată la prima abatere doar cu avertisment. Aici, bine de știut este că declarații recapitulative sunt 390 și 390 VIES.
8. Emiți bonuri fiscale cu greșeli
Emiterea de bonuri fiscale ce conțin informații greșite sau emiterea fără ca acestea să aibă toate datele prevăzute de lege (de exemplu, denumirea și codul de identificare fiscală ale firmei, data și ora emiterii, denumirea fiecărui bun sau serviciu, prețul, cantitatea) este sancționată în prezent de legislație. Mai precis, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 prevede în acest caz o amendă fixă de 3.000 de lei.
De retinut faptul ca:Companiile vor scăpa cu avertisment o singură dată pentru fiecare faptă.
Dacă vor săvârși una dintre cele peste 200 de fapte de natură contravențională ce vor fi incluse în viitoarea Lege a prevenției, firmele vor primi avertisment doar la prima abatere. Cu alte cuvinte, un contribuabil nu va putea să scape cu avertisment dacă încalcă legea și a doua oară, în termen de cel mult trei ani.
Concret, agentul constatator va încheia un proces-verbal prin care va aplica sancțiunea avertismentului, acest document urmând să aibă ca anexă un plan de remediere. Planul va conține, înainte de toate, măsuri de remediere a faptelor săvârșite, dar și un termen de remediere de maximum 90 de zile calendaristice. Termenul de remediere va fi stabilit de inspectori, iar acesta va fi pentru îndreptarea neregulilor constatate. După trecerea celor maximum 90 de zile, personalul de control va reveni pentru verificări.
Firmele nu vor putea beneficia de Legea prevenției lipsa acestui document !
Viitoarea aplicare a Legii prevenției va însemna, totodată, creșterea importanței unui document pe care aproape toate firmele trebuie să-l aibă în momentul de față. Este vorba, mai exact, de registrul unic de control, a cărui absență va echivala, practic, cu imposibilitatea companiilor de a scăpa la prima abatere doar cu avertisment.
Legea prevenției nu va putea fi pusă în aplicare în situația în care firma supusă unei verificări a autorităților va refuza prezentarea registrului unic de control. Acest lucru reiese din cea mai recentă formă a proiectului de act normativ ce urmează să fie adoptat de Guvern în săptămâna curentă. Subliniem că, pentru a se aplica, Proiectul legii prevenției trebuie să obțină aprobarea Executivului și a Parlamentului.
„Nu se aplică prevederile art. 4 (adică dispozițiile referitoare la sancționarea cu avertisment, nu cu amendă, a anumitor prime abateri ale firmelor – n. red.), în cazul neprezentării registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate”, prevede, cât se poate de clar, Proiectul legii prevenției, ce este anexat articolului de față.
De ce va fi atât de importantă, în cadrul prevenției la firme, existența registrului unic de control? Pentru că, de principiu, din acest document vor afla inspectorii de stat dacă o firmă a mai beneficiat sau nu în trecut de Legea prevenției, deși aceștia vor avea la îndemână și evidențele instituției pe care o reprezintă. În același timp, inspectorii vor fi obligați să treacă în registrul unic mențiuni referitoare la procesul-verbal de avertizare și planul de remediere, plus eventuale mențiuni la revenirea după perioada de remediere.
Principalul scop al viitoarei Legi a prevenției este educarea afaceriștilor, astfel încât aceștia să nu mai încalce atât de des legislația în vigoare. Concret, dacă o societate va săvârși una dintre cele 290 de fapte acoperite de Proiectul legii prevenției, aceasta va primi la prima abatere doar un avertisment, nu direct o amendă.
Absurditate
Totuși, trebuie semnalat că Proiectul legii prevenției stabilește, cel puțin în forma în care a ajuns săptămâna trecută pe masa Executivului, o absurditate. Așa cum am scris mai sus, Legea prevenției se va putea aplica numai dacă firmele prezintă registrul unic de control (alineatul 4 al articolului 6), însă, conform anexei aceleiași legi, prevenția se va aplica inclusiv dacă societățile nu prezintă registrul unic de control (punctul 204 al anexei nr. 1). Așadar, vorbim de două prevederi diferite care, probabil din cauza unei scăpări, stabilesc două lucruri care se bat cap în cap.
