Neconformități de SSM pentru care riști să ai probleme la controalele ITM si amenzi foarte mari

Controalele din domeniul securitatii muncii au reînceput de ceva vreme controalele la angajatori, verificările fiind inclusiv pentru a vedea dacă firmele se adaptează cum trebuie la criza epidemiei de coronavirus. În urma unor verificări din primele zile ale lunii curente, reprezentanții Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM) au atras atenția asupra principalelor neconformități întâlnite de ei pe partea de sănătate și securitate în muncă (SSM).

www.protectiamuncii-psi-scir.ro

Deși unele neconformități de SSM găsite de inspectorii ITM sunt legate în mod direct de epidemie, altele țin oricum de obligații pe care angajatorii le au în general. În orice caz, Ministerul Muncii a stabilit deja, încă din luna mai 2020, ce obligații de SSM au angajatorii de îndeplinit în perioada actuală, astfel că firmele n-ar trebui să considere că au fost luate prin surprindere.

1. Lipsa unei evaluări de risc privind coronavirusul. Din comunicatul ITM-ului reiese că angajatorii ar trebui să facă o evaluare de risc privind coronavirusul. Legea SSM 319/2006 stabilește că evaluarea riscurilor de sănătate și securitate în muncă este obligatorie pentru companii, iar autoritățile recomandă ca firmele să o efectueze anual sau chiar de fiecare dată când se schimbă semnificativ condițiile de muncă. Având în vedere restricțiile și măsurile obligatorii legate de epidemie, angajatorii ar trebui să facă neapărat o asemenea evaluare.

2. Lipsa unui plan de prevenire și protecție. În mod automat, după ce angajatorul face evaluarea riscurilor de SSM, urmează întocmirea unui plan de prevenire și protecție. Normal că, dacă angajatorul omite evaluarea riscurilor, n-are nici planul de prevenire și protecție. Conform Legii SSM, planul respectiv include măsurile ce trebuie luate de angajator pentru reducerea riscurilor de accidentare și de boli profesionale la care sunt expuși salariații proprii.

3. Lipsa instrucțiunilor proprii pentru protejarea de coronavirus. Cu toate că autoritățile n-au detaliat ideea de „lipsă a instrucțiunilor proprii privind coronavirusul”, probabil că este vorba de regulile proprii ale angajatorului privind triajul epidemiologic la intrarea în sediul firmei și purtarea obligatorie a măștii faciale de protecție, printre altele.

4. Lipsa instruirilor salariaților pe domeniul SSM. Instruirea salariaților trebuie făcută pe cheltuiala angajatorului, în timpul programului de lucru, fiind considerată muncă prestată, reiese din Legea SSM. Instruirea se face la momentul angajării, dar sunt situații în care ea se impune și ulterior (de exemplu, când angajatorul cumpără echipamente noi de muncă sau când introduce proceduri noi de lucru). Instruirea angajaților se face în trei mari etape (instruirea introductiv-generalăinstruirea la locul de muncă și instruirea periodică) și aceasta trebuie reflectată în fișele individuale ale lucrătorilor.

5. Nu se fac examene medicale periodice, în afară de cel de la momentul angajării. Atât Codul muncii, cât și Legea SSM prevăd necesitatea controalelor medicale periodice. Așadar, angajatorul este obligat să verifice starea de sănătate a salariaților atât înainte de angajare, cât și după, în funcție de specificul activității și pericolele de la locul de muncă.

6. Lipsa certificatului PRAM. Legislația SSM impune angajatorilor inclusiv obligații pe partea de instalații și echipamente electrice. Firmele trebuie, astfel, să cheme un electrician autorizat care să facă verificarea supranumită pe piață PRAM (Protecții prin Relee, Automatizări și Măsurători), obligația putând fi verificată de inspectorii ITM-urilor. Scopul este prevenirea accidentelor de muncă prin electrocutare.

Ce trebuie să facă angajatorii pentru a asigura protecția la locul de muncă în timpul pandemiei!

Multe dintre companiile din țară și din lume își redeschid porțile pentru angajați și speră la o revenire rapidă pe plan economic. Totuși, această perioadă fără precedent impune și o serie de măsuri necesare pentru a asigura protecția angajaților. O posibilă infectare poate duce rapid la un focar, mai ales în cadrul fabricilor și al companiilor mari, așa că angajatorii trebuie să găsească cele mai potrivite căi de a-și proteja angajații în fața pandemiei.

Angajații trebuie să se simtă în siguranță la muncă, iar liderii companiilor trebuie să înțeleagă că aceștia vor fi supuși unui stres mai mare în toată această perioadă. Iată ce măsuri sunt necesare pentru ca totul să meargă bine la locul de muncă:

Dezinfectarea spațiilor

Primul lucru de care trebuie să țină cont angajatorii este că spațiile au nevoie de curățare și dezinfectare zilnică, iar suprafețele atinse des de angajați au nevoie de curățare la intervale mai scurte. Produsele de curățare nu trebuie să lipsească din depozit și este recomandat să existe măcar o persoană special desemnată pentru a ține evidența acestora. Nicio zi nu trebuie să treacă fără curățarea temeinică a spațiilor de lucru.

Dezinfectarea încăperilor poate părea o sarcină complicată, mai ales în cazul firmelor mici, care nu pot angaja personal pentru curățenie. În aceste cazuri, se pot folosilampi UV bactericide, pentru a asigura un mediu sigur. Unele modele pot fi chiar acționate de la distanță, printr-o aplicație, așa că spațiile de lucru pot fi pregătite încă dinainte de programul de muncă.

Distanțarea fizică

Distanțarea socială la birou poate părea aproape imposibilă, însă, angajatorii trebuie să se ocupe de restructurarea birourilor în așa fel încât să asigure o distanță sigură între angajați. Acest lucru poate însemna sfârșitul zonelor comune de muncă sau al meetingurilor în spații închise.

Companiile pot implementa un set de reguli pentru interacțiunea din spațiile comune precum bucătăria sau sălile de conferințe și pot impune restricții. Un număr redus de persoane, un program decalat și evidențierea distanțelor prin covoare de culori diferite sunt doar câteva dintre măsurile care vor trebui luate în perioada pandemiei și, poate, chiar după. Viitorul stă sub semnul întrebării, însă, angajatorii trebuie să-și demonstreze calitățile de lideri și să găsească soluții creative pentru toate problemele pe care le-ar putea întâmpina.

Limitarea atingerii suprafețelor

Angajații ating multe suprafețe în timpul programului de munca, de la butoanele lifturilor, la clanțe și tastaturi. Toate acestea pot răspândi cu ușurință virusurile, mai ales în cadrul unui colectiv mare și activ.

Angajatorii au început deja să limiteze atingerea acestor suprafețe prin blocarea lifturilor sau uși automate, care se deschid prin senzori. Senzorii de mișcare pot fi instalați în baie, pentru a nu mai necesară aprinderea luminii de la întrerupător, iar uscătoarele de mâini trebuie înlocuite cu șervețele. De asemenea, senzorii pot fi folosiți și în cazul vaselor de toaletă, pentru ca angajații să nu mai fie nevoiți să tragă apa manual.

Laptopurile și computerele nu ar trebui folosite de mai mulți angajați, așa că angajatorii trebuie să le ofere tuturor device-uri personale, care pot fi folosite de o singură persoană și dezinfectate în cazul în care ajung în mâinile unui alt coleg.

Oferirea alternativelor

Flexibilitatea va deveni lege în perioada pandemiei și în viitorul apropiat. Companiile care pot facilita munca de acasă pentru angajați pot observa că există beneficii la care nu s-ar fi gândit înainte, precum economisirea bugetului pentru spațiu și închirierea zonelor rămase libere. Dacă angajații muncesc de acasă, angajatorii vor plăti sume mai mici pentru chirii și chiar la facturile de utilități.

