www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
În cadrul acțiunilor de control, angajații de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) au dreptul să verifice dacă și în ce mod legislația din domeniul relațiilor de muncă este respectată de firme, precum și dacă angajatorii încalcă sau nu dispozițiile privind securitatea și sănătatea în muncă. În cazul în care nu sunt lăsați să înceapă verificările, aceștia pot să dea amenzi de până la 10.000 de lei.
Inspecția muncii este un organ de specialitate al administrației publice centrale aflat în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Concret, instituția asigură respectarea și prevenirea încălcării dispozițiilor legale referitoare la securitate și sănătate în muncă, relațiile de muncă, protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și supravegherea pieței, se arată pe site-ul oficial al instituției.

Inspectorii de muncă au dreptul, potrivit Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, să aibă acces liber, permanent și fără vreo înștiințare prealabilă, în sediul oricărui angajator și în orice loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice.

Conform actului normativ menționat, aceștia trebuie să poarte asupra lor o legitimație și oinsignă care să ateste funcția pe care o îndeplinesc în cadrul Inspecției muncii.

Ce documente se cer într-un control privind securitatea și sănătatea în muncă

Potrivit Inspecției muncii, în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), instituția folosește cinci metode de control:

Metoda de inspecție sistem;
Metoda de inspecție prin control tematic propriu-zis;
Metoda de inspecție prin impunerea de măsuri cu direcție specială;
Metoda de inspecție prin sondaj;
Metoda de inspecție tip campanie.
În ceea ce privește activitatea de control în domeniul SSM, aceasta se materializează prin procese verbale de control, procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, procese verbale de sistare parțială sau totală a activității sau de oprire din funcționare a echipamentelor tehnice, după caz, când se constată o stare de pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională.

Printre cele peste 70 de documente care trebuie să fie prezentate la controlul realizat de inspectorii de muncă se numără certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului cu anexele aferente, autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii, precum și anumite decizii interne ale firmelor, cum ar fi:

Decizii pentru personalul cu atribuții în domeniul SSM;
Decizii pentru componența serviciului de SSM;
Decizii pentru conducătorii locurilor de muncă;
Decizii pentru personalul cu responsabilități conform NSSM (de exemplu: manipulare – depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalații aer comprimat).
Inspectorii mai pot controla, de asemenea, și documentele Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă (CSSM). Conform Inspecției muncii, acestea sunt:

Decizia de înființare;
Raportul anual al conducătorului unității în CSSM cu privire la situația securității și sănătății în muncă;
Raportul medicului care asigură supravegherea stării de sănătate a salariaților;
Planul anual de măsuri în domeniul SSM și fondul de cheltuieli necesare;
Programul de activitate al serviciului de SSM.
Mai mult decât atât, inspectorii de muncă au dreptul să analizeze și contractul colectiv de muncă întocmit la nivelul unității (fiind verificate clauzele referitoare la protecția muncii,munca în schimburi și intensitatea acesteia), Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al entității, menționează aceeași sursă.

În același timp, conform Inspecției Muncii, în cazul unui control, firmele trebuie să aibă pregătite și măsurile tehnice și/sau organizatorice luate pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă și indirectă, determinările de noxe (în cazul unităților cu tehnologii care degajă noxe chimice în vederea stabilirii unor măsuri specifice de protecția muncii), determinarea limitelor de zgomot la locurile de muncă (dacă sunt sub cele admise pentru protecția neuropsihică și psihosenzorială a executanților), regulile proprii pentru aplicarea normelor de protecție a muncii corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea la locurile de muncă, autorizarea din punct de vedere al protecției muncii pentru salariații care exercită meserii ce trebuie autorizate (electrician, sudor, liftier), evidența locurilor de muncă în condiții deosebite (vătămătoare, grele și periculoase).

Aceeași sursă mai menționează că inspectorii de muncă pot să controleze și certificatele medicale cu diagnostic „accident”, dar au voie să solicite și implementarea noilor prescripții minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate în muncă,documentul privind protecția la explozie și evaluarea riscurilor de explozie.

În aceeași categorie, cea a actelor verificate de inspectorii de muncă, intră și fișa postului, permisul de lucru cu foc, permisul gass gree, în situațiile de lucrări în spații închise unde există pericol de explozie, planul tehnic de exploatare și planul de evacuare în caz de urgență.

Mai mult, inspectorii au dreptul să controleze și registrele pe care angajatorii le dețin. Potrivit Inspecției muncii, acestea sunt:

Registre de evidență a accidentărilor în muncă;
Registre de evidență a accidentelor ușoare;
Registre de evidență a incidentelor periculoase;
Registre de evidență a îmbolnăvirilor profesionale;
Raportare semestrială a accidentelor de muncă;
Registrul de serviciu la bordul navelor;
Registrul pentru substanțe toxice;
Registrul de evidență a materialelor explozive.
De asemenea, angajatorilor le pot fi solicitate formularul comandă și îndeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explozive, cartea tehnică a utilajului, instrucțiunile de lucru, procesul-verbal de punere în funcțiune a schelei, convențiile de lucru, măsurile preventive și metodele de lucru stabilite de angajator, procesul-verbal de control propriu din punct de vedere al protecției muncii, materialele necesare informării și educării angajaților, precum și fișele tehnice de securitate pentru substanțe toxice.

