Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
In anumite societati, munca de noapte, adica munca prestata de salariati intre orele 22.00 si 6.00, este esentiala pentru desfasurarea activitatii. Cu toate acestea, nu toti angajatii pot fi obligati sa lucreze schimbul III, Codul muncii stabilind anumite categorii de persoane care pot, iar unele cazuri, chiar trebuie, sa fie scutite de munca de noapte.
Potrivit Codului muncii, salariatul de noapte este angajatul care efectueaza munca intre 22.00 si 6.00, cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru. Totodata, este considerat angajat de noapte si persoana care munceste pe timpul noptii in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru.
Durata normala a timpului de lucru, in cazul salariatului de noapte, nu trebuie sa depaseasca o medie de 8 ore pe zi, calculata pe o perioada de referinta de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea prevederilor legale cu privire la repausul saptamanal, care trebuie acordat in doua zile consecutive.
Pentru salariatii de noapte care lucreaza in conditii speciale sau deosebite de munca, durata normala a timpului de lucru nu poate depasi in general 8 ore pe parcursul oricarei perioade de 24 de ore. Durata de 8 ore de munca pe timp de noapte poate fi depasita doar daca contractul colectiv de munca aplicabil stabileste acest lucru, insa, in acest caz, angajatorii trebuie sa le acorde salariatilor perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare in bani a orelor de noapte lucrate suplimentar.
Inainte de a desfasura munca de noapte, salariatii trebuie sa beneficieze de un examen medical gratuit, care se se va face, ulterior, periodic.
Mai mult decat atat, Codul muncii obliga angajatorii a caror salariati presteaza munca pe timp de noapte in mod frecvent sa informeze inspectoratul teritorial de munca.

Lucrezi de noapte? Ce beneficii ai
Conform Codului muncii, salariatii de noapte beneficiaza fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii, fie de un program de lucru redus.
Astfel, acestia pot avea un program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca salariul de baza sa fie diminuat.
Pe de alta parte, daca li se acorda un spor, acesta trebuie sa fie 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Cine nu poate lucra noaptea
Legislatia muncii prevede ca tinerii care nu au implinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte.
De asemenea, nu pot fi obligate sa lucreze schimbul III nici femeile gravide, lauzele sau cele care alapteaza.
Si salariatii cu probleme de sanatate cauzate de munca de noapte trebuie scutiti de schimbul III. Codul muncii obliga angajatorii sa le modifice programul de lucru, astfel incat acestia sa fie trecuti la munca de zi pentru care sunt apti.
Angajatorii care incalca oricare dintre prevederile legale referitoare la munca de noapte risca amenzi de minim 1.500 de lei, care pot ajunge si la 3.000 de lei.

Codul muncii oferă salariaţilor care se deplasează în interes de serviciu dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare. O astfel de indemnizaţie, cunoscută sub denumirea de diurnă, se acordă pe zi calendaristică atât pentru deplasările în interiorul ţării, cât şi pentru cele în străinătate, într-un cuantum stabilit expres de lege. Totuşi, plata efectivă a diurnelor către angajați comportă mai multe riscuri fiscale, astfel că, spre exemplu, atunci când acordă diurne, companiile nu mai pot deconta în plus angajatului și alte cheltuieli pentru masă sau transport. Despre toate condiţiile de acordare a diurnei, dar şi despre documentele contabile în baza cărora se face decontarea acesteia, în cele ce urmează.
Legislaţia în vigoare, mai precis Codul muncii, oferă salariaților delegați dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
Această delegare, cunoscută şi sub numele de diurnă, se acordă pe zile calendaristice, atât pentru deplasările în ţară, cât şi în străinătate, şi poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an, cu posibilitatea prelungirii, pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.
În ceea ce priveşte diurna internă, aceasta este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, document care stabileşte că diurna se acordă în cazul în care delegarea se realizează într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care salariatul îşi are locul permanent de muncă.
De altfel, indemnizaţia se acordă salariatului indiferent de funcţia pe care acesta o îndeplineşte şi de autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoara activitatea. Aşadar, în acest moment, legislaţia autohtonă prevede posibilitatea acordării indemnizațiilor și oricăror alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, și pentru administratori, directori, manageri și alţi membri ai directoratului, nu doar angajaţilor.