„(…) în cazul constatării săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzute în dispozițiile legale menționate în anexa nr. 1 la prezenta lege, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. În această situație, nu se aplică sancțiuni complementare”, scrie în inițiativa legislativă a Guvernului.
Prin urmare, o firmă avertizată va avea la dispoziție o perioadă maximă de 90 de zile calendaristice, de la data comunicării procesului-verbal, pentru a remedia problemele sesizate de inspectorii de stat. În cel mult zece zile lucrătoare de la expirarea termenului de remediere, autoritățile vor reveni în control și, dacă firma n-a rezolvat problemele, va fi amendată. Aici trebuie subliniat că „iertarea” societăților se va aplica doar o singură dată, în decurs de trei ani, pentru aceeași faptă. Cu alte cuvinte, o firmă care a scăpat cu avertisment în anul 2018 pentru o faptă anume va fi amendată direct dacă în 2019 va săvârși din nou aceeași faptă.
Toate controalele autorităților apar în registrul unic
Obligația de a avea registrul unic de control este stabilită pentru contribuabilii persoane juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, autorizate potrivit legii. Așa prevede actualmente Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control.
„Contribuabilii, persoane juridice înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului, autorizate potrivit legii, au obligația să țină registrul unic de control. Celelalte categorii de contribuabili pot ține registrul unic de control, în funcție de opțiunea acestora”, scrie în actul normativ. Practic, în registrul unic de control sunt evidențiate toate verificările desfășurate de către organele de control specializate din domeniile financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcții, protecția consumatorilor, protecția muncii, inspecția muncii, protecția împotriva incendiilor, dar și din alte domenii prevăzute de lege.
Astfel, pentru aplicarea Legii prevenției, inspectorii de stat vor trebui să verifice în registrul unic de control și în evidențele organului pe care-l reprezintă dacă o firmă a beneficiat în trecut de „iertarea” contravențiilor. Dacă va fi vorba de entități pentru care registrul unic este opțional, autoritățile vor face verificări doar în propriile evidențe.
„Agentul constatator are obligaţia să facă mențiuni în registrul unic de control cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat, precum și, după caz, cu privire la planul de remediere anexat”, prevede Proiectul legii prevenției, cu precizarea că, „în termen de maxim zece zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, autoritatea/instituția publică cu atribuții de control are obligația să reia controlul, și să completeze partea a II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și, dacă este cazul, registrul unic de control, cu mențiuni privind modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse”.
Contribuabilii sunt obligați să prezinte registrul unic autorităților venite în control, potrivit Legii nr. 252/2003, iar acestea din urmă trebuie să consemneze în document anumite informații. Concret, în registru trebuie completat cu prenumele și numele persoanelor împuternicite să efectueze controlul, unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control, numărul și data delegației/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată și temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.
Practic, verificarea poate să înceapă doar după completarea registrului unic și după ce inspectorii se uită peste actele de control încheiate anterior privind domeniul lor de activitate. La sfârșitul unei inspecții, în registru sunt înscrise numărul și data actului de control întocmit.
Registrul unic de control trebuie achiziționat, de la direcțiile generale ale finanțelor publice, în maximum 30 de zile de la data înregistrării contribuabililor nou-înființați, în caz contrar firmele riscând o amendă de la 500 la 1.000 de lei. Dacă este vorba de neprezentarea registrului la controalele autorităților, amenda este cuprinsă între 1.000 și 2.000 de lei.
CARE ESTE DURATA MAXIMA A CONCEDIULUI FARA PLATA PE CARE POATE SA IL IA UN SALARIAT
Potrivit art. 54 din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau interese personale.
Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin Regulamentul intern (art. 153 din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011).
Art. 153. (1) Pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
(2) Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Pentru salariatii bugetari concediul fara plata este reglementat de Hotararea Guvernului nr. 250/1992, republicata in Monitorul Oficial nr. 93 din 17 mai 1995.
Concediul fara salariu pare un exemplu clasic de suspendare a raporturilor de munca ce nu constituie vechime in munca. Explicatia este in aparenta logica nu se presteaza activitatea si nu se plateste salariu.