Tocmai de aceea, munca de la distanță poate deveni cea mai bună formă de precauție în aceste vremuri incerte. Companiile trebuie să ofere dreptul de a alege între întoarcerea la birou și continuarea muncii de acasă, dovedind astfel că sunt deschise opțiunilor flexibile și moderne de muncă. Angajații care preferă să lucreze la birou din diferite motive și cei care nu au posibilitatea să muncească de acasă se pot întoarce într-un mediu sigur. Însă, cei care au rețineri și vor să evite pe cât posibil să se pună în pericol trebuie să beneficieze de opțiunea de work from home.

Măsurile pe care companiile trebuie să le implementeze vizează siguranța angajaților și sănătatea. Noile circumstanțe cer soluții creative și deschidere spre diferite posibilități, pentru ca activitatea să meargă înainte.

COVID 19-Masuri obligatorii pentru angajatori si angajati pe perioada Starii de alerta !

In conformitate cu Ordinul comun MS-MAI privind instituirea obligativității purtarii mastii de protecție, a triajului epidemiologic si dezinfectarea obligatorie a mainilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecție trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în oricare din spațiile închise ale incintei.

În funcție de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicina muncii al unității sau a medicului de medicină școlară, după caz, pot exista unele excepții, astfel: a) angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiția aerisirii camerei, cel puțin la două ore și se asigură dezinfecția suprafețelor; b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare; c) persoana desfășoară activitați fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescuta, etc.); d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane; e) vorbitorii în public cu condiția respectării distanței de 3 metri f) elevii/studenții doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanțarea corespunzătoare g) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. Angajatorul sau conducătorul instituției are obligația de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei. Medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor emite recomandări privind necesitatea purtării măștii pentru angajați, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă. Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca de protecție trebuie să acopere atât gura cât și nasul și să fie schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori aceasta s-a umezit sau s-a deteriorat; Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spațiu special amenajat, preferabil cu capac, operațiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măștilor medicale. Măștile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C și se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă. Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măștilor nemedicale (din material textil); În cazul apariției febrei/tusei/strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (ex: în spațiile deschise, la domiciliu). Documentul elaborat de către specialiștii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică prevede și reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă. Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condițiile și cu respectarea Instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă. In acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unității/instituției, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal. Triajul epidemiologic constă în: a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C); b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată); c) dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus. d) dacă se constată menținerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoana este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical: – dacă se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomanda testarea pentru diagnosticarea infecției cu virusul SARS-CoV-2; – dacă nu se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul. Medicul de medicina muncii va avea obligația monitorizării stării de sănătate a angajaților, va face instruirea angajaților în ceea ce privește SSM (Securitatea și Sănătatea în Muncă), dar și evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt și alte zone unde nu este obligatorie masca. Persoanele cu funcție de conducere din fiecare unitate (șefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observațional al angajaților din subordinea directă. Pentru alte persoane decât personalul angajat: (1) Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate. (2) În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2 (3) Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal. (4) Triajul epidemiologic constă în: a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C); b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată); c) dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus; d) dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă; e) dacă temperatura înregistrată nu depășește 37,3 C și nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge. www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Ghid SSM pentru reluarea muncii dupa COVID 19

COVID-19: Înapoi la locul de muncă – Adaptarea locurilor de muncă și protejarea lucrătorilor

Îndrumări UE pentru revenirea sigură la locul de muncă

Contextul și domeniul de aplicare al orientărilor

Aceste linii directoare fără caracter obligatoriu vizează să ajute angajatorii și lucrătorii să rămână în siguranță și sănătoși într-un mediu de lucru care s-a schimbat semnificativ din cauza pandemiei COVID-19. Ei oferă sfaturi despre:

Evaluarea riscurilor și măsuri adecvate

  • minimizarea expunerii la COVID-19
  • reluarea lucrului după o perioadă de închidere
  • face față unei rate mari de absență
  • gestionarea lucrătorilor care lucrează de acasă

Implicarea lucrătorilor

Având grijă de lucrătorii bolnavi

Planificarea și învățarea pentru viitor

Rămâi bine informat

Informații pentru sectoare și ocupații

Liniile directoare includ exemple de măsuri generale, care, în funcție de situația particulară de muncă, pot ajuta angajatorii să obțină un mediu de muncă adecvat și sigur și sănătos atunci când își revin activitățile.

Acest document oferă legături cu informații relevante din EU-OSHA și include o listă de resurse de la diverși furnizori care vizează diferite industrii și locuri de muncă la final. Vă rugăm să rețineți că informațiile din acest ghid nu acoperă setările de asistență medicală, pentru care sunt disponibile sfaturi specifice (de exemplu, de la ECDC , OMS , CDC ).

Pentru orice întrebări specifice sau probleme care nu sunt abordate în acest document, consultați informațiile de la autoritățile locale, cum ar fi serviciul de sănătate sau inspectoratul muncii.

Introducere

După noua pandemie a bolii coronavirusului 2019 (COVID-2019), majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au pus în aplicare o serie de măsuri, inclusiv cele care afectează locurile de muncă, pentru a combate răspândirea bolii. Lumea muncii este grav afectată în această criză, prin urmare, toate secțiunile societății – inclusiv întreprinderile, angajatorii și partenerii sociali – trebuie să joace un rol pentru a proteja lucrătorii, familiile lor și societatea în general.

Natura și întinderea restricțiilor, cum ar fi suspendarea activităților neesențiale, diferă între statele membre și sectoare, dar o proporție substanțială a lucrătorilor trebuie să lucreze de acasă sau dacă munca lor nu poate fi îndeplinită la distanță, stai acasă de multe ori în condiții de înlocuire a veniturilor.

Odată ce măsurile de distanțare fizică obțin o reducere suficientă a ratelor de transmitere COVID-19, administrațiile naționale autorizează reluarea treptată a activităților de muncă. Acest lucru se realizează treptat, cu lucrări care sunt considerate esențiale pentru protecția sănătății și economia autorizată în primul rând și lucrări care pot fi făcute eficient în timp ce lucrează de acasă ultimul. Cu toate acestea, indiferent de modul în care și în ce măsură se reiau activitățile normale de muncă, este foarte probabil ca unele măsuri să rămână în vigoare pentru o anumită perioadă de timp pentru a evita o creștere accentuată a ratelor de infecție ( COVID-19: ghid pentru locul de muncă ). Mai mult, este posibil și faptul că o creștere a infecțiilor la un moment dat în viitor va necesita o reintroducere a unor măsuri restrictive în unele cazuri.

Criza COVID-19 pune presiune asupra angajatorilor și a lucrătorilor, fie că au fost nevoiți să pună în aplicare noi proceduri și practici într-un timp foarte scurt, fie să își suspende activitățile și munca. Securitatea și sănătatea în muncă oferă sprijin practic pentru reîntoarcerea la locul de muncă: măsurile de prevenire adecvate vor contribui la obținerea unei reveniri sigure și sănătoase la muncă în urma relaxării măsurilor de distanțare fizică și contribuie, de asemenea, la suprimarea transmiterii COVID-19.