Pe lângă acestea, inspectorii de muncă mai au dreptul să solicite contractele de lucrări, modul de acordare a materialelor igienico-sanitare, fișa de expunere la riscuri profesionale, evidența nominală a angajaților cu handicap și a celor cu vârsta sub 18 ani, dosarele de cercetare a accidentelor cu ITM și registrul unic de control.
La finalizarea unui control care privește relațiile de muncă angajat-angajator, un inspector de muncă poate să întocmească două tipuri de documente: procese de constatare a contravențiilor sau procese-verbale de constatare a contravențiilor.

A. Potrivit Inspecției muncii, activitatea de control în domeniul relațiilor de muncă se termină fie prin întocmirea unui proces-verbal de control, fie prin redactarea unui proces de constatare a contravențiilor.

În cazul în care inspectorul de muncă decide să scrie un proces verbal de control, în document vor fi consemnate constatările privind nerespectarea prevederilor legale de către angajator.

Cu ajutorului acestuia, inspectorii de muncă pot să le impună angajatorilor ca abaterile constatate să fie remediate într-un timp limitat. De asemenea, ei pot dispune măsuri obligatorii, cu termene concrete de realizare.

Vă reamintim că, având în vedere că procesul verbal de control este un act oficial de la data încheierii lui, angajatorii sunt obligați să îndeplinească măsurile dispuse prin acesta.

Totodată, este bine de reținut că angajatorul este obligat să informeze, într-o formă scrisă, inspectoratul teritorial de muncă cu privire la modalitatea în care sunt îndeplinite măsurile stabilite.

„Realizarea măsurilor stabilite prin procesele verbale de control se asigură prin verificarea punctuală a îndeplinirii măsurilor dispuse, prin controale ulterioare efectuate de către inspectorii de muncă”, explică Inspecția Muncii.

B. De cealaltă parte, procesele verbale de constatare a contravențiilor sunt acele documente prin care sunt aplicate sancțiuni pentru faptele de încălcare a prevederilor legislației muncii.

În practică, pot fi întâlnite situații în care pentru aceeași neconformitate constatată de inspectorii muncii să fie dispuse atât măsuri obligatorii, cât și sancțiuni contravenționale.
Potrivit Legii nr. 108/1999, împiedicarea în orice mod a inspectorilor de muncă să exercite, total sau parțial, controlul prin orice acțiune sau inacțiune a conducătorului unității, a reprezentantului legal, a unui angajat, prepus sau a altei persoane aflate în locațiile supuse controlului constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la5.000 de lei la 10.000 de lei.

Aceeași amendă de până la 10.000 de lei poate fi aplicată și celor care sunt găsiți la fața locului, în momentul unui control, care refuză să dea informații despre evenimentul cercetat de inspectorii de muncă, precum și în cazul în care aceștia refuză să completeze fișa de identificare.

Tot cu o sumă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei sunt amendate, în prezent, și entitățile care nu îndeplinesc sau îndeplinesc parțial măsurile dispuse de inspectorii de muncă, la termenele stabilite de aceștia.

De asemenea, ca urmare a constatărilor rezultate din activitatea de control, Inspecția muncii poate să decidă fie retragerea autorizației de funcționare, din punct de vedere al protecției muncii, fie sesizarea organelor de urmărire penală, atunci când apar indicii referitoare la săvârșirea unor infracțiuni sau chiar solicitarea radierii persoanei juridice din Registrul Comerțului, în situația în care angajatorul săvârșește în mod repetat abateri grave de la prevederile legislației muncii sau de la normele de securitate și sănătate în muncă.

Printre cele mai frecvente contravenții sancționate de inspectorii de muncă cu amendă, potrivit HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților și Codului muncii se numără netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă:

elementele de identificare a salariaților,
data angajării,
funcția,
tipul și durata contractului,
durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia,
salariul și sporurile,
perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea, p
erioada și motivele de suspendare a contractului de muncă,
data încetării contractului de muncă.
Specialistul Accace a mai arătat că angajatorul poate fi amendat cu 10.000 de lei pentru fiecare persoană primită la muncă fără transmiterea la ITM a registrului general de evidență a salariaților completat cu toate elementele contractului individual de muncă, fără ca amenda totală cumulată să depășească suma de 50.000 de lei.

Cu o amendă cuprinsă între 5.000 și 8.000 de lei poate fi sancționat refuzul de a pune la dispoziţia inspectorului de muncă registrul în format electronic, precum şi dosarul personal al salariaţilor, în timp ce nerespectarea prevederilor privind informarea ITM-urilor cu privire la prestatorii de servicii (pentru companiile care și-au externalizat serviciul de înregistrare în Revisal) se sancționează cu amendă de la 2.000 la 5.000 de lei.

În ceea ce privește netransmiterea registrului în termenele prevăzute de lege, amenda pe care o pot acorda inspectorii de muncă se încadrează între 5.000 și 8.000 de lei. Totodată, merită amintită și amenda de la 1.500 la 3.000 de lei pe care o pot primi cei care nu respectă prevederile legale privind acordarea repausului săptămânal.

