Ce obligații majore de sănătate și securitate în muncă SSM trebuie respectate pe șantiere

Activitatile pe care le fac firmele pe șantiere trebuie să se desfășoare în conformitate cu legislația din domeniul sănătății și securității în muncă (SSM) respectiv Legea 319/2006 si HG 300/2006. În esență, partea de SSM trebuie coordonată atât la elaborarea proiectului, cât și pe durata lucrărilor, cu ajutorul unor instrumente specifice.

În cazul șantierelor, fie ele temporare, fie ele mobile, este nevoie de coordonare pe partea de SSM, se arată în Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru santierele temporare sau mobile. Asta atât atunci când se fac studiul, concepția și elaborarea proiectului, cât și atunci când se execută lucrările.

„Atunci când la elaborarea proiectului participă mai mulți proiectanți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării. Atunci când la realizarea lucrărilor pe șantier participă mai mulți antreprenori, un antreprenor și unul sau mai mulți subantreprenori, un antreprenor și lucrători independenți ori mai mulți lucrători independenți, beneficiarul și/sau managerul de proiect trebuie să desemneze un coordonator în materie de securitate și sănătate pe durata realizării lucrării”, este explicat în actul normativ, cu precizarea că:

primul coordonator se desemnează înainte de elaborarea proiectului lucrării;
al doilea coordonator se desemnează înainte de începerea lucrărilor de pe șantier.
Ca instrumente ale coordonării pe SSM în șantiere, sunt enumerate planul de securitate și sănătate, planul propriu de securitate și sănătate, registrul de coordonare și dosarul de intervenții ulterioare.

Concret, înainte de deschiderea șantierului trebuie stabilit un plan de securitate și sănătate, care să includă măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea riscurilor ce pot apărea pe șantier. Planul trebuie scris chiar din faza elaborării proiectului și trebuie actualizat pe durata lucrărilor.

Referitor la planul propriu de securitate și sănătate, hotărârea Guvernului prevede că acesta cuprinde „ansamblul de măsuri de securitate și sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor” și că „trebuie să fie armonizat cu planul de securitate și sănătate al șantierului”.

primul coordonator se desemnează înainte de elaborarea proiectului lucrării;
al doilea coordonator se desemnează înainte de începerea lucrărilor de pe șantier.
Ca instrumente ale coordonării pe SSM în șantiere, sunt enumerate planul de securitate și sănătate, planul propriu de securitate și sănătate, registrul de coordonare și dosarul de intervenții ulterioare.

Concret, înainte de deschiderea șantierului trebuie stabilit un plan de securitate și sănătate, care să includă măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea riscurilor ce pot apărea pe șantier. Planul trebuie scris chiar din faza elaborării proiectului și trebuie actualizat pe durata lucrărilor.

Registrul de coordonare, al treilea instrument necesar, este format din „ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate și sănătate, informații privind evenimentele care au loc pe șantier, constatările efectuate și deciziile luate”, potrivit actului citat.

În fine, dosarul de intervenții ulterioare cuprinde documentația de intervenții ulterioare (planuri, note tehnice etc.), dar și prevederi și informaţii utile pentru efectuarea intervențiilor ulterioare în condiții de securitate și sănătate.

O altă obligație ce intervine în cazul șantierelor este declarația prealabilă, ce trebuie comunicată inspectoratului teritorial de muncă. Mai precis, aceasta este necesară dacă:

se apreciază că durata lucrărilor este mai mare de 30 de zile lucrătoare și pe santier muncesc simultan peste 20 de lucrători;
se estimează că volumul de mână de lucru este de peste 500 de oameni pe zi.
Revenind la elaborarea proiectului lucrării, trebuie precizat că aceasta se face ținându-se cont de principiile generale de prevenire în materie de SSM. De asemenea, trebuie ținut cont de planul de securitate și sănătate și de dosarul de intervenții ulterioare.

Dacă e necesară prezența coordonatorilor pe SSM, lipsa lor poate fi amendată de autorități cu sume cuprinse între 4.000 și 8.000 de lei. Totodată, sancțiunea este valabilă dacă nu se fac planul de securitate și sănătate și dosarul de intervenții ulterioare.

Hotărârea Guvernului conține și o detaliere a cerințelor minime se SSM ce trebuie respectate pe șantiere, acestea nefiind incluse articolului de față, ele regasindu-se in HG 300/2006.

Ce amenzi riscă firmele care încalcă legislația SSM !