Actualizați-vă evaluarea riscului și luați măsurile adecvate

La fel ca în condiții normale de muncă, identificarea și evaluarea riscuriloratât în ​​mediile de lucru fizice, cât și în cele psihosociale este punctul de plecare pentru gestionarea securității și sănătății în muncă (SSM) în cadrul măsurilor COVID-19. Angajatorii sunt obligați să își revizuiască evaluarea riscurilor atunci când există o modificare a procesului de muncă și să ia în considerare toate riscurile, inclusiv cele care afectează sănătatea mintală. La revizuirea evaluării riscurilor, ar trebui să se acorde atenție oricăror anomalii sau situații care provoacă probleme și modului în care acestea pot ajuta organizația să devină mai rezistentă pe termen lung. Amintiți-vă importanța implicării lucrătorilor și a reprezentanților acestora în revizuirea evaluării riscurilor și solicitați serviciul dumneavoastră de prevenire a riscurilor sau de sănătate profesională dacă aveți unul. Ca informație pentru evaluarea dvs., obțineți informații actualizate de la autoritățile publice despre prevalența COVID-19 în zona dvs. După actualizarea evaluării riscurilor, următorul pas este realizarea unui plan de acțiune cu măsuri adecvate. Mai jos sunt câteva exemple de probleme legate de COVID-19 care trebuie luate în considerare la întocmirea unui astfel de plan de acțiune.

Minimizarea expunerii la COVID-19 la locul de muncă

Implementarea practicilor de muncă sigure pentru a limita expunerea la COVID-19 la locul de muncă necesită mai întâi evaluarea riscurilor și apoi implementarea ierarhiei de controale . Aceasta înseamnă a pune în aplicare măsuri de control pentru a elimina mai întâi riscul și, dacă acest lucru nu este posibil, minimizați expunerea lucrătorilor. Începeți mai întâi cu măsuri colective și, dacă este necesar, suplimentați-le cu măsuri individuale, cum ar fi echipament individual de protecție (EIP) Mai jos sunt câteva exemple de măsuri de control, cu toate acestea, nu toate se vor aplica tuturor locurilor de muncă sau a locurilor de muncă datorită naturii lor.

  • Desfășurați deocamdată doar lucrări esențiale; poate fi posibilă amânarea unor lucrări atunci când riscul este mai mic. Dacă este posibil, furnizați servicii de la distanță (telefon sau video) în loc de persoană. Asigurați-vă că sunt prezenți la locul de muncă numai lucrătorii esențiali pentru locul de muncă și minimizați prezența terților.
  • Reduceți, pe cât posibil, contactul fizic între lucrători (de exemplu, în timpul întâlnirilor sau în timpul pauzelor). Izolați lucrătorii care își pot îndeplini sarcinile singure în siguranță și care nu necesită echipament specializat sau utilaje care nu pot fi mutate. De exemplu, ori de câte ori este posibil, aranjați-le să lucreze singuri într-un birou de rezervă, camera pentru personal, cantină sau o sală de ședințe. Dacă este posibil, cereți lucrătorilor vulnerabili să lucreze de la domiciliu (persoanele în vârstă și cei cu afecțiuni cronice (inclusiv hipertensiune arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuși tratamentului cancerului sau al unei alte imunosupresii ) și lucrători gravide . sunt expuse unui risc ridicat.
  • Eliminați și dacă nu este posibil limita, interacțiunea fizică cu și între clienți. De exemplu, prin comenzi online sau telefonice, livrare fără contact sau intrare gestionată (evitând totodată aglomerarea în afara) și distanțarea fizică atât în ​​interiorul cât și în afara spațiului.
  • Când livrați mărfuri, faceți acest lucru prin preluare sau livrare în afara spațiilor. Sfătuiți șoferii cu privire la o igienă bună în cabină și asigurați-le gel de igienizare și șervețele adecvate. Lucrătorii livrați trebuie să li se permită să utilizeze facilități precum toalete, cantinării, vestiare și dușuri, deși cu precauțiile corespunzătoare (cum ar fi să permită un singur utilizator la un moment dat și curățarea periodică).
  • Plasați o barieră impermeabilă între lucrători, mai ales dacă nu sunt capabili să păstreze o distanță de doi metri unul de celălalt. Barierele pot fi create sau improvizate folosind articole precum foi de plastic, partiții, sertare mobile sau unități de depozitare. Trebuie evitate lucrurile care nu sunt solide sau care prezintă lacune, cum ar fi plantele în ghivece sau cărucioarele sau care creează un nou risc, cum ar fi de la declanșarea sau căderea obiectelor. Dacă nu se poate utiliza o barieră, ar trebui creat un spațiu suplimentar între lucrători, de exemplu, asigurându-se că au cel puțin două birouri goale de o parte și de alta a acestora.
  • Dacă contactul strâns este inevitabil, păstrați-l la mai puțin de 15 minute. Reduceți contactul între diferite părți ale afacerii dvs. la începutul și la sfârșitul turelor. Aranjați calendarul pauzelor pentru a reduce numărul de persoane care împart o cantină, o cameră de personal sau o bucătărie. Asigurați-vă că există un singur lucrător la un moment dat în băi și vestiare. Puneți un semn pe ușa principală care indică când unul dintre toalete este folosit pentru a vă asigura că doar o persoană intră la un moment dat. Organizați ture pentru a ține cont de sarcinile de curățare și igienizare.
  • Furnizați săpun și apă sau un aparat de igienizare adecvat pentru mâini în locuri convenabile și sfătuiți lucrătorii să se spele pe mâini frecvent. Curățați-vă frecvent spațiile, în special contoarele, mânerele ușilor, instrumentele și alte suprafețe pe care oamenii le ating des și asigurați o ventilație bună dacă este posibil.
  • Evitați volumul excesiv de muncă al personalului de curățare, luând măsuri adecvate, cum ar fi alocarea personalului suplimentar la sarcini și solicitarea lucrătorilor să părăsească spațiul de lucru ordonat. Oferiți lucrătorilor țesuturi și coșuri de gunoi căptușite cu o pungă de plastic, astfel încât să poată fi golite fără a contacta conținutul.
  • Dacă ați identificat un risc de infecție, în ciuda faptului că ați aplicat toate măsurile de siguranță fezabile, atunci furnizați toate PPE necesare. Este important să instruiți lucrătorii în utilizarea corectă a EIP, asigurându-vă că aceștia urmează îndrumările disponibile privind utilizarea facemask-urilor și mănușilor .
  • Așezați afișe care încurajează să stea acasă atunci când sunt bolnav, tuseți și strângeți eticheta și igiena mâinilor la intrarea în locul de muncă și în alte zone în care vor fi văzuți.
  • Facilitarea utilizării de către muncitori a transportului individual, mai degrabă decât colectiv, de exemplu, punând la dispoziție parcări auto sau un loc pentru depozitarea bicicletelor în siguranță și încurajând lucrătorii să meargă la muncă, dacă este posibil.
  • Puneți în aplicare politici privind concediul flexibil și munca la distanță pentru a limita prezența la locul de muncă, atunci când este nevoie.

Consultați COVID-19: îndrumări pentru locul de muncă pentru informații suplimentare despre pregătirea locului de muncă pentru COVID-19, inclusiv ce trebuie să faceți dacă cineva infectat cu COVID-19 a fost la locul de muncă și sfaturi despre călătorii și întâlniri. Informațiile sunt disponibile pentru „ lucrătorii frontali și detașați ” (persoanele care lucrează într-o țară și se întorc în mod regulat în țara în care locuiesc).