Un alt aspect important de precizat este acela că perioada delegării trebuie să fie de cel puţin 12 ore, astfel că, pentru delegarea cu o durată de o singură zi, precum şi pentru ultima zi, în cazul delegării de mai multe zile, indemnizaţia se acordă numai dacă durata delegării depăşeste 12 ore.
Cuantumul indemnizaţiei zilnice de detaşare sau delegare este fixat prin HG nr. 1.860/2006 la 17 lei/zi, indexat cu 2.5, astfel că tratamentul fiscal este determinat de pragul valoric de 42,5 lei (de 2,5 ori valoarea de 17 lei/zi), aşa cum vom arăta mai jos.
În ceea ce privește cuantumul diurnei aplicabile pentru străinătate, acesta este stabilit conform Hotărârii Guvernului nr. 518/1995. Sumele care depăşesc valoarea de 42,5 lei pe zi se supun impozitului pe salarii şi se includ în baza lunară de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, indiferent de entitatea plătitoare (plătitor de impozit pe profit, plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, organizaţie neguvernamentală).
Perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în funcţie de mijlocul de transport folosit, avându-se în vedere momentul decolării avionului, la plecarea în străinătate, şi momentul aterizării acestuia, la sosirea în ţară, de şi pe aeroporturile care constituie puncte de trecere a frontierei de stat a României.
În cazul călătoriilor cu trenul sau maşina, se va lua în considerare momentul trecerii cu trenul sau cu mijloacele auto prin punctele de trecere a frontierei de stat a României, atât la plecarea în străinătate, cât şi la întoarcerea în ţară.
În schimb, pentru fracţiunile de timp care nu însumează 24 de ore, diurna se acordă astfel: 50% până la 12 ore şi 100% pentru perioada care depăşeşte 12 ore.
Diurna acordată pentru deplasările în străinătate acoperă inclusiv costul transportului în interiorul localităţii.

Controalele pe care le vor desfășura la firme, în anul 2017, specialiștii inspectoratelor teritoriale pentru situații de urgență (ISU) se vor axa, în esență, pe centre comerciale, cluburi, unități de turism și de cultură. În același timp, inspectorii vor face și controale specifice in anumite perioade din an.
Specialiștii ISU, entități aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), au ca obiective principale apărarea împotriva incendiilor și intervențiile pentru limitarea și stingerea incendiilor, conform Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
Din acest motiv, inspectorii ISU se ocupă și de controale la firme, pentru a vedea în ce măsură sunt respectate regulile de protecție la incendiu, dar și pentru a verifica dacă entitățile în cauză dețin autorizațiile necesare pentru a desfășura activitate în condiții de siguranță.
Astfel, potrivit unor informații puse la dispoziție de IGSU la solicitarea redacției noastre, specialiștii ISU vor viza, în cadrul verificărilor pe care le vor face în 2017, centre comerciale, cluburi, discoteci, unități de cultură și chiar grădinițe sau spitale. Concret, autoritățile vor face vizite, în mod special, în următoarele locuri:
obiective ce funcționează fără a avea autorizații de securitate la incendiu;
obiective la care au fost găsite anterior deficiențe grave referitoare la apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă;
cluburi, baruri, discoteci, unități de turism și agrement, unități de cultură, construcții de comerț (inclusiv piețele și centrele comerciale cu standuri), biserici, unități silvice, unități de învățământ (inclusiv creșele și grădinițele), unități sanitare cu paturi, unități în care sunt cazați și îngrijiți copiii instituționalizați, bătrânii și persoanele cu dizabilități, în măsura în care se află în clădiri făcute inițial cu alte destinații (cum ar fi cele cu destinația de locuință);
clădiri în care au loc evenimente pentru copii;
contrucții înalte, foarte înalte, cu săli aglomerate, din categoriile de importanță A și B, construcții de producție și depozitare, parcări subterane de tipul P2, P3 și P4, precum și parcări supraterane închise cu peste două niveluri;
foste platforme industriale în care au fost amenajate spații de divertisment, aerobic, balet, dans, discipline sportive sau alte activități sociale;
firmele ale căror activități implică folosirea de substanțe periculoase;
obiective hidrotehnice.Facem mențiunea că activitatea de control nu se va limita la obiectivele enumerate anterior, inspectorii de prevenire având posibilitatea să deruleze activități de control/verificare și la alte categorii de obiective, în raport cu specificitatea fiecărui județ sau zonă de competență și a concluziilor rezultate în urma analizării situației operative.