Firmele care nu respecta legislația din domeniul sănătății și securității în muncă (SSM) si nu are organizata activitatea de SSM la nivelul unitatii riscă amenzi contravenționale consistente. Mai precis, amenzile pornesc de la 2.000 de lei, însă pot ajunge chiar și până la 10.000 de lei.

(Servicii SSM la preturi promotionale:www.protectiamuncii-psi-iscir.ro)

Regulile referitoare la măsurile care să ajute la îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor sunt cuprinse, în momentul de faţă, în Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006. Acest document stabileşte mai multe sancţiuni contravenţionale, dintre care le-am ales pe cele mai importante.

Aşadar, o amendă de la 5.000 la 10.000 de lei riscă angajatorii care:
nu întocmesc, în baza evaluării riscurilor, planul de prevenire şi protecţie ce trebuie aplicat condiţiilor de muncă specifice unităţii;
nu obţin autorizaţia de funcţionare, din punctul de vedere al SSM, înainte de începerea oricărei activităţi;
modifică starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal/colectiv;
nu asigură echipamente individuale de protecţie.

De asemenea, contravenţii sancţionate cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei sunt şi:
neprevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice, precum şi neprevenirea efectelor electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice;
nedelimitarea, neîngrădirea şi nesemnalizarea zonelor periculoase;
nerespectarea regulilor referitoare la darea în exploatare sau repunerea în funcţiune, parţială ori totală, a construcţiilor, echipamentelor de muncă noi sau reparate;
neasigurarea iluminatului de siguranţă.

Conform actului normativ amintit mai sus, printre altele, angajatorii pot fi sancţionaţi cu amendă de la 4.000 la 8.000 de lei dacă:
nu realizează şi nu deţin o evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă şi nu decid asupra măsurilor de protecţie ce trebuie luate şi asupra echipamentului de protecţie ce trebuie folosit;
nu adoptă măsuri iniţiale pentru eliminarea/diminuarea riscurilor de accidentare şi de îmbolnavire profesională a lucrătorilor; nu stabilesc pentru lucrători atribuţii şi răspunderi pentru securitatea şi sănătatea în muncă; nu asigură şi controlează cunoaşterea şi aplicarea de către lucrători a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă; nu informează în prealabil salariaţii cu privire la riscurile la care se vor expune la locul de muncă şi cu privire la măsurile necesare de prevenire şi protecţie; nu ţin evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific; nu asigură funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate; nu cooperează cu inspectorii de muncă în timpul controalelor/cercetărilor de evenimente;
nu asigură condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
nu efectuează cercetarea obligatorie a evenimentelor în urma s-a produs incapacitatea temporară de muncă;
nu raportează autorităţilor accidentele de muncă înregistrate.

Referitor la amenzile contravenţionale cuprinse între 3.500 şi 7.000 de lei, acestea se aplică angajatorilor care:
nu respectă prevederile referitoare la evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, aplicarea măsurilor necesare de prevenire, permiterea accesului în zonele cu risc ridicat şi specific numai a lucrătorilor cu instruire adecvată, impunerea de obligaţii financiare pentru lucrători pentru luarea măsurilor de securitate, sănătate şi igienă în muncă;
nu desemnează unul sau mai mulţi lucrători care să se ocupe de activităţile de protecţie şi prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate (sau, în lipsă de personal propriu competent, să apeleze la servicii externe);
nu informează lucrătorii care pot fi expuşi unui pericol grav şi iminent, nu iau măsurile necesare pentru a da posibilitatea ca aceştia să se îndrepte către o zonă sigură, le impun reluarea lucrului atunci când încă există un pericol grav şi iminent;
nu acordă echipamente de protecţie noi (atunci când acest lucru se impune);
nu comunică imediat toate evenimentele la inspectoratele teritoriale de muncă şi nu comunică asigurătorului evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces.

Sancţionarea cu amenzi cuprinse între 3.000 şi 6.000 de lei poate fi dispusă, potrivit prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă, dacă:
lucrătorii însărcinaţi cu activităţile de prevenire şi protecţie n-au capacitatea necesară şi nu dispun de mijloace adecvate, serviciile externe n-au aptitudinile necesare şi nu dispun de mijloace adecvate, lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe nu sunt în număr suficient;
nu se iau măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor şi alertarea serviciilor de urgenţă;
nu se acordă alimentaţia de protecţie, pentru salariaţii care lucrează în condiţii de muncă ce impun această măsură, şi nu se acordă materiale igienico-sanitare.