Reluarea lucrărilor după o perioadă de închidere

Dacă locul dvs. de muncă a fost închis pentru o perioadă din motive legate de COVID-19, faceți un plan pentru reluarea lucrului care ține cont de sănătate și siguranță. Ar trebui să luați în considerare următoarele în planul dvs.:

  • Actualizați-vă evaluarea riscului așa cum este descris mai sus și consultați COVID-19: îndrumări pentru locul de muncă .
  • Efectuați adaptări la aspectul locului de muncă și la organizarea muncii care va reduce transmisia COVID-19 înainte de a relua activitatea pe deplin și înainte ca toți lucrătorii să revină la locul de muncă. Luați în considerare reluarea lucrărilor în etape pentru a permite efectuarea adaptărilor. Asigurați-vă că informați lucrătorii despre schimbări și oferiți-le noi proceduri și instruire, dacă este necesar, înainte de a relua munca.
  • Luați legătura cu consilierul de servicii de sănătate profesională și cu sănătatea și securitatea în cazul în care aveți acces la unul și discutați cu ei planul.
  • Acordați o atenție deosebită lucrătorilor care prezintă un risc ridicat și sunt pregătiți să-i protejeze pe cei mai vulnerabili, inclusiv persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni cronice (inclusiv hipertensiune arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuse tratamentului cancerului sau altei imunosupresii) și gravide . Atenție și lucrătorilor cu membrii apropiați ai familiei care prezintă un risc ridicat.
  • Luați în considerare să implementați sprijin pentru lucrătorii care pot suferi de anxietate sau de stres. Acest lucru ar putea varia de la manageri care solicită lucrătorilor mai des cum sunt, facilitând schimburile sau amicul între colegi, schimbări în organizarea muncii și sarcini de lucru, până la un program de asistență a angajaților sau un serviciu de coaching, precum și oferirea contactului cu un serviciu de sănătate în muncă. Fiți conștienți de faptul că lucrătorii ar putea să treacă prin evenimente traumatice, cum ar fi boala gravă sau moartea unei rude sau un prieten sau să întâmpine dificultăți financiare sau probleme cu relațiile lor personale.
  • Muncitorii care se întorc la locul de muncă după o perioadă de izolare, fie ca măsură individuală, fie ca parte a unei izolare colectivă, pot avea griji, în special cu privire la riscul de infecție. Aceste griji – mai ales dacă au apărut schimbări la locul de muncă – pot duce la probleme de stres și de sănătate mintală. Când există măsuri de distanțare fizică, aceste probleme nu sunt doar mai probabile, dar mecanismele obișnuite de coping, precum spațiul personal sau schimbul de probleme cu alții, nu sunt disponibile (consultați Întoarcerea la muncă după concediul medical din cauza problemelor de sănătate mintală ) . Furnizați lucrătorilor informații despre sursele de sprijin și sfaturi disponibile publicului. Sănătate Mintală Europa are informații despre cum să vă îngrijiți sănătatea mentală și să faceți față amenințării COVID-19.
  • Muncitorii ar putea fi îngrijorați de o șansă crescută de infecție la locul de muncă și poate nu vor să se întoarcă. Este important să le înțelegeți preocupările, să furnizați informații despre măsurile luate și sprijinul disponibil.

Face față cu o rată mare de absență

În funcție de ratele de infecție din zona dvs. locală și de protocoalele în vigoare, mulți dintre lucrătorii dvs. pot lipsi din cauza COVID-19. Dacă un lucrător se află izolat acasă ca măsură de precauție, este posibil să își poată continua munca de la distanță (a se vedea mai jos), sau dacă nu este cazul, lucrătorul nu va putea lucra o perioadă.

Muncitorii cărora li se confirmă că au COVID-19 vor fi absenți și nu vor putea lucra în mod semnificativ mai mult timp, iar cei care se îmbolnăvesc grav pot necesita o perioadă suplimentară de reabilitare odată vindecată de infecție. În plus, unii lucrători pot lipsi pentru că trebuie să aibă grijă de o rudă.

  • Lipsa unui număr substanțial de lucrători, chiar dacă este doar temporară, poate provoca încordarea activităților continue. Deși lucrătorii disponibili ar trebui să fie flexibili, este important să nu se găsească într-o situație care să le pună în pericol sănătatea sau siguranța. Păstrați orice sarcină suplimentară cât mai mică și asigurați-vă că aceasta nu durează prea mult. Managerii de linie au un rol important în monitorizarea situației și în asigurarea faptului că lucrătorii individuali nu sunt supraîncărcați . Respectați regulile și acordurile privind programul de lucru și perioadele de odihnă și permiteți lucrătorilor dreptul de a se deconecta atunci când sunt plecați de la muncă.
  • Atunci când adaptați munca pentru a face față forței de muncă reduse, de exemplu, prin instituirea de noi metode și proceduri și schimbarea rolurilor și responsabilităților, luați în considerare dacă personalul are nevoie de instruire și sprijin suplimentar și asigurați-vă că toți lucrătorii sunt competenți pentru a îndeplini sarcina pe care o îndeplinesc. necesară pentru a efectua.
  • Muncitori încrucișați pentru a îndeplini funcții esențiale, astfel încât locul de muncă să funcționeze chiar dacă lucrătorii-cheie sunt absenți.
  • Dacă vă bazați pe personalul interimar, este important să îi informați despre riscurile la locul de muncă și să le oferiți instruire, dacă este necesar.

Gestionarea lucrătorilor care lucrează de acasă

Ca parte a măsurilor de distanțare fizică luate în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt încurajați sau obligați să lucreze de acasă dacă natura locului de muncă o permite. Pentru cei mai mulți dintre acești lucrători, este prima dată ca „telelucrători” și mediul lor de muncă este probabil să fie deficitar în multe aspecte, comparativ cu locul de muncă. Măsura în care poate fi adaptat mediul de acasă va varia în funcție de situația lucrătorului și de timpul și resursele disponibile pentru adaptări.

Consiliere pentru a vă menține în siguranță și sănătoși în timp ce lucrați de acasă sunt disponibile aici , dar se adresează în mare măsură celor care lucrează în mod regulat sau pe termen lung. Mai jos sunt prezentate câteva sugestii pentru a reduce la minimum riscurile pentru lucrătorii care nu au reușit să-și pregătească locul de muncă în mod corespunzător.

  • Efectuați o evaluare a riscurilor în care sunt implicați lucrătorii care lucrează în telespectare și reprezentanții acestora.
  • Permiteți lucrătorilor să ia temporar echipamentele pe care le folosesc la locul de muncă (dacă nu pot să-l aducă singuri, luați în considerare organizarea livrării) Aceasta ar putea include elemente precum computer, monitor, tastatură, mouse, imprimantă, scaun, suport pentru picioare sau lampă. Țineți o evidență despre cine ia ce elemente pentru a evita confuzia atunci când reîncepe munca normală.
  • Oferiți teleportatorilor îndrumări privind înființarea unei stații de lucru la domiciliu care aplică o ergonomie bună, cum ar fi o bună postură și mișcare frecventă, pe cât posibil.
  • Încurajați lucrătorii să facă pauze regulate (aproximativ la fiecare 30 de minute) pentru a se ridica în picioare, a se deplasa și a se întinde.
  • Oferiți asistenței telespectatorilor în utilizarea echipamentelor și software-ului IT. Instrumentele de tele-conferință video și video pot deveni esențiale pentru muncă, dar pot fi probleme pentru lucrătorii care nu sunt obișnuiți cu ei.
  • Asigurați-vă că există o comunicare bună la toate nivelurile, inclusiv pe cei care lucrează de acasă. Aceasta variază de la informațiile strategice furnizate de managementul de nivel superior până la îndatoririle managerilor de linie, fără a uita importanța interacțiunii sociale de rutină între colegi. În timp ce primele pot fi adresate în cadrul întâlnirilor programate online, cele din urmă pot fi încurajate prin intermediul chaturilor online sau al întâlnirilor „virtuale de cafea”.
  • Nu subestimați riscul ca muncitorii să se simtă izolați și sub presiune, ceea ce în absența sprijinului poate duce la probleme de sănătate mintală. O comunicare eficientă și sprijin din partea managerului și a colegilor și posibilitatea de a menține un contact informal cu colegii este importantă. Luați în considerare organizarea de întâlniri obișnuite de personal sau de echipă online sau rotiți ce angajați pot fi prezenți la locul de muncă, dacă a fost inițiată o revenire treptată la muncă.
  • Fiți conștienți de faptul că angajatul dvs. poate avea un partener care este de asemenea telelucru sau copii care ar putea avea nevoie de îngrijire, deoarece nu sunt la școală sau care trebuie să se conecteze de la distanță pentru a-și continua activitatea școlară. Alții pot avea nevoie de îngrijirea persoanelor în vârstă sau a celor bolnavi cronici și a celor care se află în închisoare. În aceste condiții, managerii vor trebui să fie flexibili în ceea ce privește programul de lucru și productivitatea personalului lor și vor trebui să-i facă pe lucrători conștienți de înțelegerea și flexibilitatea lor.
  • Ajutați lucrătorii să stabilească granițe sănătoase între muncă și timpul liber, comunicând clar atunci când se preconizează că vor lucra și sunt disponibili.
  •  

Implică lucrătorii

Participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora la managementul SSM este o cheie a succesului și a unei obligații legale. Aceasta se aplică și măsurilor întreprinse la locurile de muncă în legătură cu COVID-19; o perioadă în care evenimentele se dezvoltă rapid, cu un nivel ridicat de incertitudine și anxietate în rândul lucrătorilor și al populației în general.