Reglementarile specifice ale Codului muncii, dar si cele aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2006 de modificare si completare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sprijinirea familiei in vederea cresterii copilului conduc la urmatoarele concluzii:
1. Regula in materia concediului fara salariu este ca acesta nu genereaza in principiu vechime in munca si nici stagiu de cotizare in sistemele de asigurari sociale
Astfel, vechimea in munca reprezinta perioada de munca prestata in baza unui contract individual de munca, asa cum rezulta din prevederile art. 16 alin. (3) din Codul muncii. Pornind de la aceasta simpla definitie, concediul fara remuneratie nu poate reprezenta vechime in munca.
2. Exceptiile sunt, de regula, exprese. Iata cateva dintre cazurile in care concediul fara salariu genereaza vechime in munca, respectiv stagiu de cotizare:
a) In cazul concediului fara salariu, prevederile art. 155 si urm. din Codul muncii stabilesc un regim juridic distinct al concediilor fara salariu acordat pentru formare si perfectionare profesionala.
Astfel, in masura in care formarea profesionala se realizeaza in timpul unui concediu fara salariu, aprobat evident de angajator, devin aplicabile si prevederile art. 158 din Codul muncii care precizeaza ca aceasta perioada se asimileaza unei perioade efective de munca, in ceea ce priveste drepturile salariatului, altele decat salariul.
Implicit, aceasta inseamna ca perioada de concediu fara salariu pentru formare profesionala este generatoare de vechime in munca.
Nu acelasi lucru il putem sustine si fata de aprecierea acestei perioade drept stagiu de cotizare in sistemele de asigurari sociale, intrucat acestea se fundamenteaza pe principiul contributivitatii, iar in lipsa unei baze de calcul pentru contributie nu suntem in prezenta unui stagiu de cotizare veritabil.
b) O solutie diametral opusa se regaseste in prevederile art. 1 alin. (5) lit. u) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, conform caruia, la stabilirea celor 12 luni de realizare a veniturilor impozabile in ultimul an intra si perioada de acordare a concediului fara plata pentru formare si perfectionare profesionala din initiativa angajatorului sau la care acesta si-a dat acordul, organizate in conditiile legii.
c) O alta exceptare se regaseste in acelasi act normativ atunci cand se face vorbire de concediul pentru cresterea copilului fara indemnizatie (art. 1 alin. (5) lit. i) din O.U.G. nr. 148/2005). Concediul fara plata indemnizatiei se acorda de catre angajator in baza cererii inregistrate a salariatului, fiind necesara prezentarea livretului de familie sau a certificatului de nastere a copilului. Solicitarea se poate face dupa primele 3 nasteri, nefiind extinsa si la celelalte nasteri ce nu fac obiectul drepturilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005.
Concediul fara indemnizatie se acorda integral, o singura data, fiecarui parinte, pe o durata de 3 luni si poate fi solicitat oricand pana la varsta de 2 ani, respectiv 3 ani de catre copil.
2. Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare
1) Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, pentru:
formare profesionala nu mai mult de 90 de zile lucratoare pe an, pentru:
a) sustinerea examenului de bacalaureat;
b) sustinerea examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, fara frecventa;
c) sustinerea examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs fara frecventa;
d) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
e) prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate.
Salariatul poate sa solicite concediu fara salariu ori de cate ori se iveste una din ocaziile de formare profesionala aratate mai sus. Singura limita este intinderea concediului fara plata in anul respectiv, care nu poate depasi 90 de zile lucratoare.
Exemplu
Un salariat incadrat cu contract de munca cu timp partial de 4 ore/zi la o unitate bugetara, care urmeaza cursurile Facultatii de drept, fara frecventa, poate solicita concediu fara salariu in cursul anului absolvirii in sesiunea de iarna (ianuarie februarie), in sesiunea de vara (mai) si cu ocazia sustinerii examenului de licenta/diploma (iunie iulie), cu conditia ca numarul de zile lucratoare absentate sa nu depaseasca 90 de zile in anul respectiv.
interese personale
In cazul concediilor fara plata acordate pentru interese personale, durata se stabileste prin acordul partilor.
2) Salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata fara limitare in timp, in urmatoarele situatii:
– tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii;
– pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.
Unitatile bugetare pot incadra alte persoane cu contracte de munca pe durata determinata daca durata concediilor fara plata este mai mare de 30 de zile lucratoare.