În fine, angajatorii care încalcă prevederile legale referitoare la munca de noapte pot fi sancționați cu până la 3.000 de lei, amenda plecând însă de la 1.500 de lei.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Orice intreprindere se poate bucura de avantaje semnificative investind in SSM Investitii simple pot mari competitivitatea, profitabilitatea si motivatia angajatilor.

Securitatea si sanatatea in munca:

– ajuta la demonstrarea faptului ca intreprinderea este responsabila din punct de vedere social;
– ajuta la marirea productivitatii lucratorilor;
– imbunatateste devotamentul salariatilor fata de intreprindere;
– construieste o forta de munca mai competenta si mai sanatoasa;
– reduce costurile si perioadele de intrerupere a activitatii;
– permite fortei de munca sa ramna activa mai mult timp.

Performanta slaba in materie de SSM are un impact disproportionat asupra intreprinderilor mici. Costurile umane si economice ale unui accident mortal la locul de munca sau ale unor urmariri judiciare intense sunt evidente. Aproximativ 60% din companiile a caror activitate este intrerupta mai mult de 9 zile dau faliment.

Dar intreprinderile care functioneaza bine pot realiza beneficii in materie de productivitate, cum ar fi:

-metode de lucru mai sigure care permit, de asemenea, ca munca sa fie efectuata mai rapid si cu oameni mai putini;

– procente reduse ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale;

– maximizarea nivelurilor de recrutare, motivare si pastrare a personalului calificat.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Ce trebuie sa stim despre acordarea primului ajutor?

Salvatorul decide si efectueaza interventiile folosind tehnicile cunoscute si exersate. In acest timp verifica si supravegheaza daca s-a obtinut rezultatul scontat.

Modul de actiune depinde de situatiile urmatoare:

a) Daca victima este inconstienta, dar respira si are puls:
– se aseaza victima an pozitie de siguranta;
– se acopera victima;
– se supravegheaza circulatia si respiratia pana la sosirea ajutoarelor medicale.
b) Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls:

– se degajeaza caile respiratorii ale victimei;
– se efectueaza manevra Heimlich;
– se efectueaza manevra de respiratie gura la gura sau gura la nas.

c) Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls:

– se efectueaza reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie gura la gura sau gura la nas).

d) Daca victima sangereaza abundent:

– se efectueaza compresie manuala locala;
– se aplica pansament compresiv;

e) Daca victima prezinta arsuri:

– Se va efectua o spalare abundenta cu apa;

f) Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

– oricare ar fi semnele, se actioneaza ca si cum victima ar avea o fractura, evitand deplasarea ei si respectand toate eventualelor deformari la nivelul membrului superior, inferior sau la coloana vertebrala.

g) Daca victima prezinta plagi:

– in cazul plagilor grave victima se va aseza antr-o pozitie adecvata, se va ingriji segmentul amputat si se efectua compresia pentru oprirea sangerarii;
– in situatia plagilor simple se vor lua masuri pentru curatarea si pansarea acestora.
Important de stiut este faptul ca daca salvatorul nu are cunostinte de acordare a primului ajutor, pentru a nu agrava starea de sanatate a accidentatului NU acorda masurile de prim ajutor si asteapta interventia personalului medical de specialitate !

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Codul Muncii si alte acte normative de importanta maxima reglementeaza domeniul securitatii si sanatatii muncii pentru angajatii nostri.

Una dintre cele mai importante responsabilitati ce revine angajatorului este de a lua toate masurile necesare in vederea protejarii securitatii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia.

Care sunt cele 9 principii esentiale de prevenire a riscurilor la locul de munca, fara ca lista sa fie exhaustiva:

1. Riscurile vor fi evitate prin toate masurile necesare.

2. Angajatorii au obligatia de a evalua riscurile ce nu pot fi evitate

3. Angajatorii trebuie sa asigure combaterea riscurilor la sursa

4. Angajatorilor le revine obligatia de adaptare a muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea locurilor de munca si alegerea echipamentelor si metodelor de munca si de productie, in vederea atenuarii, cu precadere, a muncii monotone si a muncii repetitive, precum si a reducerii efectelor acestora asupra sanatatii;
5. Angajatorii trebuie sa ia in considerare evolutia tehnicii pentru evitarea riscurilor.
6. Este esential sa se aiba in vedere inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;

7. Angajatorul va lua toate masurile necesare pentru planificarea prevenirii.

8. Angajatorul va adopta masurile de protectie colectiva cu prioritate fata de masurile de protectie individuala;

9. Tot in responsabilitatea angajatorului revine si cea de a aduce la cunostinta salariatilor instructiunile corespunzatoare pentru prevenirea riscurilor.

Nu uitati faptul ca angajatorul raspunde de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si securitatii in munca.

Codul muncii prevede faptul ca in cuprinsul regulamentelor interne sunt prevazute in mod obligatoriu reguli privind securitatea si sanatatea in munca.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Concediul medical nu mai afectează durata concediului de odihnă

Începând din ianuarie 2015, Codul muncii a fost modificat astfel încât concediul pentru incapacitate temporară de muncă să nu mai afecteze durata concediului de odihnă anual la care au dreptul salariaţii. Astfel, de-acum, concediul medical este considerat perioadă de activitate prestată.

„Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical”, este explicat în Legea nr. 53/2003.