Este important să vă consultați lucrătorii și / sau reprezentanții lor și reprezentanții pentru sănătate și siguranță din timp despre modificările planificate și modul în care procesele temporare vor funcționa în practică. Colaborarea cu lucrătorii dvs. în evaluarea riscurilor și dezvoltarea răspunsurilor este o parte importantă a bunelor practici de sănătate și siguranță. Reprezentanții de securitate și sănătate și comitetele de securitate și sănătate sunt într-o poziție unică pentru a ajuta la conceperea măsurilor preventive și pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare cu succes.

Luați în considerare și modalitatea de a vă asigura că lucrătorii agențiilor și contractorii au acces la aceleași informații ca angajații direcți.

Aveți grijă de lucrătorii bolnavi

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala și tusea uscată. Unele persoane se infectează, dar nu prezintă simptome și nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) se recuperează de boală fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ una din fiecare șase persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă și prezintă dificultăți de respirație. Persoanele în vârstă, precum și cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte boli grave.

Persoanele care s-au îmbolnăvit grav pot solicita o atenție specială chiar și după ce au fost declarate apte pentru muncă. Există câteva indicii conform cărora pacienții cu coronavirus pot suferi de o capacitate pulmonară redusă în urma unei boli. Muncitorii aflați în această situație pot avea nevoie de munca lor pentru a fi adaptate și pot avea nevoie de timp liber pentru a fi fizioterapie. Muncitorii care au fost nevoiți să-și petreacă timpul în terapie intensivă (IC) se pot confrunta cu provocări specifice. Dacă este disponibil, medicul lucrătorului și serviciul de sănătate în muncă ar trebui să ofere consultanță cu privire la modul și momentul întoarcerii la serviciu:

  • Slăbiciune musculară . Acest lucru este mai grav cu cât cineva a fost în IC. Capacitatea musculară redusă se manifestă, de exemplu, în afecțiuni respiratorii. Un alt fenomen comun, dar mai puțin recunoscut este Sindromul de Terapie Intensivă (PICS). Acest lucru se întâmplă la aproximativ 30 până la 50% dintre persoanele admise la IC și este comparabil cu o tulburare de stres posttraumatică.
  • Probleme cu memorie și concentrare . De multe ori aceste plângeri se dezvoltă doar în timp. Odată ce cineva a început să lucreze, acest lucru nu este întotdeauna recunoscut. Simptomele vizibile la locul de muncă sunt probleme de memorie și concentrare, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor în mod satisfăcător și abilități de rezolvare a problemelor mai sărace. Prin urmare, este important să fiți atenți la acest lucru dacă știți că cineva a fost în IC. O îndrumare bună este foarte importantă, deoarece este dificil pentru unii lucrători să revină la nivelul lor anterior de performanță.
  • Mult timp pentru reluarea lucrului . Datele arată că un sfert până la o treime dintre cei care sunt în IC pot dezvolta probleme, independent de vârsta lor. Aproximativ jumătate dintre pacienți au nevoie de un an pentru a relua munca și până la o treime poate să nu se mai întoarcă niciodată.

Medicii profesioniști și serviciile de sănătate sunt cele mai în măsură să consilieze cum să aibă grijă de lucrătorii bolnavi și cu privire la orice nevoie de adaptare în munca lor. Dacă nu aveți un serviciu de sănătate profesională, este important să abordați aceste probleme cu sensibilitate și să respectați confidențialitatea și confidențialitatea lucrătorilor.

Fiți conștienți de riscul ca lucrătorii bolnavi de COVID-19 să poată suferi stigmat și discriminare.

Planificați și învățați pentru viitor

Este important să se elaboreze sau să actualizeze planuri de urgență pentru criză pentru închiderea și începerea evenimentelor în viitor, așa cum este descris în COVID-19: îndrumări pentru locul de muncă . Chiar și întreprinderile mici pot face o listă de verificare care va ajuta la pregătirea acestora dacă apar astfel de evenimente în viitor.

Întreprinderile care au folosit teleoperarea pentru prima oară pot lua în considerare adoptarea acesteia ca o practică modernă de lucru pe termen lung. Experiența acumulată în timpul pandemiei COVID-19 se poate transforma în elaborarea unei politici și proceduri de telelucrare sau revizuirea celor existente.

Stai bine informat

Cantitatea de informații legate de COVID-19 poate fi copleșitoare și poate fi dificilă diferențierea fiabilă și exactă de cea vagă și înșelătoare. Verificați întotdeauna dacă sursa originală a informațiilor este un furnizor stabilit și calificat. Sursele oficiale de informații despre COVID-19 includ:

Pe măsură ce măsurile de distanțare fizică încep să fie relaxate, pot fi emise informații specifice anumitor industrii, comunități sau grupuri specifice și pot fi actualizate frecvent. În țara dvs., ministerele pentru sănătate și forță de muncă vor avea informații relevante și pot furniza legături către surse mai specializate.

Sectoare și ocupații

Persoanele cu locuri de muncă care le pun în contact fizic cu multe altele prezintă cel mai mare risc de a contracta COVID-19. În afară de lucrătorii din asistența medicală, rezidențială și de la domiciliu, lucrătorii esențiali cu risc crescut includ, de exemplu, cei implicați în aprovizionarea cu alimente și cu amănuntul, colectarea deșeurilor, utilitățile, poliția și securitatea și transportul public.

În același mod în care unele țări au restricționat activitatea în anumite sectoare înainte de altele – de obicei suspendarea educației, a timpului liber și a divertismentului și a industriei și construcției ultima – revenirea la muncă după relaxarea măsurilor poate fi în mod similar eșalonat, dar în ordine inversă. Îndrumări specifice sectorului legate de COVID-19 sunt disponibile din mai multe țări și o selecție este prezentată mai jos.

Consultați site-urile site-urilor EU-OSHA sau ale autorității sau institutului dumneavoastră SSM pentru mai multe exemple.

Minimizarea riscurilor de SSM: Ce pot să facă angajatorii pentru a gestiona mai bine și mai sigur reînceperea muncii

Intr-un ghid bazat pe informații furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru siguranță și sănătate în muncă există o serie de îndrumări pentru angajatorii care reiau activitatea, în contextul actual în care riscurile create de coronavirus încă pot să existe. Practic, ghidul îi sfătuiește pe angajatori cum să reducă riscul infectării, cum ar trebui reluată activitatea sau cum să gestioneze lucrul de acasă. 

 

Ghid SSM

Angajatorii care reîncep activitatea sau o vor reîncepe în viitor, precum și cei cărora li se vor întoarce salariații la muncă, vor să știe cum pot să gestioneze activitatea astfel încât să se conformeze cu obligațiile lor de securitate și sănătate (SSM) în muncă.