Ce domenii de activitate sunt vizate în funcție de perioada anului
În decursul unui an pot exista perioade specifice în care să fie necesară sporirea numărului de controale. În acest sens, reprezentanta IGSU ne-a explicat că, la nivel central, se pot stabili planuri de măsuri pentru intensificarea controalelor.
În ceea ce privește campaniile naționale de verificare dîn anul 2017, vă comunicăm faptul că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență stabilește, pentru unitățile subordonate, planuri de măsuri prin care se dispune intensificarea unor activități de control, informare preventivă sau a altor activități specifice, în funcție de evenimentele previzionate a se desfășura ori de specificitatea fiecărei perioade a anului.
Prin urmare, unitățile de turism și agrement la care este așteptat un aflux de persoane au șanse mari să fie vizate de controalele inspectorilor ISU. De exemplu, acest lucru este posibil în perioada decembrie-februarie (în stațiunile montane) sau în perioada iunie-august (în stațiunile de pe litoral).
De asemenea, verificări ample se mai pot face la firme și înainte de minivacanțele prilejuite de sărbătorile legale. În 2017, minivacanțe vor fi cu ocazia Zilei Muncii, a Paștelui, a Rusaliilor, a Zilei Naționale și a Crăciunului, însă ar putea să fie la fel și în perioadele cu Ziua Copilului și Adormirea Maicii Domnului. Mai exact, verificările din sezonul rece, din sezonul estival sau din minivacanțe se pot desfășura la hoteluri, restaurante, cluburi, baruri sau discoteci.
În perioadele în care sunt estimate creșteri ale vânzărilor de bunuri și servicii pot fi organizate, de asemenea, controale ale specialiștilor ISU la supermarketuri și hipermarketuri, de exemplu. Orientativ, este vorba de perioade precum Sfântul Valentin, Dragobete, 1-8 martie, Ziua Copilului sau Crăciunul.
Alte perioade în care inspectorii își pot intensifica vizitele sunt cele dinainte de vacanțele elevilor și studenților, cum ar fi cele de iarnă (perioada Crăciunului și a revelionului), primăvară (perioada Paștelui), vară, precum și cele intersemestriale. În aceste situații sunt vizate taberele de vară, printre altele.
Inspectorii ISU își mai pot face simțită prezența și la biserici, în perioadele de dinaintea sărbătorilor religioase (Paște, Rusalii, Crăciun etc.), dar și la secțiile de votare, înainte de orice fel de alegeri electorale.De asemenea, planurile de măsuri pot fi inițiate și ca urmare a unor dispoziții emise de către Ministerul Afacerilor Interne sau a constatării unor situații care au generat riscuri pentru utilizatorii unor construcții ori amplasamente. O asemenea situație poate fi considerată incendiul din clubul bucureștean Bamboo, în urma căruia au fost intensificate controalele în cluburi și discoteci.

Hotărârea Guvernului nr. 1002/2015 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 984 din 30 decembrie 2015.
Actul normativ prevede că „obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unitățile prevăzute la art. 2 alin (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înființate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2017”. Anterior, acest termen este stabilit pentru 1 ianuarie 2016.
Obligativitatea analizei de risc la securitate fizică a apărut pe fondul intrării în vigoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 301/2012, care a aprobat normele de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor.
În octombrie 2014, prevederile acestei HG au fost prorogate până la 1 ianuarie 2016 pentru firmele înființate până la data de 16 iunie 2012. În schimb, cele înființate începând cu data de 17 iunie 2012 au avut ca termen limită de realizare a unei analize de risc data de 1 ianuarie 2015.