Înainte de aceste modificări, durata efectivă a concediului de odihnă anual era stabilită în funcţie de activitatea prestată într-un an calendaristic. „Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic”, prevedea Codul muncii, însă menţiunea despre acordarea proporţională a fost eliminată.

Totodată, din ianuarie 2015 s-a dispus, în mod expres, că, dacă incapacitatea temporară de muncă intervine în timpul concediului de odihnă, acesta din urmă se întrerupe şi salariatul se bucură ulterior de zilele neefectuate.

Recent, Guvernul a decis să facă aceeaşi schimbare şi în privinţa bugetarilor. Concret, bugetarii care lipsesc de la muncă un întreg an calendaristic, pentru că s-au aflat în concediu medical sau în concedii fără plată pentru interese personale, vor putea să se bucure, în anul respectiv, de concediu de odihnă. Schimbarea este inclusă într-un proiect de hotărâre de Guvern adoptat zilele trecute, ce urmează să apară în Monitorul Oficial.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Rolul fundamental al evaluării riscurilor este precizat în Directiva-cadru a UE (2).
Angajatorii au responsabilitatea generală de a asigura sănătatea şi securitatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Evaluarea riscurilor permite angajatorilor să adopte măsurile necesare pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorilor lor. Aceste măsuri cuprind:
■ prevenirea riscurilor profesionale;
■ informarea şi instruirea lucrătorilor;
■ asigurarea organizării şi a mijloacelor corespunzătoare pentru implementarea măsurilor necesare.
Directiva-cadru a fost transpusă în legislaţia naţională. Statele membre au însă dreptul de a adopta dispoziţii mai stricte pentru a-şi proteja lucrătorii (vă rugăm să verificaţi legislaţia specifică din ţara dumneavoastră) (3).
Ce este evaluarea riscurilor?
Evaluarea riscurilor este un proces care constă în evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor generate de pericolele existente la locurile de muncă. Este o examinare sistematică a tuturor aspectelor muncii, pentru a se stabili:
■ cauzele unor posibile vătămări sau răniri,
■ posibilităţile de eliminare a pericolelor şi, dacă nu este posibil, măsurile de prevenire sau de protecţie care sunt sau trebuie implementate pentru a ţine sub control riscurile.
Reţineţi:
■ un pericol poate fi orice sursă potenţială de vătămare – materiale, echipamente, metode sau practici de muncă;
■ un risc este probabilitatea, mică sau mare, ca o persoană să fie vătămată ca urmare a unui pericol.
Lipsa existentei evaluarii ssm la fiecare loc de munca constituie contraventie si se pedepseste cu amenda in cuantum de 8000 lei cf Legii 319/2006!

pentru o evaluare la preturi mici si calitatea maxima accesatI:
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
ATENŢIE! Amenzi între 20.000 şi 60.000 lei pentru agenţii economici care utilizează şi deţin substanţe periculoase

Agenţii economici (producătorii, distribuitorii, utilizatorii, importatorii şi exportatorii) sunt obligaţi sa furnizeze Inspectoratului Teritorial de Muncă pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea, înainte de începerea acesteia, lista cu substantele şi preparatele chimice periculoase pe care le vor deţine (cu precizarea categoriei din care fac parte) şi care pot pune în pericol sănătatea angajaţilor în mediul de munca, conform prevederilor art. 22, aliniat 2) din Legea nr. 360/2003 actualizată – privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

La ora actuală se cunosc peste 50.000 de substanţe şi preparate chimice potenţial dăunătoare care ajung la locurile de muncă. Lista cu substanţele şi preparatele chimice periculoase sunt prevăzute în HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici şi în HG nr. 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substantelor periculoase.

Substanţele şi preparatele chimice periculoase sunt în aproape orice loc de muncă: fabrici, magazine, laboratoare, saloane de coafură, curăţătorii, construcţii, birouri, şcoli, ferme, spitale etc.

Expunerea la substanţele chimice periculoase a lucrătorilor este de multe ori plătită scump, putând provoca: intoxicaţii, arsuri chimice, incendii, explozii, iritaţii, alergii, cancer, mutaţii genetice. Unele îmbolnăviri, cauzate de expunerea la agenţii chimici periculoşi în mediul de muncă, ar putea să aibă loc rapid (intoxicaţii acute), altele pot să apară după un timp lung de expunere (boli profesionale cronice).

Pentru a preveni îmbolnăvirea sau accidentarea lucrătorilor, angajatorii trebuie să ia o serie de măsuri: afişarea fişei tehnice de securitate a substanţelor periculoase la locul de muncă, afişarea instrucţiunilor de lucru şi securitate şi sănătate în muncă specifice locului de muncă, cu precizarea riscurilor şi mijloacelor de protecţie adecvate, informarea lucrătorilor asupra riscurilor pentru sănătate la care se expun, instruirea lucrătorilor, supravegherea stării de sănătate a acestora etc.

La nivelul judeţului Călăraşi, până la această dată, peste 250 agenţi economici au depus lista cu substanţele şi preparatele chimice periculoase.