De semnalat faptul ca salariatii bugetari au beneficiat in mod fortat de concediu fara plata in temeiul art. 10 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, publicata in Monitorul Oficial nr. 761 din 9 noiembrie 2009:
In vederea incadrarii in constrangerile bugetare determinate de situatia de criza economica, in perioada octombrie-decembrie 2009, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice, indiferent de modul de finantare, au obligatia:
a) sa acorde personalului propriu, indiferent de statutul acestuia, zile libere fara plata pentru o perioada de pana la 10 zile lucratoare;
b) sa reduca programul de lucru;
c) sa dispuna o masura ce combina alternativele prevazute la lit. a) si b)
d) alta masura cu efect echivalent.
3. Concediul fara plata pentru cresterea copilului
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 830 din 10 decembrie 2010, introduce, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, o noua ipoteza de concediu fara plata, pe care angajatorul are obligatia de a-l acorda, la cerere. Astfel, potrivit acestui act normativ, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani. In acest caz, salariatii beneficiaza de o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni, cuprinsa intre 600 lei si 1.200 lei.
Potrivit art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, dupa implinirea de catre copil a varstei de un an, cu exceptia copilului cu handicap, persoanele care au optat pentru acordarea concediului pentru prima varianta (concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 1 an) au dreptul la un concediu fara plata pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani.
4. Alte tipuri de concedii fara plata prevazute prin contractele colective de munca
Cazurile in care salariatului i se poate acorda un concediu fara plata sunt prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Potrivit art. 153 din Codul muncii, pentru rezolvarea unor situatii personale, salariatii au dreptul la concediu fara salariu.
Durata concediului fara plata negociat de angajat si angajator poate depasi durata prevazuta de contractul colectiv, intrucat libertatea de negociere se manifesta atat la nivel colectiv (cand se negociaza contractele colective), cat si la nivel individual (cand se negociaza contractele individuale de munca).
In cazul in care considera ca este necesar, angajatorul poate incadra pe durata concediului fara plata o alta persoana, cu care are posibilitatea de a incheia un contract de munca pe durata determinata, potrivit art. 82 lit. a) din Codul muncii.
Pe langa concediile fara plata pentru interese personale, salariatii beneficiaza si de concedii fara plata pentru studii (art. 54 din Codul muncii).
Problema
O problema frecvent ridicata de angajator este legata de posibilitatea refuzarii cererii unui salariat privind acordarea unui concediu fara salariu.
Este important sa stabiliti daca dreptul a fost reglementat pe calea negocierilor colective sau individuale:
– In masura in care dreptul a fost reglementat expres atat sub aspect cantitativ (numar de zile permis anual), cat si calitativ (prin enumerarea situatiilor in care partile considera acordarea drept oportuna), refuzul angajatorului poate interveni numai in cazuri justificate, asa incat comportamentul angajatorului sa nu fie considerat abuziv.
In masura in care partile nu au reglementat durata minima anuala a concediului fara plata prin contractul colectiv sau individual si nici cazuri concrete in care acordarea se considera justificata, angajatorul se va putea opune cu mai mare usurinta cererii angajatului fara ca aceasta conduita sa fie calificata drept abuziva.
Dincolo de aceste consideratii, concediul fara salariu reprezinta o modalitate de suspendare a raporturilor de munca prin acordul partilor si necesita, pe langa acordul de principiu exprimat la negocierea prin contractul colectiv sau individual de munca, si acordul punctual si expres asupra unei situatii concrete.
Care este numarul maxim de zile de concediu fara plata pe care si le poate lua un salariat intr-un an? Exista obligatia suspendarii contractului de munca in cazul in care concediul fara plata depaseste 30 de zile consecutive ?
Potrivit dispozitiilor art.148 alin.(1) din Codul muncii, pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata.
Durata concediului fara plata se stabileste, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Asadar, durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Prin contract colectiv de munca aplicabil se intelege:
1) contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate;
2) contractul colectiv de munca incheiat la nivel de ramura, in cazul in care, la nivel de unitate, nu exista contract colectiv de munca;
3) contractul colectiv de munca incheiat la nivel national, in cazul in care, la nivelul ramurii din care face parte unitatea, nu exista contract colectiv de munca.
Conform art. 150 alin. (1) din Codul muncii, concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
Viitorul muncii, munca in viitor: profesii, trenduri si perspective!!