Legea prevede că lipsa analizei de risc la securitate fizică se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei. Politiștii, jandarmii, precum și primarii sau împuterniciți ai acestora sunt cei care trebuie să verifice dacă firmele respectă sau nu legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.
Analiza de risc la securitatea fizică este obligatorie pentru toate societățile comerciale, indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri sau valori cu orice titlu și sunt obligate să asigure protecția acestora.
Totodată, pe lângă firme, sunt obligate să aibă o astfel de analiză de risc și ministerele, celeltalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și locale, regiile autonome, companiile și societățile naționale, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, precum și orice alte organizații care dețin bunuri sau valori.
„Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora”, se arată în Legea nr. 333/2003.
Conform legii, analiza de risc trebuie să fie efectuată de un evaluator de risc la securitatea fizică. Acesta trebuie să fie înscris în RNERSF – Registrul National al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică. Reglementările în vigoare nu prevăd un preț fix pe care îl poate cere un evaluator pentru realizarea unei astfel de analize.
Analiza de risc la securitatea fizică se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină măsurile necesare pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile.
Cum se realizează analiza de risc
Conform prevederilor legislative aflate în vigoare, analiza de risc la securitatea fizică are rolul de a identifica vulnerabilitățile și riscurile, de a determina nivelul de expunere la producerea unor incidente de securitate fizică. Totodată, ea trebuie să găsească și soluții în menținerea siguranței.
În momentul completării unei analize de risc pentru un obiectiv, evaluatorul folosește un chestionar sau un interviu privind activitatea firmei, precum și măsurile de securitate deja existente (alarmă, sistem de supraveghere video, seif). În plus, acesta va face, obligatoriu, o vizită la obiectivul evaluat.
Urmează completarea unei grile de calcul a riscului, precum și realizarea unui raport de evaluare a riscului. Dacă nivelul de risc nu este acceptabil, evaluatorul va stabili o serie de măsuri. De exemplu, evaluatorul va cere, după caz, angajarea a încă unui paznic sau instalarea unor camere de supraveghere în anumite puncte cheie.
Când se revizuiește analiza de risc la securitatea fizică
Conform prevederilor în vigoare, analiza de risc la securitatea fizică trebuie revizuită cel puțin o dată la 3 ani, pentru corelarea cu dinamica parametrilor interni și externi care generează și/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unității.
În același timp, legea prevede că analiza de risc este obligatoriu să fie revizuită în cel mult 2 luni de la producerea unui incident de securitate la unitatea respectiva sau în cel mult o lună de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcționale sau a obiectului de activitate ale unității beneficiare.
Mai mult, conducerea unității beneficiare poate solicita o nouă analiză de risc ori de câte ori consideră că este necesar.
Completarea unei analize de risc la securitate fizică implică mai mulți pași
Elaborarea analizei de risc la securitate fizică implică, în general, parcurgerea următoarelor etape:
definirea parametrilor interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii;
stabilirea metodei şi a instrumentelor de lucru;
identificarea tuturor riscurilor la securitatea fizică, a zonelor de impact, evenimentelor şi cauzelor riscului, precum şi a potenţialelor consecinţe;
analizarea riscurilor la securitatea fizică;
estimarea riscurilor unităţii beneficiare;
întocmirea Raportului de evaluare şi propuneri de tratare a riscurilor la securitatea fizică
Cine poate fi evaluator de risc
Conform reglementărilor legii aflate în vigoare, ca să devină evaluator de risc la securitatea fizică, persoana interesată trebuie să îndeplinească aceste condiții:
să fie aptă din punct de vedere medical şi psihologic;
să nu fie înscrisă cu antecedente penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
să aibă experienţă de min. 3 ani în domeniul organizării, planificării, executării sau controlul măsurilor de securitate în formele prevăzute de lege;
să posede cunoştinţe privind securitatea mecano-fizică, sistemele de alarmă la efracţie şi jaf armat, inclusiv control al accesului şi TVCI pentru aplicaţii de securitate, transmiterea semnalizărilor de alarmă la distanţă şi centrele de recepţie a alarmelor, serviciile de pază şi intervenţie, transport valori, probate prin certificate de competenţe profesionale.