Ținând cont și de faptul că se preconizează o relaxare a măsurilor impuse de autorități ca reacție la efectele coronavirus și, astfel, se poate discuta, în multe locuri, de o reluare a activității, ghidul SSM la care am făcut referire mai sus oferă o serie de îndrumări specifice pentru angajatori, astfel încât să reușească să își protejeze salariații, pe cât posibil. 

Minimizarea riscului expunerii

O strategie de identificare și prevenire a riscurilor cauzate de coronavirus ar trebui să implice cooptarea tuturor entităților implicate și vizate, de la salariați la autorități, în special cele din domeniul medical. De asemenea, ar fi de ajutor și consultarea profesioniștilor din domeniul medicinii muncii. 

Ghidul SSM oferă o listă complexă de măsuri ce ar putea fi implementate pentru a reduce la minimum expunerea angajaților. Acestea țin de felul de desfășurare a muncii, modalitatea de a interacționa cu clienții ori implementarea unor măsuri de igienă adecvate.

a) Felul de desfășurare a muncii

Primul sfat, aici, este să se desfășoare doar activitatea esențială, ceea ce înseamnă și chemarea la muncă doar a acelor salariați care trebuie să fie prezenți, fizic, la sediul angajatorului.

De asemenea, trebuie încercat, pe cât posibil, să li se asigure angajaților vulnerabili (cei în vârstă, de exemplu) posibilitatea de a lucra de acasă. Și chiar dacă nu sunt vulnerabili, ar trebui lăsați să lucreze de acasă și acei angajați care trebuie să aibă grijă de membrii de familie vulnerabili.

O altă sugestie, aici, este să fie izolați angajații, dacă este fezabil. Acest lucru înseamnă că acei angajați care nu sunt ținuți să stea într-un anumit loc (din cauza unui utilaj, de exemplu) să nu intre în contact, pe cât posibil, cu alți angajați. Ar putea ajuta, aici, delimitarea unor spații de care să nu treacă angajații – însă este important ca, prin crearea unor bariere (de preferat, fizice și vizibile), să nu se creeze alte riscuri de accidentări.

S-ar putea, însă, ca izolarea totală între angajați să nu fie posibilă. De aceea, când ei trebuie să interacționeze, ar fi recomandată luarea unor măsuri concrete de reducere a acelei interacțiuni la minimum – de exemplu, 15 minute. 

Toate lucrurile de mai sus ar putea fi implementate mai ușor dacă și reluarea muncii se face în etape și nu imediat. Astfel, angajatorul are și timp să adapteze locul de muncă și, eventual, să își instruiască mai ușor și mai eficient salariații.

b) Modalitatea de a interacționa cu clienții

Aici, o soluție pentru cei care prestează servicii ar fi să o facă fără să intre în contact fizic cu clientul, prestând acele servicii de la distanță – prin telefon sau prin video, de exemplu.

Clienții trebuie, de asemenea, izolați unii de ceilalți, ceea ce înseamnă că ar putea ajuta implementarea unor procese de plasare a comenzilor, de exemplu, de la distanță.

Trebuie evitate situațiile în care se creează cozi și/sau se adună mai mulți clienți la locul de desfășurare a activității.

c) Măsuri de igienă și alte măsuri

Măsurile de igienă de bază, cum e punerea la dispoziția salariaților de săpun și dezinfectant, sunt absolut esențiale. De asemenea, asigurarea, în mod constant, a dezinfectării locului de muncă este la fel de importantă.

O altă soluție este punerea la dispoziția angajaților a echipamentului de protecție și furnizarea de informații concrete despre cum trebuie utilizat, în mod corect, acel echipament de protecție. 

Informarea este foarte importantă. De aceea, afișarea de mesaje, la sediul angajatorului, despre riscuri și despre măsuri de protecție ar putea ajuta.

Un alt lucru care ar putea fi implementat de către angajator este o relaxare a politicilor acestuia de zile libere și/sau de lucru de la domiciliu. Ținând cont și de ce am zis mai sus când vorbeam despre posibilitatea de a își lăsa salariații să lucreze de acasă, dacă prezența lor nu este absolut necesară, angajatorul poate să urmărească o politică diferită în privința prezenței la locul de muncă, tocmai pentru că oferă posibilitatea reducerii contactului.

Ghidul SSM încurajează și o atitudine de toleranță și înțelegere față de angajați, în special cei care se vor fi întors dintr-o lungă perioadă de izolare, care au avut probleme ei înșiși sau persoanele apropiate lor. Nu ar putea fi exclus, dacă este posibil, și oferirea posibilității pentru asemenea angajați să primească inclusiv consiliere psihologică.  

În acest context, ajută și o comunicare clară și explicită a măsurilor luate pentru protecția salariaților și nu doar implementarea lor fără să le fie explicată angajaților.

Lipsa forței de muncă

Mulți angajatori s-ar putea vedea puși în situația în care, deși vor să reia activitatea, nu pot să facă acest lucru la fel cum ar fi putut într-o situație obișnuită. Acest lucru se poate datora faptului că salariații ar putea fi carantinați, izolați sau ar avea nevoie de o perioadă de repaus, ulterior infectării cu coronavirus și vindecării. 

În asemenea situații, s-ar putea să fie necesară alocarea de responsabilități suplimentare sau diferite salariaților care nu sunt absenți. O astfel de realocare de responsabilități trebuie să se facă printr-o continuă respectare a următoarelor condiții:

  • să se evite expunerea suplimentară a salariaților cu atribuții în plus la factori de risc;
  • să nu fie suprasolicitați acei salariați;
  • angajatorul să se asigure că le furnizează instruirea necesară pentru prestarea unei anumite munci celor care nu o au;
  • eventual, să își pregătească, în mod preventiv, salariații, pentru asemenea situații; dacă ele apar, instruirea va fi fost deja făcută.

Cum trebuie desfășurată telemunca

Ghidul SSM prevede și o serie de sfaturi referitoare la telemuncă. În primul rând, telemunca nu trebuie confundată cu o mai mare disponibilitate a salariatului pentru muncă.

Acesta s-ar putea afla într-o situație constrângătoare, în sensul că s-ar putea să fie nevoit să aibă grijă de o persoană apropiată sau să trebuiască să aibă grijă de un copil ce nu merge la școală în această perioadă. Așadar, trebuie, din contră, să i se asigure acelui salariat un anumit nivel de flexibilitate.

După aceea, ar fi bine ca angajatorul să încerce, pe cât posibil, să prevină izolarea continuă și absolută a salariatului. Aceasta ar putea fi prevenită prin încurajarea comunicărilor, mai ales informale, cu ceilalți angajați. De asemenea, o soluție ar fi telemunca și prezența fizică la sediu prin rotație, dacă acest lucru este posibil.

Angajați care au fost infectați

O problemă ar putea apărea în special în privința angajaților care au trebuit să stea la terapie intensivă, din cauza perioadei lungi de timp ce ar putea fi necesară pentru recuperare.

Conform ghidului SSM, angajatorul este sfătuit să adapteze locul de muncă pentru asemenea salariați. În plus, angajatorul ar trebui să fie atent la anumite efecte ce ar putea să îi afecteze calitatea muncii unui astfel de salariat și să se consulte cu medici specializați în vederea implementării unor măsuri corespunzătoare.

În anumite cazuri, firmele ar trebui să modifice condițiile de lucru ale salariaților care au avut coronavirus

Angajatorii care vor relua activitatea, odată cu relaxarea preconizată a măsurilor speciale în vigoare, au primit recent o serie de îndrumări specifice, printr-un ghid bazat pe informații furnizate de Agenția Uniunii Europene pentru siguranță și sănătate în muncă, astfel încât să protejeze salariații în această perioadă dificilă. O atenție deosebită ar trebui acordată celor ce au depășit îmbolnăvirea cu noul coronavirus, dar care au rămas cu sechele, și care, la întoarcerea în activitate, vor avea nevoie de alte condiții de lucru decât cele anterioare.