Lipsa depunerii listei cu substanţelor şi preparatelor chimice periculoase deţinute de către agenţii economici la Inspectoratul Teritorial de Muncă este considerată contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 20.000 şi 60.000 lei – conform prevederilor art. 25, alin. (2), lit. a) din Legea nr.360/2003 actualizată – privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Angajatori va achitati de obligatiile legale ce va revin privind siguranta si securitatea muncii in firma dvs., inclusiv in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor?
E o intrebare vitala deoarece – nu uitati! – conform legii sunteti responsabil pentru tot ce se intampla in firma pe care o conduceti, deci inclusiv pentru orice accident sau alt eveniment nefericit care afecteaza securitatea si integritatea angajatilor dvs.
Da, este treaba dvs. sa ii protejati, prin masuri specifice, prevazute de lege. Si intrebarea este: ii protejati eficient? Cu alte cuvinte, faceti tot ce trebuie facut pe linie de SSM si PSI?
www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
PREVENIREA ACCIDENTELOR DE MUNCĂ PE ŞANTIERE
Misiunea noastră este de a promova prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale în toate activităţile desfăşurate de agenţii economici. Prevenirea accidentelor de muncă este susţinută de organizaţi din tara noastra si europene şi transmisă managerilor societăţilor respectiv responsabililor cu securitatea şi sănătatea în muncă. Securitatea şi sănătatea în muncă nu este numai responsabilitatea managerilor, lucrătorilor desemnaţi cu prevenirea şi protecţia, a organelor de inspecţie sau a persoanelor numite special pentru aplicarea măsurilor de securitate, ci ESTE RESPONSABILITATEA TUTUROR.
Prevenirea accidentelor face parte din meserie: a fi profesionist înseamnă să cunoşti şi să gestionezi riscurile meseriei. Nu este nimic mai simplu decât să te implici activ în securitatea muncii, să te simţi implicat şi:
 să-i respecţi pe ceilalţi, echipamentele, instrucţiunile, în timp ce te respecţi pe tine;
 să cunoşti şi să utilizezi sistemele de securitate disponibile;
 să fii vigilent şi să eviţi situaţii de neglijenţă care pot pune în pericol sănătatea tuturor;
 să şti pe cine să contactezi pentru a acţiona eficient în cazul unei urgenţe;
 să anunţi incidentele pentru a evita accidentele;
Prevenirea accidentelor de muncă şi Securitatea muncii sunt două componente ale activităţii proiectantului constructorului. În conformitate cu programele de etică, convingere şi responsabilitate, metodele de prevenire doresc să îmbunătăţească condiţiile individuale de lucru, să dezvolte prevenirea accidentelor şi să integreze preocupările de sănătate şi securitate profesională. Eforturile susţinute de-a lungul ultimilor ani ale instituţiilor de specialitate pentru reducerea numărului de accidente în muncă au dus la implementarea unor politici active de prevenire organizate în jurul specialiştilor de securitatea muncii.
Aceste rânduri sunt menite să sensibilizeze, să instruiască şi să informeze toate persoanele responsabile pentru implementarea şi aplicarea reglementărilor de securitate la locul de muncă, pe durata desfăşurării lucrărilor de construcţii. Deşi activităţile de prevenire se aplică de la momentul proiectării construcţiei, acestea sunt cruciale pe durata fazei de construcţie. Toate şantierele de lucru, unde există o varietate de meserii, prevenirea accidentelor de muncă constituie o prioritate majoră şi necesită coordonare fără probleme. De la prima lopată şi sosirea primului echipament de construcţie, securitatea lucrătorilor (ai contractantului, sub-contractantului, furnizorilor) şi cea a vizitatorilor trebuie să fie garantată şi eficientă. Prin prezentarea simplă şi educativă, regulile de securitatea muncii trebuie să vă însoţească zilnic, permiţându-vă să acordaţi prioritate completă prevenirii pericolelor (căderea de la înălţime, manipularea echipamentelor grele, traficul de pe şantier, riscurile asociate cu trecerile publicului sau utilizarea produselor periculoase etc.) şi să vă ghideze în selectarea metodei corecte. Din totalul accidentelor de pe şantiere 20% dintre accidentele profesionale sunt legate de defectarea echipamentelor, restul de 80% sunt provocate de comportamentul uman. Regulile de securitatea muncii trebuie să vă permită să acţionaţi ca un profesionist preocupat cu securitatea proprie şi a celorlalţi.
Orice demers de securitate pe şantier trebuie să cuprindă cel puţin:
1. RISCURI DE ACCIDENTARE LA LOCUL DE MUNCĂ:
A. Amenajarea şantierului:
 Accesul
 Facilităţi de igienă
B. Echipamente de protecţie:
 Personale
 Colective
C. Organizarea lucrului pe şantier:
 Trafic
 Ordine
 Protecţia zonelor de pericol
D. Lucrări de excavare:
 Săpături şi pavare
E. Lucrul la înălţime:
 Scări
 Platforme de lucru
 Schele
 Lucrările la acoperiş
F. Operaţiuni de manipulare
 Manuale
 Mecanice
G. Electricitate
 Pericole pe şantier
 Autorizaţii
2. RISCURI SPECIFICE ŞANTIERULUI;
A. Riscuri în şantier:
 Structuri
 Aparate
B. Riscuri cu privire la apele reziduale:
 Gaz
 Agenţi biologici de contaminare
C. Riscuri chimice
 Reactivi şi substanţe chimice
D. Riscuri legate de punerea în funcţiune a construcţiei
 Prevederi de prevenire a accidentelor de muncă
 Prevederi speciale
3. Instrucţiuni şi organizarea şantierului
A. Proceduri de urgenţă
 Primul ajutor
 Alertare
 Incendiu
B. Declararea accidentelor de muncă
C. Afişaj, registre şi documente de lucru
D. Echipamente de protecţie
E. Activităţi interzise
F. Semnalizarea la locul de muncă
G. Responsabilitate individuală şi penală
REGULI DE URMAT ÎN ŞANTIERE
PERICOLE LA LOCUL DE MUNCĂ
 Urmaţi şi aplicaţi instrucţiunile de SSM.
 Evitaţi sau anunţaţi situaţiile periculoase.
 Utilizaţi echipamentele exclusiv pentru scopul avut în vedere.
 Urmaţi şi aplicaţi sistemele de securitate.
 Utilizaţi şi asiguraţi utilizarea echipamentelor de protecţie pentru personal.
 Respectaţi interdicţiile de fumat.
 Nu consumaţi băuturi alcoolice pe şantier.
– AMENAJAREA ŞANTIERULUI –
Accesul
 Instalaţi semnele corespunzătoare împreună cu gardul de acces pe şantier.
 Un gard Trebuie să fie plasat în jurul lucrării pentru a preveni accesul persoanelor din afara şantierului.
 Semnele de acces trebuie să existe la intrarea în şantier.
Facilităţi de igienă
 Utilizaţi, respectaţi şi menţineţi instalaţiile sanitare curate – acordaţi atenţie curăţeniei zonelor de utilizare comune (vestiare, duşuri, toalete, cantine)!