Important! Analiza de risc la securitatea fizică este obligatorie în momentul depunerii spre avizare a planului de pază al unei firme.
Prin planul de pază se stabilesc caracteristicile obiectivului păzit, numărul paznicilor, mijloacele tehnice de pază și alarmare, legătura şi cooperarea cu alte organe cu atribuţii de pază a obiectivelor, bunurilor, valorilor şi persoanelor şi modul de acţiune în diferite situaţii.
Legea prevede că numai unitățile care efectuează operațiuni cu numerar au obligația să aibă asigurată pază fizică. Acestea sunt nevoite să își instaleze și un sistem de alarmare la efracție, capabil să asigure „detecție perimetrală la nivelul gardului de protecție a obiectivului pentru semnalarea pătrunderii neautorizate către personalul de pază aflat în serviciu”.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
In conformitate cu legislatia in vigoare de securitate si sanatate in munca respectiv Legea 319/2006, orice angajator trebui sa acorde in mod obligatoriu si gratuit alimentatie de protectie si materiale igienico-sanitare angajatilor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.
Dar inainte de aceasta angajatorul trebuie sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca.
ATENTIE! Daca sunt identificate riscuri datorate agentilor chimici, biologici, fizici etc. susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor, angajatorul trebuie sa se asigure ca acestea sunt eliminate sau reduse la minimum.
Ce se petrece atunci cand riscurile nu pot fi eliminate?
In acest context, angajatorii acesta trebuie sa asigure masuri de prevenire si protectie cuprinse in Planurile de prevenire si protectie care se intocmes in baza evaluarilor de risc efectuate pentru fiecare loc de munca. Masurile pot fi de natura organizatorica, tehnica, igienico-sanitare si de alta natura.
Determinarea noxelor la locul de munca sunt efectuate de institute si organisme abilitate, se recomanda Directia de Sanatate Publica prin serviciul de medicina muncii care va interpreta si rezultatul determinarilor efectuare, si care pe baza studiilor efectuate, la solicitarea angajatorului, stabilesc daca valorile inregistrate depasesc limitele de expunere acceptate.
Rezultatele acestor studii trebuie puse la dispozitia medicului de medicina muncii cu care unitatea are contract si care asigura supravegherea medicala a lucratorilor. Functie de valorile inregistrate, medicul va propune masuri igienico-sanitare. Aceste masuri constau, in afara controalelor medicale specifice, si in acordarea alimentatiei de protectie (lapte, apa minerala etc.), cat si a materialelor igienico-sanitare pentru protectia mainilor, picioarelor, fetei etc. (sapun, creme, alifii, dezinfectanti).
Cantitatea si modul de utilizare a acestora sunt stabilite la recomandarea medicului in urma analizarii rezultatelor studiilor efectuate.
De retinut faptul ca atat materialele igienico- sanitare cat si alimentatia de protectie se acorda prin dispozitie scrisa din partea angajatorului.

In perioada 16-20 ianuarie 2017 inspectorii muncii au efectuat 3.368 actiuni de control, care s-au soldat cu amenzi considerabile, in valoare totala de 180.755 de euro, adica 813.400 de lei.
In timpul controalelor s-au depistat 41 de persoane care lucrau la negru
De asemenea, reprezentantii Inspectiei Muncii au descoperit 41 de persoane care lucrau fara contracte de munca, iar anagajatorii au fost amendati, in acest sens.
In ceea ce priveste relatiile de munca, la nivel national s-au aplicat amenzi in valoare de 483.400 de lei din care 300.000 de lei pentru munca la negru. Au fost efectuate 1.797 de controale.
In domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au aplicat amenzi in valoare de 330.000 de lei. Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 73 de evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi incadrate ca fiind accidente de munca. Au fost efectuate 1.571 de controale in domeniul sanatatii si securitatii in munca.

Medicii ne avertizează că în momentul în care alegem să muncim noaptea trebuie să ne gândim serios că acest lucru poate să aibă repercusiuni asupra organismului. Ceasul biologic se dereglează, iar astfel apar probleme.
