Intr-un ghid bazat pe informații furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru siguranță și sănătate în muncă există o serie de îndrumări pentru angajatorii care reiau activitatea, în contextul actual în care riscurile create de coronavirus încă pot să existe. Practic, ghidul îi sfătuiește pe angajatori cum să reducă riscul infectării, cum ar trebui reluată activitatea sau cum să gestioneze lucrul de acasă.
Ghid SSM
Angajatorii care reîncep activitatea sau o vor reîncepe în viitor, precum și cei cărora li se vor întoarce salariații la muncă, vor să știe cum pot să gestioneze activitatea astfel încât să se conformeze cu obligațiile lor de securitate și sănătate (SSM) în muncă.
Ținând cont și de faptul că se preconizează o relaxare a măsurilor impuse de autorități ca reacție la efectele coronavirus și, astfel, se poate discuta, în multe locuri, de o reluare a activității, ghidul SSM la care am făcut referire mai sus oferă o serie de îndrumări specifice pentru angajatori, astfel încât să reușească să își protejeze salariații, pe cât posibil.
Minimizarea riscului expunerii
O strategie de identificare și prevenire a riscurilor cauzate de coronavirus ar trebui să implice cooptarea tuturor entităților implicate și vizate, de la salariați la autorități, în special cele din domeniul medical. De asemenea, ar fi de ajutor și consultarea profesioniștilor din domeniul medicinii muncii.
Ghidul SSM oferă o listă complexă de măsuri ce ar putea fi implementate pentru a reduce la minimum expunerea angajaților. Acestea țin de felul de desfășurare a muncii, modalitatea de a interacționa cu clienții ori implementarea unor măsuri de igienă adecvate.
a) Felul de desfășurare a muncii
Primul sfat, aici, este să se desfășoare doar activitatea esențială, ceea ce înseamnă și chemarea la muncă doar a acelor salariați care trebuie să fie prezenți, fizic, la sediul angajatorului.
De asemenea, trebuie încercat, pe cât posibil, să li se asigure angajaților vulnerabili (cei în vârstă, de exemplu) posibilitatea de a lucra de acasă. Și chiar dacă nu sunt vulnerabili, ar trebui lăsați să lucreze de acasă și acei angajați care trebuie să aibă grijă de membrii de familie vulnerabili.
O altă sugestie, aici, este să fie izolați angajații, dacă este fezabil. Acest lucru înseamnă că acei angajați care nu sunt ținuți să stea într-un anumit loc (din cauza unui utilaj, de exemplu) să nu intre în contact, pe cât posibil, cu alți angajați. Ar putea ajuta, aici, delimitarea unor spații de care să nu treacă angajații – însă este important ca, prin crearea unor bariere (de preferat, fizice și vizibile), să nu se creeze alte riscuri de accidentări.
S-ar putea, însă, ca izolarea totală între angajați să nu fie posibilă. De aceea, când ei trebuie să interacționeze, ar fi recomandată luarea unor măsuri concrete de reducere a acelei interacțiuni la minimum – de exemplu, 15 minute.
Toate lucrurile de mai sus ar putea fi implementate mai ușor dacă și reluarea muncii se face în etape și nu imediat. Astfel, angajatorul are și timp să adapteze locul de muncă și, eventual, să își instruiască mai ușor și mai eficient salariații.
b) Modalitatea de a interacționa cu clienții
Aici, o soluție pentru cei care prestează servicii ar fi să o facă fără să intre în contact fizic cu clientul, prestând acele servicii de la distanță – prin telefon sau prin video, de exemplu.
Clienții trebuie, de asemenea, izolați unii de ceilalți, ceea ce înseamnă că ar putea ajuta implementarea unor procese de plasare a comenzilor, de exemplu, de la distanță.
Trebuie evitate situațiile în care se creează cozi și/sau se adună mai mulți clienți la locul de desfășurare a activității.
c) Măsuri de igienă și alte măsuri
Măsurile de igienă de bază, cum e punerea la dispoziția salariaților de săpun și dezinfectant, sunt absolut esențiale. De asemenea, asigurarea, în mod constant, a dezinfectării locului de muncă este la fel de importantă.