 Toaletele întotdeauna curate (WC, chiuvete etc.).
 Vestiare curate şi ventilate (dulapuri etc.).
 Suficiente coşuri de gunoi, golite şi curăţate în fiecare zi.
– ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE –
Personale
 Echipamentele de protecţie a lucrătorilor au scopul de a evita vătămarea capului, a picioarelor, ochilor şi mâinilor.
 O cască – pentru a evita rănile la cap provocate de impact sau obiecte care cad.
 Încălţăminte de protecţie – pentru a evita zdrobirea şi găurirea.
 Îmbrăcăminte de lucru – potrivită şi nu largă pentru a evita prinderea acestora în aparate. Nu purtaţi hainele de lucru în afara şantierului de lucru, sau în locurile în care acest lucru nu este necesar! Spălaţi-le regulat! Trataţi-le separat de hainele obişnuite
 Trebuie să purtaţi echipamente corespunzătoare activităţilor dumneavoastră conform instrucţiunilor primite de la angajator. Eficienţa echipamentelor de protecţie personală scade în timp. Păstraţi-le curate şi în stare bună de funcţionare.
 Ochelari de protecţie pentru a proteja ochii de produse periculoase, praf sau particule.
 O mască de protecţie a feţei, pentru a proteja de proiecţiile incandescente şi de radiaţiile ultraviolete.
 O mască de praf pentru a proteja căile respiratorii de praf şi aerosoli.
 O mască de gaz pentru a proteja căile respiratorii de gazele periculoase.
 Protecţie pentru urechi imediat ce nivelul de zgomot este mare – este obligatoriu să utilizaţi protecţie pentru urechi/împotriva zgomotuluila sau deasupra unui nivel de zgomot de 80 dB (A)
 Mănuşi pentru lucrările unde există un risc de găurire, arsură, tăiere sau boli de piele – mănuşile trebuie să fie adaptate la lucrarea executată şi la produsul care va fi manipulat.
 Un harnaşament de siguranţă cu dispozitive de prevenire a căderii pentru lucrare unde nu sunt disponibile echipamente de protecţie colectivă.
Colective
 Implementaţi sisteme de protecţie corespunzătoare situaţiilor periculoase.
 Bariere pentru a proteja împotriva căderii sau pentru a izola zonele.
 Suporţi sau stabilizatori pentru a preveni căderea panourilor verticale
 Mâini curente pentru a preveni căderea.
 O protecţie împotriva focului pentru a preveni proiectările de la sudură sau tăiere (ex: panouri de protecţie).
– ORGANIZAREA LUCRULUI PE ŞANTIER –
Trafic
 Nu conduceţi vehicule pe şantier fără permis de conducere semnat de angajatorul dumneavoastră. Înainte de a utiliza un aparat, verificaţi dacă echipamentele de securitate (frână, lumini, claxon) funcţionează corect.
 Conduceţi încet şi respectaţi semnele de circulaţie!
 Nu ocupaţi rutele pietonilor cu vehicule!
 Trecerile de pietoni trebuie să fie libere tot timpul.
 Atenţie specială în cazul condiţiilor nefavorabile de climă (ploaie, ceaţă, îngheţ, vânt)!
 Planul de trafic al şantierului de construcţii trebuie să fie afişat şi actualizat în permanenţă. Planul de trafic indică rutele vehiculelor şi ale pietonilor, locurile de parcare şi de depozitare.
 Verificaţi cu dirigintele de şantier dacă zonele de trafic au fost corect planificate şi semnalizate.
 Respectaţi limitele de viteză şi instrucţiunile de şantier
 Atenţie la mişcările utilajelor.
 Staţi departe de raza de operare a utilajelor.
 Atenţie la impact.
 Atenţie!
 Fiecare operator de aparat (macara, autoîncărcător cu furcă, excavator) trebuie să participe la formarea individuală şi trebuie să deţină o autorizaţie pentru operarea aparatului respectiv.
 În cazul majorităţii aparatelor de ridicare, transport şi încărcare, sunt obligatorii controlul şi inspecţia tehnică.
Ordinea
 Menţineţi lucrul pe şantier (şi în vecinătate) în ordine şi curăţenie – curăţenia şi păstrarea curăţeniei sunt indispensabile pentru un bun nivel de securitate.
 Locurile de muncă trebuie să fie curăţate şi păstrate curate.
 Materialele trebuie să fie corect depozitate în zona identificată – spaţiile de depozitare trebuie să fie identificate şi semnalizate (în conformitate cu planul de instalare a şantierului)!
 La stivuirea materialelor depozitate, acordaţi atenţie stabilităţii şi evitaţi alunecările şi căderile.
 Pe şantierul de construcţii, orice lucru care nu este folositor, trebuie să fie automat considerat ca o sursă de pericol.
 Căile de acces trebuie să fie curate – Suprafeţele de lucru, rutele de trafic, aparatele, echipamentele şi locurile de depozitare trebuie să fie curăţate în mod regulat.
 Cuiele şi şuruburile trebuie să fie scoase din tăieturile lemnului pentru a evita înţepările.
 Toate deşeurile trebuie să fie eliminate corespunzător – puneţi deşeurile separate în cutiile de gunoi furnizate în acest sens!
Protecţia zonelor de pericol
 Asiguraţi orice zone cu potenţial pericol când pregătiţi şantierul.
 Pentru a evita incendiile şi exploziile, reziduurile şi materialele combustibile trebuie izolate şi stocate în camere închise, departe de sursele de foc.
 Pentru a evita rănirile prin înţepare, barele de fier care trebuie să fie utilizate fie trebuie să fie îndoite fie protejate prin mijloace eficient
 Pentru a evita căderile:
 rutele de trafic trebuie să fie curate şi să aibă bare de protecţie
 toate deschiderile din podea şi puţurile trebuie să fie protejate de bare sau să fie ferm prinse şi suficient de puternice
 toate punctele de acces trebuie să fie luminate şi protejate
– LUCRĂRI DE EXCAVARE –
Săpături şi pavare
 Înainte de începerea lucrului, localizaţi toate ţevile şi cablurile subterane şi izolaţi-le sau îndepărtaţi-le dacă este necesar;
 Asiguraţi-vă că au fost evaluate riscurile;
 Plasaţi un lucrător afară din şanţ, care să comunice direct cu lucrătorii din şanţ şi cu personalul de salvare;
 Împiedicaţi intrarea persoanelor neautorizate. Utilizaţi bariere, semne de avertizare şi lumini;
 Stabiliţi metode şi rute corespunzătoare de intrare, ieşire şi ieşire de urgenţă. Plasaţi cel puţin o scară la 8 metri de excavare;
 Monitorizaţi starea solului şi a mediului cu privire la modificări, mai ales în condiţii de vreme neprielnică;
 Asiguraţi cu atenţie şanţurile pentru a evita surpările, zdrobirile sau accidentele prin sufocare;
 Asiguraţi-vă că cheresteaua sau materialele pentru susţinerea fundaţiilor sunt sigure;
 Protejaţi şanţurile prin taluzare sau armare:
 Şanţurile trebuie să fie împrejmuite de scânduri de cel puţin 15 cm şi toate materialele trebuie depozitate da cel puţin 40 cm de margine.
 Asiguraţi-vă că marginile excavărilor au bare puternice.