Amenzi între 2.500 şi 5.000 de lei se pot aplica angajatorilor dacă:
în caz de pericol grav şi iminent, lucrătorii care părăsesc locul de muncă şi/sau zona periculoasă sunt prejudiciaţi şi nu sunt protejaţi împotriva oricăror consecinţe negative şi nejustificate pentru ei, precum şi dacă sunt prejudiciaţi pentru aplicarea măsurilor corespunzătoare atunci când şeful ierarhic nu poate fi contactat;
nu iau măsurile necesare pentru ca lucrătorii cu răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă să aibă acces la evaluarea riscurilor, măsurile de protecţie, evidenţa şi rapoartele accidentelor muncă şi informaţiile referitoare la domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
nu au comitete de securitate şi sănătate în muncă;
instruirea lucrătorilor se face pe cheltuiala acestora sau a reprezentanţilor lor sau în afara programului de lucru.

Cele mai mici amenzi ce vizează SSM-ul sunt între 2.000 şi 4.000 de lei şi se pot aplica, printre altele, pentru angajatorii care nu ţin evidenţa accidentelor de muncă şi care nu elaborează pentru autorităţi rapoarte privind accidentele de muncă, dar şi pentru angajatorii care nu asigură materialele necesare informării şi instruirii lucrătorilor.

De ce este importanta evaluarea angajatilor?


1. In calitate de angajator aflati care este potentialul omului pe care-l aveti in firma, ce ar putea face mai bine si ce fel de superior i se potriveste. In plus, veti putea determina mult mai usor locul in care poate performar la maximum pentru ca dumneavoastra sa obtineti cele mai bune rezultate in urma angajarii.
2. Concedierea unui angajat problema va putea fi facuta mult mai usor, avand in vedere ca evaluarile facute conform Codului muncii au aratat involutia sa la locul de munca.
3. Veti sti exact in ce directie va merge compania pe care o administrati, cunoscandu-va in detaliu angajatii.
4. Instruirea nu va mai fi un simplu teambuilding dupa o evaluare concreta si corecta, ci o unealta esentiala pentru dezvoltarea firmei exact acolo unde poate cifrele nu erau cele mai imbucuratoare.

Cum evolueaza piata protectiei & securitatii in munca in Romania?

Din punctul lor de vedere, piata sanatatii si sigurantei ocupationale (SSM) din Romania a inceput sa iasa din zona primitiva a productiei de hartii si a semnarii de fise.

De aceea, rolul nostru (n.r www.protectiamuncii-psi-iscir.ro) in acest domeniu este mai important ca oricand. Avem misiunea de a arata ca siguranta la locul de munca este o chestiune nationala, care ar trebui sa ne priveasca pe toti, in egala masura si presupune o responsabilitate la fel de egala. De asemenea, consultantii din domeniu trebuie sa invete pentru a traduce si in cifre ROl-ul activitatilor de SSM, un aspect extrem de important, alaturi de binecunoscuta componenta sociala a activitatii, care presupune traininguri, de exemplu, ce tin de grija fata de sanatatea si siguranta angajatilor.
In general, antreprenorii care apeleza la noi sunt cei care imprumuta din bunele practici imprumutate de la modele de afaceri de succes dezvoltate dincolo de granitele tarii, acolo unde toata lumea intelege ca imbolnavirile profesionale sau accidentele la locul de munca au un impact semnificativ asupra afacerii dar si asupra economiei Romaniei in ansamblul sau.
De altfel, cel mai recent studiu in domeniu a demonstrat in cifre ca impactul asupra economiei nationale din cauza accidentelor de munca este de, cel putin 11,5 milioane de euro anual.

E bine de stiut !SSM: CERINTE SI OBLIGATII REFERITOARE LA CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI SOCIETATII

Care este cerinta si obligatia legala care poate decide personalul care in afara obligatiilor de serviciu conduc si masina unitatii?”