Luând în calcul faptul că o parte dintre restricțiile impuse de autorități în contextul extinderii epidemiei de coronavirus ar putea dispărea de la jumătatea lunii mai, mulți angajatori din țara noastră iau în calcul reluarea activității, ghidul SSM apărut recent aducând o serie de lămuriri în acest sens.

Astfel, pe lângă măsurile recomandate pentru reducerea riscului de infectare cu noul coronavirus la reluarea activității, angajatorii ar trebui să acorde o atenție mai mare salariaților care au depășit deja boala, dar nu sunt refăcuți complet din punct de vedere fizic, și care decid reîntoarcerea în activitate.

Mai exact, după cum apare în ghid, atunci când au salariați ce revin la muncă după ce au fost tratați de COVID-19, angajatorii ar trebui să țină seama de probleme medicale implicate de această îmbolnăvire, printre care și reducerea capacității pulmonare, și, în cazul celor care au încă probleme din cauza îmbolnăvirii, să le adapteze sau chiar să le schimbe activitatea, astfel încât aceștia să nu facă un efort fizic mare.

De asemenea, angajatorii pot reduce programul de lucru al acestor salariați, permițându-le astfel să urmeze un program de fizioterapie, prin care se urmărește recuperarea integrală după vindecare.

În plus, angajatorii sunt sfătuiți să se consulte cu medici specializați pentru a stabili ce măsuri sunt de luat în cazul unor astfel de salariați. Acest lucru ar trebui făcut, în special, în cazul salariaților care, din cauza îmbolnăvirii cu noul coronavirus, au fost nevoiți să petreacă timp îndelungat la terapie intensivă.

Astfel, deoarece terapia intensivă de lungă durată aduce, de multe ori, probleme precum slăbiciunea musculară ori probleme de memorie și concentrare, angajatorii ar trebui să asculte opinia unui medic și atunci când decid momentul întoarcerii salariatului la muncă.

Nu în ultimul rând, angajatorii ar trebui să aibă grijă ca cei ce au fost bolnavi de COVID-19 și s-au întors la muncă să nu fie discriminați ori izolați de restul colectivului.

SSM-Revenirea la muncă a salariaților: Principalele aspecte pe care firmele trebuie să le aibă în vedere.

Reluarea activ ății în firmele unde, total sau parțial, aceasta a fost întreruptă sau redusă presupune, din perspectiva sănătății și securității în muncă (SSM), reevaluarea unor riscuri, adăugarea unora noi, construirea unor planuri de acțiune și a strategiilor pentru eventualitatea în care epidemia de COVID-19 sau altele similare ar putea forța din nou restrângerea activității. Potrivit unui ghid elaborat pe această temă de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, angajatorii trebuie adapteze condițiile de muncă și să prevină riscurile de infectare ale angajaților în lunile care urmează. Înainte de a dezvolta subiectul, câteva aspecte esențiale recomandate:

Actualizează evaluările de risc pentru a lua apoi măsurile potrivite

Chiar și în condițiile în care nu ne-am confrunta cu o epidemie precum cea de acum, firmele sunt oricum obligate prin lege să evalueze riscurile de sănătate de la locul de muncă și să ia măsurile necesare pentru evitarea acestor riscuri și protejarea salariaților.

Contextul actual aduce însă parametrii noi de luat în calcul și se impune actualizarea acelor evaluări făcute în trecut, puncteazăAgenția europeană. De ce? În primul rând, pentru că nu știm exact care va fi evoluția acestei epidemii, ceea ce înseamnă că trebuie să o tratăm ca pe o problemă care poate să se agraveze din nou. În al doilea rând, pentru că nu putem fi siguri că astfel de riscuri nu vor mai apărea și în viitor, prin urmare, companiile nu-și mai permit să fie prinse nepregătite – ceea ce se întâmplă acum reprezintă un precedent care se poate oricând repeta.

Odată ce evaluarea riscurilor a fost actualizată și scenariul unei epidemii cu efectele celei de acum este luat în calcul, următorul pas este construirea unui plan de acțiune.

Companiile sunt interesate, de fapt, de la acest punct înainte, de minimizarea riscurilor de infectare la muncă. Deși reluarea activităților se va face treptat, în funcție de evoluția actualei epidemii, principala problemă a companiilor de acum înainte, pentru o perioadă necunoscută de timp, va fi minimizarea riscurilor de infectare la locul de muncă.

Planul de acțiune al fiecărei firme va fi, cu siguranță, diferit. Pornind de la directivele oficiale, pentru că autoritățile vor veni ele însele cu planuri de acțiune apropo de repornirea activităților, fiecare operator economic, pe măsură ce i se va permite legal să-și reia activitatea, va trebui să analizeze, de exemplu:

  • care sunt activitățile esențiale și care nu;
  • care activități mai pot fi amânate;
  • care ramuri din afacerea sa permit în continuare angajaților să lucreze de acasă – e preferabil să o facă, pentru o perioadă;
  • analizarea interacțiunii fizice cu clienții – unde se poate reduce, cum se pot aduce măsuri cât mai bune de protecție pentru angajații din relația cu clienții;
  • reducerea la minimum a interacțiunii între proprii angajați;
  • protejarea angajaților cu vulnerabilități și riscuri de sănătate preexistente.

Nu lua decizii și nu stabili politici fără să consulți salariații

E de la sine înțeles că resursa umană este esențială în desfășurarea unui business. Perioada actuală, cu toate restricțiile impuse de autorități, cu stresul generat de posibila infectare cu noul coronavirus, nesiguranța economică și teama de a rămâne fără un loc de muncă, îi afectează pe mulți dintre salariați și, implicit, gradul lor de implicare profesională poate fi afectat.

De aceea, Agenția recomandă companiilor să se consulte cu salariații și cu reprezentanții acestora, acolo unde există, cu privire la implementarea schimbărilor și măsurilor care vor fi luate de acum încolo. Deoarece acestea îi privesc în mod direct, iar transparentizarea informațiilor este esențială pentru a crește încrederea acestora.

Ai grijă de salariații care au fost bolnavi

Dacă printre angajații companiei se numără oameni care au fost bolnavi de coronavirus, grija față de aceștia trebuie să fie una specială. Unii dintre pacienții vindecați de COVID-19 „moștenesc” de la acest virus condiții medicale care le pot afecta pentru o perioadă, dacă nu definitiv capacitatea de muncă sau pe cea de a face anumite tipuri de munci pe care le făceau înainte.

De pildă, arată Agenția, citând din datele Organizației Mondiale a Sănătății, plămânii unora dintre pacienți rămân afectați de lupta cu virusul și capacitatea lor pulmonară este scăzută, motiv pentru care pot avea nevoie de condiții speciale de muncă, cu riscuri cât mai reduse pentru sănătatea lor. Alții manifestă probleme de concentrare sau de memorie. Evaluarea de medicina muncii ar trebui să se facă mai des, posibil chiar să fie nevoie de adaptarea muncii acestora, cel puțin o perioadă.

Strategii pentru probleme similare care ar putea apărea în viitor

În general, companiile mari sunt cele care își construiesc planuri pentru situațiile de criză, deși multe dintre acestea nu se gândiseră nici chiar la un scenariu similar celui care s-a materializat prin această pandemie. Totuși, crearea unor planuri pentru situațiile de criză ar trebui să fie de acum înainte o practică mai răspândită printre companii.

Agenția europeană recomandă chiar și firmelor foarte mici astfel de planuri, chiar și sub forma unor liste de acțiuni, de măsuri, soluții pentru eventuale probleme similare.