 Utilizaţi scările pentru a atinge şi a părăsi fundul şanţurilor. Toate scările trebuie să fie bine fixate la cel puţin 1 m deasupra marginii;

 Când vehiculele lucrează pe marginea excavărilor, trebuie aşezate proptele pentru a preveni căderea vehiculelor. Excavarea trebuie să fie protejată de vibraţii. Vehiculele şi maşinile trebuie să stea la cel puţin la 2 m de excavare.
 Clădirile din apropiere trebuie să fie susţinute corespunzător.
Interdicţii
 Nu lucraţi la excavare decât dacă este inspectată şi atestată ca fiind sigură de către o persoană competentă.
 Nu lucraţi într-o excavare peste 1,2 m decât dacă este protejată sau are suporţi în unghi sigur sau pe pietre.
 Se interzice saltul peste excavare.
 Nu intraţi niciodată într-un şanţ care nu a fost taluzat.
 Nu supraîncărcaţi marginile şanţurilor sau ale excavărilor şi nu lăsaţi acolo obiecte sau materiale libere.
 Nu staţi pe suport şi nu le utilizaţi ca mijloace de acces.
 Nu interveniţi şi nu schimbaţi poziţia suporturilor, barierelor sau pereţilor în excavări sau şanţuri decât dacă sunteţi autorizaţi în acest sens.
 Nu îndepărtaţi niciodată una sau mai multe bare de susţinere fără a furniza echipamentul echivalent de protecţie;
 Nu lucraţi dincolo de marginile susţinute ale unei excavări. Dacă şanţurile (excavaţiile) se fac cu un excavator atunci staţi întotdeauna cu faţa la ele la o distanţă corespunzătoare.
– LUCRUL LA ÎNĂLŢIME –
Scări
 Asiguraţi-o pe sol sau puneţi-i garnituri împotriva alunecării

 Asiguraţi partea de sus a scării.
 Dacă scara nu poate fi legată, stabiliţi un punct de sprijin superior puternic şi, dacă este posibil, spaţiu pentru un dispozitiv de stabilitate.
 Suprapuneţi scările care glisează cu cel puţin 5 trepte.
 Scara trebuie să fie cu cel puţin patru trepte mai înaltă decât este necesar sau cu un metru peste înălţimea care trebuie atinsă.
 Unghiul de aşezare trebuie să fie între 25° şi 30°.