Industriile viitorului
Asistam la treptat la o reconfigurare a economiei mondiale în sensul emergentei unor ramuri intregi care astazi poate abia se nasc iar acest lucru va avea desigur un mare impact în ceea ce priveste profesiile viitorului şi preponderenta acestora. La fiecare 3-5 ani vor aparea posturi şi meserii de care inca nu am auzit asa cum deja se observa daca ne uitam 3-5 ani în trecut cand nu existau posturi precum Social media officer, App Developer, Data Miner, Cloud computin expert, etc. Ba inca aceasta perioada se va scurta şi mai mult, la 2-3 ani. Pentru a putea contura viitorul muncii trebuie intai sa intelegem profesiile viitorului, trebuie să ne uitam la cele 3-5 domenii majore care produc schimbari la nivel global şi la directiile in care acestea vor evolua.
IT-ul şi BIG Data
IT-ul va ramane unul dintre principalii angajatori, inca isi va tripla daca nu mai mult necesitatile de personal, avand în vedere procesul accentuat de virtualizare a principalelor arii de activitate umana (shopping, banking, learning), dezvoltarea solutiilor de cloud şi werable computers (Samsung Gear, Google Glasses, etc).
Internetul va evolua catre integrarea totala nu doar a unor site-uri şi servere ci a obiectelor care ne inconjoara în viata de zi cu zi catre Internet of Things (cand de exemplu frigiderul va comanda singur mancare în funtie de cât spatiu şi preferintele proprietarului, masina va comunica service-ului ce nevoi de reparatie are şi oricum deja nu prea mai are nevoie de sofer).
Productia de date şi informatii va creste hiper-exponential şi va fi deci o nevoie uriasa de programatori, specialisti în baze de date, dezvoltatori de aplicatii, analisti date, etc. De exemplu se vor cauta semnificatori – analisti big data capabili să utilizeze un evantai eterogen de instrumente pentru a crea şi gasi semnificatii în petabytes (PB) de date care se vor produce în retail, piete financiare, online şi de fapt în orice domeniu. Acesti specialisti vor imbina matematica, statistica, programarea, baze de date şi psihologia pentru a prezenta coerent şi simplificat sefilor lor grafice interactive în timp real privind evolutia unor procese.
Telecomunicatiile
Telecomunicatiile şi solutiile tangente vor devenii ubique, conectarea la internet va fi permanenta şi universala (vedem deja ca marii operatori de date au trecut la abonamente cu minute voce nelimitate, iar traficul de date tinde si el catre aceiasi directie) astfel incat necesarul de infrastructuri de comunicatii aferente va veni cu propriile necesitati de personal: ingineri de tele/comunicatii şi comunicatii mobile, tehnicieni, lucratori în serviciile aferente de sustinere şi productia echipamentelor respective. Cel mai important insa, ca urmare a permanentizarii accesului la net, o serie intreaga de servicii online limitate acum de capabilitatile de trafic insuficiente, vor exploda.
Cyber-securitatea
O zona aparte şi de mare interes va fi cea a protectiei datelor personale şi a identitatii digitale (cyber-security), deja sub presiune, industria care acum abia emerge. În urmatorii 20-30 de ani, pe masura tot ce avem şi detinem important va fi online/virtual, industria aceasta va evolua intocmai precum a evoluat industria seif-urilor si a bancilor în trecut şi va fi o preocupare majora pentru fiecare dintre noi. Specialistii care sa asigure protectia acestor date, mixand competente trans-disciplinare, de programare, cloud computing şi psihologie vor fi la mare cautare şi extrem de bine platiti.
Robotica şi inteligenta artificiala
Este un domeniu aflat inca la inceput considerand potentialul acestuia, chiar daca exista fabrici intregi numai de roboti inca de astazi. Procesul de automatizare a centrelor de productie industriale mondiale se va accentua şi mai mult astfel incat inginerii mecanici şi de automatizari vor fi mai neceasari ca oricand.
Alaturi de robotica industriala, o ramura complet noua va aparea în urmatorii 20-30 de ani, androizii casnici şi de anturaj. Pe masura ce robotii vor prelua tot mai multe sarcini de productie directa, oamenii vor migra catre zona dezvoltarii de programe şi solutii software de management a inteligentei artificiale.