In conditiile art. 40, alin.(1), lit. B) din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii), angajatorul are dreptul de a stabili atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, in conditiile legii. Aceste atributii sunt specificate in fisa postului.
Salariatul are obligatia de a realiza norma de munca sau dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului (art. 39 alin. (2) lit. a) din Codul Muncii). Daca in fisa postului este specificata si obligatia de conducere a unui autovehicul de serviciu (sau ulterior angajarii se incheie un act aditional cu acesta responsabilitate) salariatul respectiv trebuie sa desfasoare aceasta activitate in conditiile in care exista acordul de vointa al partilor (daca semneaza fisa de post).
Responsabilitatile angajatorului in situatia in care dispune salariatilor sai, suplimentar fata de sarcinile de munca curente, conducerea autovehicule rutiere pentru deplasarea in delegatii, pentru controlul punctelor de lucru, pentru transportul diferitelor marfuri si/sau echipamente de munca, pentru transportul altor salariati, pentru deplasarea la/de la locul de munca etc., sunt grupate in 4 categorii:
A. Angajatorul trebuie sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini de conducere pe drumuri publice:
Angajatorul va verifica existenta permisului de conducere valabil corespunzator autovehiculului rutier care urmeaza sa fie predat salariatului.
Angajatorul va dispune prin decizie sau prin completarea fisei de post a salariatului respectiv faptul ca acesta va conduce autovehiculul rutier repartizat in interesul societatii pentru care lucreaza.
B. Angajatorul trebuie sa asigure o supraveghere medicala din care sa rezulte ca lucratorul este apt d.p.d.v. medical (clinic si psihologic) sa conduca autovehicule rutiere:
Angajatorul va asigura examenul medical pentru salariatul respectiv in urma caruia se va stabili daca acesta este apt pentru conducerea autovehiculului repartizat.
Medicul de medicina muncii va elibera angajatorului o fisa de aptitudine a salariatului ca urmare a investigatiilor impuse de Fisa nr.140 din HG nr. 355/2007 privind supravegherea medicala a lucratorilor.

CARDUL EUROPEAN DE SANATATE. CE TREBUIE SA STII DESPRE DOCUMENTUL PORTABIL S1 SI CE ANGAJATI TREBUIE SA BENEFICIEZE DE ACEST CARD

Conform Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii art. 320 – 329 din , cu modificarile si completarile ulterioare, si celelalte acte normative emise in aplicare, cardul european de asigurari sociale de sanatate este documentul care confera titularului asigurat dreptul la prestatii medicale necesare in cadrul unei sederi temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene.

Cine plateste indemnizatia de detasare? Ce prevede legea nr. 16/2017
Va reamintim ca, potrivit art. 46 alin. (4) din Codul muncii salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Salariatii detasati sau delegati au dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, in conformitate cu prevederile art. 44 alin. (2) si 46 alin. (4) din Codul muncii.
Este demn de mentionat ca documentul portabil S1 se elibereaza de catre institutia competenta de la locul de munca pentru a permite salariatului si membrilor familiei sale care isi au resedinta impreuna cu acesta pe teritoriul altui stat membru sa beneficieze de prestatiile in natura de asigurare de boala sau maternitate, acordate in contul institutiei competente de institutia de la locul de resedinta, in conformitate cu prevederile legislatiei pe care aceasta din urma o aplica.

DE RETINUT :
Cele doua documente nu sunt obligatorii in sensul ca salariatul primeste ingirjiri medicale si in lipsa acestora. Insa, in lipsa acestor documente salariatul are obligatia sa plateasca serviciile medicale de care beneficiaza in statul membru UE.
In situatia in care exista o asigurare medicala de sanatate, salariatul isi va deconta serviciile medicale de la asigurator in conditiile stabilite in contractual cu acesta.

Instructiuni PSI

DISPOZITII GENERALE DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
1. Fumatul este interzis,in toate locurile in care nu se admite folosirea focului deschis, precum si in:
a) spatiile de birouri, holuri, case de scari, etc;
b) incaperile cu echipamente electrice, electronice de calcul, masura, control si automatizare (servere IT);
c) incaperile centralelor termice;
d) birouri, depozite, magazii, ateliere etc.

2. Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 40m fata de locurile in care exista pericol de explozie (gaze lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.),10 m fata de locurile in care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, hartie, carton);
3. La locurile de munca unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel incat sa nu faca posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele usor inflamabile (hartie,textile etc.), deasemenea, locurile pentru fumat se vor utila cu scrumiere cu apa si se vor instala inscriptii “LOC PENTRU FUMAT”;
4. Golirea scrumierelor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale combustibile este interzisa;
5. Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este strict interzisa;
6. Caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute in permanenta, in orice anotimp, practicabile si curate.
7. In cazul unui incendiu se va intrerupe imediat alimentare cu energie electrica a sediului (a echipamentelor electrice) prin deconectarea ‘heblului, sigurantelor’ de protectie;
8. In caz de incendiu se vor utiliza stingatoarele din dotare.
Instructiuni de folosire a stingatoarelor:
a) se agita cateva secunde stingatorul;
b) se scoate cuiul de siguranta;
c) se apasa clapeta, furtunul de evacuare a pulberei fiind indreptat catre zona incendiului, distanta intre zona incendiata si persoana care utilizeaza stingatorul trebuie sa fie atat cat trebuie, pentru a nu prezenta risc de arsuri asupra persoanei care il manevreaza , iar jetul de pulbere evacuat din stingator sa atinga zona incendiata;
d) pentru o golire mai eficienta, se recomanda ca dupa agitare, scoaterea cuiului de siguranta si apasarea clapetei, stingatorul sa se roteasca cu 180 grade fata de verticala (intors in jos cu partea superioara).

Instructiuni de ssm pentru birou

Cuprins
Cap. 1. Dispozitii generale
1.1. Scop
1.2. Continutul si domeniul de aplicare a instructiunilor
1.3. Elementele sistemului de munca
1.4. Sarcini de serviciu
1.5. Mijloace de lucru
1.6. Mediu de lucru
Cap. 2. Riscuri potentiale de accidentare in desfasurarea activitatilor
Cap. 3. Masuri de disciplina muncii
Cap. 4. Prevederi specifice activitatilor
Cap.5. Activitati desfasurate la sediile sau punctele de lucru ale altor agenti economici / angajatori
Cap. 6. Prevederi specifice
Cap. 7. Instruirea lucratorilor

Cap. 1. Dispozitii generale
1.1. Scop
1.1.1. Masurile de prevenire cuprinse in prezentele instructiuni proprii au ca scop eliminarea sau diminuarea actiunii factorilor de risc prezenti la nivelul fiecarui element al sistemului de munca (executant – sarcina de munca – mijloace de productie – mediu de munca).
1.1.2. Prezentele instructiuni proprii au fost elaborate in vederea:
– completarii si aplicarii reglementarilor de securitate si sanatate in munca in cadrul societatii;
– imbunatatirii conditiilor de munca, inlaturarii cauzelor care pot provoca accidente si imbolnaviri profesionale, prin aplicarea unor procedee moderne de securitate, folosirea rezultatelor cercetarilor stiintifice si prin organizarea corespunzatoare a muncii;
– stabilirii responsabilitatilor privind securitatea si sanatatea in munca.

1.2. Continutul si domeniul de aplicare a instructiunilor
1.2.1. Prezentele instructiuni cuprind un set de prevederi minimale si obligatorii, privind securitatea muncii salariatilor in raport cu sarcinile de serviciu pe durata programului de lucru.
1.2.2. Prin aplicarea si respectarea prevederilor din continut, se urmareste formarea unor deprinderi si a unui comportament adecvat realizarii in siguranta a sarcinilor de serviciu.
1.2.3. Prezentele instructiuni se aplica tuturor persoanelor – angajati, colaboratori, ce desfasoara activitati conform obiectului de activitate al societatii, indiferent de locatia acestora.

1.3. Elementele sistemului de munca
1.3.1. Personalul incadrat pentru prestarea activitatilor inscrise in profilul de activitate al societatii, in conformitate cu prevederile legale stabilite prin Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii cu modificarile si completarile ulterioare.
1.3.2. Incadrarea pe functii si/sau posturi de lucru corespunde pregatirii profesionale si competitivitatii fiecarui salariat corespunzator “fisei postului” ocupat in organigrama.
1.3.3. Personalul incadrat care urmeaza sa desfasoare activitati in cadrul societatii va fi repartizat la locurile de munca, numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii, prevazute de reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii. Examenul medical se va realiza periodic si ori de cate ori lucratorii acuza simptome generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiei.
1.3.4. Organizarea si desfasurarea instructajului de securitate si sanatate in munca se va realiza in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
1.3.5. Conducerea societatii va asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate derivate din cerintele desfasurarii activitatii, precum si asupra masurilor aplicabile la locul de munca.
1.4. Sarcini de serviciu
1.4.1. Realizarea atributiilor de serviciu corespunzatoare functiei si postului ocupat de organigrama;
1.4.2. Utilizeaza echipamentul electronic in conditii ergonomice;
1.4.3. Anunta orice defectiune aparuta in timpul lucrului sefului ierarhic, remedierea efectuandu-se numai de personal autorizat;
1.4.4. Mentine ordine si curatenie in zona de lucru;