O altă soluție este punerea la dispoziția angajaților a echipamentului de protecție și furnizarea de informații concrete despre cum trebuie utilizat, în mod corect, acel echipament de protecție.
Informarea este foarte importantă. De aceea, afișarea de mesaje, la sediul angajatorului, despre riscuri și despre măsuri de protecție ar putea ajuta.
Un alt lucru care ar putea fi implementat de către angajator este o relaxare a politicilor acestuia de zile libere și/sau de lucru de la domiciliu. Ținând cont și de ce am zis mai sus când vorbeam despre posibilitatea de a își lăsa salariații să lucreze de acasă, dacă prezența lor nu este absolut necesară, angajatorul poate să urmărească o politică diferită în privința prezenței la locul de muncă, tocmai pentru că oferă posibilitatea reducerii contactului.
Ghidul SSM încurajează și o atitudine de toleranță și înțelegere față de angajați, în special cei care se vor fi întors dintr-o lungă perioadă de izolare, care au avut probleme ei înșiși sau persoanele apropiate lor. Nu ar putea fi exclus, dacă este posibil, și oferirea posibilității pentru asemenea angajați să primească inclusiv consiliere psihologică.
În acest context, ajută și o comunicare clară și explicită a măsurilor luate pentru protecția salariaților și nu doar implementarea lor fără să le fie explicată angajaților.
Lipsa forței de muncă
Mulți angajatori s-ar putea vedea puși în situația în care, deși vor să reia activitatea, nu pot să facă acest lucru la fel cum ar fi putut într-o situație obișnuită. Acest lucru se poate datora faptului că salariații ar putea fi carantinați, izolați sau ar avea nevoie de o perioadă de repaus, ulterior infectării cu coronavirus și vindecării.
În asemenea situații, s-ar putea să fie necesară alocarea de responsabilități suplimentare sau diferite salariaților care nu sunt absenți. O astfel de realocare de responsabilități trebuie să se facă printr-o continuă respectare a următoarelor condiții:
- să se evite expunerea suplimentară a salariaților cu atribuții în plus la factori de risc;
- să nu fie suprasolicitați acei salariați;
- angajatorul să se asigure că le furnizează instruirea necesară pentru prestarea unei anumite munci celor care nu o au;
- eventual, să își pregătească, în mod preventiv, salariații, pentru asemenea situații; dacă ele apar, instruirea va fi fost deja făcută.
Cum trebuie desfășurată telemunca
Ghidul SSM prevede și o serie de sfaturi referitoare la telemuncă. În primul rând, telemunca nu trebuie confundată cu o mai mare disponibilitate a salariatului pentru muncă.
Acesta s-ar putea afla într-o situație constrângătoare, în sensul că s-ar putea să fie nevoit să aibă grijă de o persoană apropiată sau să trebuiască să aibă grijă de un copil ce nu merge la școală în această perioadă. Așadar, trebuie, din contră, să i se asigure acelui salariat un anumit nivel de flexibilitate.
După aceea, ar fi bine ca angajatorul să încerce, pe cât posibil, să prevină izolarea continuă și absolută a salariatului. Aceasta ar putea fi prevenită prin încurajarea comunicărilor, mai ales informale, cu ceilalți angajați. De asemenea, o soluție ar fi telemunca și prezența fizică la sediu prin rotație, dacă acest lucru este posibil.
Angajați care au fost infectați
O problemă ar putea apărea în special în privința angajaților care au trebuit să stea la terapie intensivă, din cauza perioadei lungi de timp ce ar putea fi necesară pentru recuperare.
Conform ghidului SSM, angajatorul este sfătuit să adapteze locul de muncă pentru asemenea salariați. În plus, angajatorul ar trebui să fie atent la anumite efecte ce ar putea să îi afecteze calitatea muncii unui astfel de salariat și să se consulte cu medici specializați în vederea implementării unor măsuri corespunzătoare.