Specialiştii susţin că munca în ture presupune un efort de adaptare al organismului, însă din păcate unele funcţii ale corpului se pot adapta mai greu cu noul program.
„Persoanele care aleg să muncească în timpul nopţii trebuie să ştie că ceasul bilogic se dereglează şi apar în timp probleme: de îngrăşare. Cei care aleg să îşi desfăşoare activitatea atunci când de fapt ar trebui să doarmă sunt şi ţina bolilor de inimă“.
Cum ne afectează organismul tura de noapte:
– Persoanele care aleg să muncească noaptea sunt mai expuse riscului de a dezvolta hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, infarct sau accident vascular cerebral. Dereglarea ceasului biologic este mult mai periculos pentru cei care au deja o bolaă cardiovasculară sau cornică.
– Este bine de ştiut că persoanele care lucrează în tura de noapte îşi dereglează ritmul circadian de somn. În timp, lipsa somnului dezechilibrează hormonii şi scade capacitatea organismului de a utiliza insulina (favorizând diabetul), slăbeşte imunitatea şi poate duce la obezitate.
– Munca în tura de noapte creşte riscul de cancer din cauza dereglării secreţiei de melatonină, hormon care induce somnul.
Medicii au mai precizat că cea mai mare capacitate de muncă o avem în intervalele orare 9.00-11.00 şi 17.00-19.00, iar cea mai redusă la orele 13.00-15.00 (posibil în legătură cu masa de prânz), 23.00 şi 3.00.
Specilaiştii au mai declarat că dereglarea somnului poate duce la o serie de manifestări digestive: gastrită, ulcer, regurgitaţii acide, dureri epigastrice, balonări, crampe abdominale, diaree sau constipaţie, anorexie, dischinezie biliară şi colită.

Exercitarea autoritatii de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor se realizeaza si prin activitati de control si tragere la raspundere juridica a persoanelor vinovate.
Controlul de stat in domeniul apararii impotriva incendiilor se exercita prin urmatoarele institutii:
1. la nivel central, prin Inspectia de prevenire din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta
2. la nivel local, prin inspectiile judetene de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene/al municipiului Bucuresti-Ilfov.
Inspectia de prevenire coordoneaza, indruma, controleaza si evalueaza inspectiile judetene. Inspectia de prevenire este coordonata de adjunctul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta.
Inspectorii de prevenire sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice si isi desfasoara activitatea individual sau in colective constituite la nivelul structurilor proprii ori impreuna cu reprezentanti ai altor institutii sau autoritati publice imputernicite sa desfasoare actiuni de control, in conditiile respectarii prevederilor legale.
Activitatea de control trebuie sa se desfasoare pe baza a sase principii:
1. principiul legalitatii
2. principiul impartialitatii si independentei
3. principiul confidentialitatii
4. principiul transparentei
5. principiul continuitatii si gradualitatii
6. principiul responsabilitatii
Care sunt tipurile de controale si cum sunt planificate?
Inspectiile judetene si Bucuresti-Ilfov executa doua tipuri de controale, si anume:
1. Controlul de fond este activitatea prin care se verifica modul de aplicare a prevederilor legale privind apararea impotriva incendiilor si protectia civila.
2. Controlul tematic este activitatea prin care se verifica o latura a activitatii de prevenire sau o categorie de obiective.
Executarea controalelor de fond si tematice se realizeaza potrivit planificarii lunare sau in baza ordinelor transmise de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, ale prefectului sau ale inspectorului-sef.

La final de 2016, aşa cum se întâmplă an de an, Inspecţia Muncii, în a cărei subordine sunt inspectoratele teritoriale de muncă (ITM), a publicat un raport de activitate, prin care a arătat cum a controlat aplicarea prevederilor legale, generale şi speciale în domeniile relaţiilor de muncă sau securităţii şi sănătăţii în muncă. Totodată, instituţia a făcut publice domeniile de activitate în care angajatorii încalcă preponderent dispoziţiile legale, dar şi zonele în care se vor concentra controalele (şi) în 2017.