Piata inteligentelor artificiale in sine va creste pe masura ce marile companii tehnologice vor concura intre ele, care produce cel mai puternic si mai performant software AI. Da, multi se tem de AI si mari oameni de stiinta sau personalitati (printre care Stephen Hawking sau Bill Gates) si-au exprimat ingrijorarea fata de acest domeniu. Progresul insa nu poate fi oprit, nimeni nu este pregatit de fapt sa renunte la uriasul avantaj competitiv pe care il aduc AI-urile, nu mai vorbim ca omul este o fiinta curioasa si determinata sa evolueze cu orice pret.
Serviciile directe
O zona în crestere pentru meseriile viitorului va fi zona de servicii unde contactul uman direct şi implicarea personala vor fi esentiale. Va ramane intotdeauna definitoriu pentru oameni sa fie în contact cu alti oameni şi sa beneficieze de atentia directa a cuiva. Din aceasta perspectiva, domenii precum serviciile profesionale, consiliere, legislatie, asistenta personala şi ingrijire, medicina, psihologie, servicii educationale, etc vor capta o buna parte din forta de munca. O zona în crestere rapida va fi cea medicala, atât pe de o parte cresterii populatiei în general cât şi cresterii populatiei cu varste tot mai inaintate şi care va avea nevoi speciale.
Un capitol aparte tine de zona de creativitate şi inovatie apanajul suprem al inteligentei umane. Se vor inmulti job-urile creative şi care necesita inovatie pe masura ce tot mai multe companii inteleg ca va fi singura posibilitate de diferentiere. Va conta nu atât cel care reuseste să produca cel mai „eficient” ci acela care va reusi să vina cu produse cât mai interesante şi inovatoare. De la educatie pana la productie şi vanzare, job-urile care vor solicita creativitatea ca şi conditie de baza la angajare vor creste într-o rata fara precedent.
Nu în ultimul rand vom vorbi şi mai mult de zona de entertainment, o zona ce va creste în continuare în urmatorii 20 de ani pe masura ce oamenii vor produce mai eficient şi vor dispune de timp liber. De fapt, chiar şi în lipsa timpului liber, nevoia de entertainment se va dezvolta ca raspuns şi în compensatie la presiunea societatii moderne de a avea succes, la stres şi cognitive workload.
Industria energiei verzi şi neconventionale
Pe masura ce cercetarile avanseaza iar presiunea pe resurse conventionale va creste inca şi mai mult (vezi în prezent importanta strategica a gazelor naturale), vor fi disponibile noi şi noi optiuni de producere a energiei verzi, în moduri neconventionale. Nevoile în sine de energie ale omenirii vor creste în ritm exponential, fapt ce va insemna în mod absolut o emergenta a acestui domeniu. În paralel se va lucra la adaptarea infrastructurii de preluare şi distributie a energiei, inclusiv în vederea includerii micilor producatori în retelele nationale. Nu în ultimul rand, migratia catre automobile electrice se va intensifica iar infrastructura de distributie aferenta va permite aparitia a tot felul de noi dispozitive de transport astazi inca în dezvoltare. Aici va fi nevoie de ingineri, tehnicieni şi o gama larga de specialisti în electro-tehnica.
Profesii de granita şi transdisciplinare
Pe masura ce tot mai multe domenii ale cunoasterii sunt reintegrate din perspectiva holistica, vor aparea tot mai multe profesii în zona de granita a 2-3 domenii ample. Acestea vor fi prin definitie transdisciplinare, facand legatura dintre activitati astazi aparent imposibil de pus impreuna. Sigur, nu le stim inca, dar putem preconiza ca vor sta la granita dintre medicina, inginerie, computing şi stiinte sociale. De exemplu va fi nevoie de specialisti care să gestioneze interfata dintre wearable computers şi medicina respectiv stiinte sociale, pe masura ce tot mai multi oameni vor adopta haine ce contin diversi senzori permanent conectati la internet
Mergand si mai departe, este posibil ca anumiti oameni sa aleaga diverse forme si grade de amplificare tehnologica. Elon Musk de la Tesla deja vorbeste de necesitatea unei interfate directe dintre creierul uman si computer ca fiind singura sansa de a rezista in fata viitoarelor masini AI de inteligenta artificiala.