În fine, Agenția recomandă tuturor firmelor să fie extrem de prudente cu informațiile pe care le absorb din spațiul public și pe care își bazează apoi strategiile și planuri de acțiune, precum și în baza cărora iau decizii cu privire la salariații lor. De pildă, pentru informarea corectă privind virusul COVID-19, Agenția recomandă Organizația Mondială a Sănătății șiCentrul European privind Prevenirea și Controlul Bolilor.

Informatii de la ISCIR

Avand in vedere Ordinul 103 din 27.03.2020 pentru modificarea Ordinului nr 28 din 17.03.2020, emis de catre Inspectorul de Stat Sef al ISCIR va comunicam urmatorele:

1. Se mentine valabilitatea autorizatiei RSVTI care expira pe perioada starii de urgenta pe o perioada de 90 de zile de la data incheierii starii de urgenta

2. Se prelungeste termenul de depunere a documentatiei pentru prelugirea valabilitatii autorizatiei RSVTI cu o perioada de 90 de zile de la data incheierii starii de urgenta

3. Masura se aplica si in cazul dosarelor pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei RSVTI depuse si inregistrate la ISCIR inaintea declararii starii de urgenta

Ce reguli trebuie să respecte angajatorii dacă sunt nevoiți să concedieze oameni în perioada asta de COVID – 19 !

Concedierile individuale sau colective din cauza desfiițării locurilor de muncă trebuie să urmeze anumite reguli clare prevăzute de Codul muncii, dacă angajatorii nu vor să riște consecințe nefaste. În condițiile în care o bună parte a companiilor active trec printr-o criză fără precendent în ultimii ani, din cauza pandemiei de coronavirus, probabil că una dintre soluțiile avute în vedere de angajatori este concedierea.

SERVICII PROFESIONALE SSM SI PSI
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

Concedierea din cauza desființării locurilor de muncă este o procedură nemotivată de activitatea salariaților vizați. Concret, desființarea joburilor trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, fără nicio legătură cu cei dați afară, așa cum este subliniat la articolul 65 din Codul muncii.

O asemenea concediere poate fi individuală, însă poate fi și colectivă, iar salariații disponibilizați au dreptul la compensații, așa cum sunt ele stabilite prin legislație sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil, mai scrie la articolele 66 si 67.

Persoanele concediate au dreptul la un preaviz de minimum 20 de zile lucrătoare, scrie la articolul 75 din Cod, iar o eventuală suspendare a contractului individual de muncă implică și o suspendare a preavizului.

Pentru a produce efecte de la momentul comunicării, o decizie de concediere trebuie să fie transmisă în scris salariaților vizați și trebuie să conțină anumite informații obligatorii, prevede actul la articolul 76:

  • motivele care determină concedierea;
  • durata preavizului;
  • criteriile de stabilire a ordinii de priorități – în cazul concedierilor colective.

Important! Concedierile făcute fără respectarea procedurilor legale pot fi anulate în instanță, scrie la articolul 80 al Codului muncii, astfel că angajatorii pot fi obligați să achite despăgubiri și poate chiar să reprimească la muncă salariații.

Regulile pentru concedierile colective

În cazul concedierilor colective, angajatorii au de urmat o procedură mai complexă decât în cazul concedierilor individuale, potrivit articolelor 68-74 din Codul muncii. O concediere colectivă este considerată o disponibilizare, într-o perioadă de 30 de zile calendaristice, a unui număr de:

  • cel puțin zece salariați, dacă angajatorul are peste 20 și mai puțin de 100 de salariați;
  • cel puțin 10% dintre salariați, dacă angajatorul are cel puțin 100, dar mai puțin de 300 de salariați;
  • cel puțin 30 de salariați, dacă angajatorul are cel puțin 300 de salariați.

În cazuri de acest gen, angajatorul este obligat să se consulte din timp cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, pentru a stabili cel puțin:

  • metodele și mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numărului de salariați care vor fi concediați;
  • atenuarea consecințelor concedierii prin recurgerea la măsuri sociale care vizează, printre altele, sprijin pentru recalificarea sau reconversia profesională a salariaților concediați.

În timp ce se desfășoară aceste consultări, angajatorul trebuie să transmită în scris următoarele informații, fie către sindicat, fie către reprezentanții salariaților:

  • numărul total și categoriile de salariați;
  • motivele care determină concedierea preconizată;
  • numărul și categoriile de salariați care vor fi afectați de concediere;
  • criteriile avute în vedere, potrivit legii și/sau contractelor colective de muncă, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;
  • măsurile avute în vedere pentru limitarea numărului concedierilor;
  • măsurile pentru atenuarea consecințelor concedierii și compensațiile ce urmează să fie acordate salariaților concediați, conform dispozițiilor legale și/sau contractului colectiv de muncă aplicabil;
  • data de la care sau perioada în care vor avea loc concedierile;
  • termenul înăuntrul căruia sindicatul sau reprezentanții salariaților pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numărului salariaților concediați.

O copie a notificării cu aceste informații trebuie să ajungă, concomitent, la inspectoratul teritorial de muncă și la agenția teritorială de ocupare a forței de muncă, este subliniat în actul normativ.

Apoi, după primirea notificării, sindicatul sau reprezentanții salariaților au zece zile calendaristice pentru a veni cu propuneri, iar angajatorul trebuie să răspundă în scris și motivat la acestea în cinci zile calendaristice.

Dacă angajatorul merge mai departe cu concedierea colectivă, după ce se consultă cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților, acesta trebuie să notifice iar inspectoratul și agenția din zona sa, dar și sindicatul sau reprezentanții salariaților. Acest lucru se face cu minimum 30 de zile calendaristice înainte de emiterea deciziilor de concediere.

A doua notificare către autorități trebuie să includă atât informațiile din prima notificare, cât și rezultatele consultărilor făcute cu sindicatul sau reprezentanții salariaților.

În acel termen de 30 de zile, agenția teritorială de ocupare a forței de muncă trebuie să caute soluții și să le comunice apoi angajatorului și sindicatului sau reprezentanților salariaților. La cererea motivată a oricăreia dintre părți, se mai poate prelungi termenul de emitere a deciziilor de concediere cu zece zile calendaristice, prin decizie scrisă și comunicată a inspectoratului de muncă.

În fine, important de precizat este că, dacă în 45 de zile calendaristice de la concediere se reînființează posturile desființate, salariații concediați colectiv trebuie reîncadrați în muncă. Practic, Codul muncii dispune că angajatorul este obligat să-i informeze despre reluarea activității, iar salariații au cinci zile calendaristice pentru a transmite în scris un acord sau un refuz.

SANTIERELE DE CONSTRUCTII NU AU RESTRICTII PRIVIND DEPLASAREA ANGAJATILOR

Santierele de construcții nu sunt afectate de efectele Ordonanței Militare nr 2 intrată în vigoare sâmbătă.

Personalul se poate deplasa la/de la locul de muncă la locuință, indiferent că aceasta este un spațiu de cazare în interiorul sau exteriorul unui șantier, fără nici un fel de restricții în intervalul orar 06:00 – 22:00. În afara acestui interval, deplasarea se poate face oricând, sub rezerva prezentării unuia din documentele: legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere. Precizarea aparține ministrului Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela, într-o notă de clarificare adresată ministrului Transporturilor. În ceea ce privește lucrătorii străini de pe șantierele din țara noastră, ministrul Vela a mai precizat că este permisă intrarea pe teritoriul României a cetățenilor străini și apatrizilor care sunt persoane ce posedă o viză de lungă ședere, un permis de ședere sau un document echivalent permisului de ședere eliberat de autoritățile române potrivit OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, ori un document echivalent acestora emis de autoritățíle altor state, potrívit dreptuluí Uniunií Europene, precum și a celor care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de ședere sau un alt document echivalent. Activitatea lor pe teritoriul României se desfășoară în aceleași condiții ca și până in prezent, sub rezerva respectării măsurilor de deplasare impuse de actualele ordonanțe militare.