Aflat în subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (fostul Minister al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), Inspecţia Muncii este acel organ de specialitate al administrației publice responsabil cu respectarea şi prevenirea încălcării dispozițiilor legale referitoare la securitate și sănătate în muncă, relații de muncă, protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și supravegherea pieței.
Totodată, instituţia are rolul de a furniza informaţii angajatorilor şi salariaţilor cu privire la mijloacele de aplicare a prevederilor legale în domeniile de competenţă, dar şi de a informa autorităţile competente despre deficienţele sau abuzurile legate de aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare.
Inspectorii de muncă au dreptul, potrivit Legii nr. 108/1999, să aibă acces liber, permanent și fără vreo înștiințare prealabilă, în sediul oricărui angajator și în orice loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice.
În domeniile relațiilor de muncă si securitatii si sanatatii in munca, Inspecția muncii poate să realizeze trei feluri de controale diferite: de fond, tematice sau tip campanie..
În mare, un control de fond are ca obiectiv verificarea modului în care un angajator aplică sau nu prevederile legislației muncii. De asemenea, tot în cadrul acestui tip de control, inspectorii pot să realizeze o analiză de ansamblu a activității în domeniile relațiilor de muncă si securitatii si sanatatii in munca, în vederea eliminării deficiențelor constatate și conștientizării angajatorului cu privire la respectarea legislației din domeniu.
Cel de-al doilea fel de control, cel tematic, acoperă un număr restrâns de domenii din cele reglementate de legislația muncii și se poate desfășura într-o perioadă scurtă de timp.
În fine, controlul de tip campanie este cel de-al treilea și ultimul tip de control care poate fi realizat de inspectorii de muncă. Acesta constă în verificarea inopinată a unui aspect sau a unui număr limitat de aspecte reglementate de legislația muncii. O caracteristică a controlului tip campanie este aceea că se poate desfășura pe domenii de activitate, fie pe zone geografice, fie chiar la nivel național.
În acţiunile de control, indiferent de tipul controlului, se verifică:
îndeplinirea cerinţelor legale privind angajarea;
legalitatea clauzelor stipulate în contractele individuale de muncă, respectiv executarea acestora;
respectarea prevederilor legale privind timpul de muncă şi timpul de odihnă, precum şi drepturile salariale acordate;
indeplinirea cerintelor de securitate si sanatate in munca conform Lg 319/2006. 

Numarul persoanelor care au suferit accidente de munca a ajuns la 3.317 persoane, scazand in primele noua luni ale lui 2016 cu 7,2% comparativ cu aceeasi perioada din 2015.
De asemenea, numarul angajatilor accidentati mortal s-a redus cu 54,1%, ajungand la 96 persoane, conform Ministerului Muncii si Justitiei Sociale.
In ce sectoare au avut loc cele mai multe accidente de munca?
In perioada ianuarie-septembrie 2016 au avut loc cele mai multe accidente de munca in sectoare ale economiei precum: comertul cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor (244 accidentati, reprezentand 7,4% din totalul accidentatilor din economia nationala), constructii de cladiri (194 accidentati, 5,8% din total), transporturi terestre si transporturi prin conducte (194 accidentati, 5,8% din total) si fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor (164 accidentati, 4,9% din total).
Cei mai multi accidentati mortal lucrau in domenii precum: constructii de cladiri (10 accidentati mortal, reprezentand 10,4% din total), transporturi terestre si transporturi prin conducte (10 accidentati mortal, 10,4% din total), silvicultura si exploatare forestiera (9 accidentati mortal, 9,4% din total).
Accidentele de munca, in functie de localitate: municipiul Bucuresti (815 accidentati, 24,6% din totalul accidentatilor pe tara), Petrosani (120 accidentati, 3,6% din total) si judetele Brasov (191 accidentati, 5,8% din total) si Constanta (142 accidentati, 4,3% din total).
Daca ar fi sa ne raportam la varsta, analiza accidentelor de munca a evidentiat faptul ca persoanele cu varsta cuprinsa intre 40-50 de ani detin ponderea cea mai mare, de 32,7%, urmate de persoanele cu varsta cuprinsa intre 30-40 de ani, care au ponderea de 21,4% din totalul persoanelor accidentate pe primele 9 luni ale anului 2016.