Pe ansamblu, in urmatorii ani vom asista la nasterea zeci si zeci de profesii noi si care astazi nici nu pot fi imaginate. Vor aparea limbaje noi de programare şi noi tehnologii în toate domeniile de activitate! Astazi, putem desigur, doar estima aceste cifre pe baza evolutiilor recente din ultimii ani dar daca aceste rate de crestere nu fac decat sa se pastreze (cu atat mai mult daca s-ar amplifica) si este posibil ca viitorul sa ni se para un fragment de roman SF.
Cum ne pregatim pentru viitor – viitorul muncii
Noile generatii care se nasc, intr-un ecosistem complet digitalizat, vor fi perfect adaptate şi integrate în nou mediu iar avansul inregistrat în medicina în general şi standarde de viata vor face ca perioada de viata productiva şi activa să creasca şi mai mult.
Pregatirea pentru viitor va necesita o serie de abilitati eclectice de aceea formarea profesionala şi vocationala va deveni inca şi mai flexibila. Se va pune accent mai putin pe ceea ce ştie cineva ci pe ceea ce este dispus să invete. Va conta deci din perspectiva productiva adaptabilitatea, flexibilitatea, capacitatea de a pune intrebari inteligente, curiozitatea, spiritul critic şi de analiza obiectiva, creativitatea şi o minte deschisa. Toate dupa cum se poate remarca sunt competente non-specifice! Sigur, aceasta nu inseamna ca nu va fi necesara pregatirea profesionala doar ca accentul va cadea diferit.
Experienta profesionala va conta în continuare ca expresie a propriilor abilitati de a rezolva probleme dar nu şi ca expresie directa de input direct. Se vede deja ca accesul la informatie este cvasi-universal şi extrem de facil: procesul de democratizare a educatiei la nivel de masa va continua, oricum marile universitati straine, chiar cele de top, ofera deja platforme de studiu online de tip MOOC (Masive Online Open Courses) iar acesta este doar inceputul. Aceste solutii vor face ca oricine să poata invata orice relativ repede şi chiar într-un mod distractiv!
Care sunt abilitatile care vor conta cel mai mult?
Surprinzator sau nu, abilitatile psihologice precum creativitatea, deschiderea fata de idei, oameni şi concepte, abilitatile relationare si munca în echipa vor fi mai importante decat o serie de abilitati tehnice pure. Foarte putine reusite de rasunet vor mai fi apanajul unei singure persoane datorita nivelului crescut de complexitate si dinamism al ocupatiilor viitorului. Necesarul de cunostinte tehnice în relatie cu anumite intreprinderi şi proiecte va fi atât de vast incat pur şi simplu vor depasi capacitatile unui individ neasistat. Chiar şi profesorii din marile universitati americane intampina astazi dificultati substantiale numai în a parcurge literatura de specialitate la zi pe nise tot mai inguste.
O clasa aparte de abilitati vor fi cele de leadership pe de o parte şi de antreprenoriat pe de alta parte. Ambele subzista prin apelul la independenta şi autonomie, dinamism şi asumarea raspunderii, elemente necesare astazi şi cu atât mai mult în viitor. Leadership-ul în sine evolueaza catre o formula de leadership alocentric , profund colaborativ inca şi mai mult decât în prezent.
Scoala în sine va evolua mult, migrand catre un format condensat, practic, interactiv si adaptat nevoilor. Aproape obligatoriu invatarea va fi mediata si asistata de sisteme expert online si de virtual reality. Oamenii vor invata peste tot şi oriunde, nu este exclus sa asistam la o disolutie a sistemelor traditionale de tip profesor-elev, catre sisteme bazate pe invatarea in comunitati de interese sub indrumarea unui mentor, de tipul comunitatilor online de astazi.
Viitorul muncii depinde asadar de multi factori, cei mai importanti fiind progresul tehnologic si educatia. In mod clar, munca in sine se schimba nu doar profesiile si continutul muncii. Perceptia despre munca se va schimba radical, din mijloc de supravietuire si mecanism de validare sociala va migra catre activitate de realizare personala si impactare a lumii. Mai devreme sau mai tarziu, dublati si de roboti, oamenii nu vor mai muncii pentru ca trebuie ci pentru ca vor si le place.