 Utilizaţi scările numai dacă sunt sigure şi nu se poate utiliza nicio altă metodă.
 Solul trebuie să fie ferm şi stabil.
 Verificaţi dacă se pot menţine tot timpul cele trei puncte de contact.
 Asiguraţi-vă că toate lucrările se pot face fără ca lucrătorul să se întindă sau să se întoarcă de pe scară.
 Asiguraţi-vă că toate lucrările se pot executa în cel mai scurt timp posibil (maxim 30 de minute). Nu utilizaţi scara pentru lucrul prelungit la înălţime. Pentru lucrul prelungit la înălţime utilizaţi o platformă de lucru.
 Reglaţi scările înainte de a fi utilizate.
 Nu utilizaţi niciodată primele trei trepte de sus
Platforme de lucru şi schele
 Asiguraţi-vă că există o evaluare a riscului şi un plan de salvare
 Asiguraţi o zonă de excludere sub zona de lucru. Utilizaţi barierele şi semnele de avertizare corespunzătoare.
 Respectaţi distanţele regulamentare faţă de liniile aeriene de curent.
 Distanţa minimă:
dmin = 3 m dacă < 50000 KV dmin = 5 m dacă > 50 KV

 Nu lucraţi la înălţime în condiţii de vreme rea.
 Solul trebuie să fie ferm şi stabil şi să nu existe obstacole.
 Asiguraţi toate obiectele
 Schelele trebuie să fie montate şi demontate de personal calificat.
 Verificaţi schelele înainte de prima utilizare şi în fiecare trimestru:
 Condiţia ancorării şi a articulaţiilor: stabilă şi robustă;
 Starea podelelor: robuste, strânse şi fără obstacole;
 Verificaţi sistemul zilnic înainte de utilizare. Verificaţi schela sau starea treptelor scării, a sudurilor, picioarelor, elementelor anti-alunecare sau dispozitivelor de blocare.
 Respectaţi sarcina maximă admisă afişată pe podeaua schelei.
 Urcaţi numai pe schelele imobilizate şi stabile.
 Nu mişcaţi o schelă mobilă pe care este urcată o persoană şi atenţie la obiectele sau materialele care cad pe durata mişcării.
 Distanţa de la faţadă trebuie să fie cât se poate de mică (< 0,20 m).  Platformele trebuie să fie plate, solide, puternice şi să nu aibă obstacole.  Nu utilizaţi platforme improvizate sau neprotejate. Acestea trebuie să fie protejate cu bare de protecţie rigide şi puternice de 1m cu o placă de protecţie a picioarelor de 15 cm şi o bară intermediară la 45 cm. Lucrările la acoperiş  Nu mergeţi pe acoperişuri construite din materiale fragile: sticlă, ciment cu azbest sau plastic;  Utilizaţi căi de acces corespunzătoare;  Folosiţi echipamentele împotriva căderii.  Înaintea începerii lucrului, atât la executarea învelitorilor noi cât şi a reparaţiilor, se vor verifica: modul de execuţie şi rezistenţa şarpantei; rezistenţa şi starea asterelii; siguranţa scărilor de acces; existenţa balustradelor de securitate – acolo unde este cazul; curăţirea acoperişului de resturi de materiale, cuie, deşeu de material lemnos etc.  Pentru asigurarea stabilităţii lucrătorilor, în funcţie de panta acoperişului, se vor lua următoarele măsuri:  la învelitorile executate pe acoperişul cu pante de peste 25° sau pe învelitori existente, umede sau acoperite de brumă, indiferent de înclinaţia pantei, se vor fixa de creasta acoperişului scări fixe fără posibilitate de deplasare, scări mobile sau podine cu şipci bătute pe ele, cu lăţime de minimum 25 cm;  la învelitorile executate pe acoperişuri cu pantă între 16° – 25° sau la executarea lucrărilor pe marginile acoperişurilor, lucrătorii vor purta centuri de siguranţă bine ancorate şi încălţăminte corespunzătoare (cu talpă antiderapantă) pentru eliminarea riscului de alunecare;  la învelitorile executate pe acoperişuri cu pantă de până la 16°, se vor monta de jur împrejur balustrade de securitate bine fixate şi scânduri de margine;  dacă acoperişul este prevăzut cu parapet (grilaj) definitiv, starea şi rezistenţa acestuia vor fi verificate de responsabilul de lucrare şi conducătorul locului de muncă;  la învelitorile executate pe acoperişuri plane, se pot utiliza scări rezemate de construcţie. - OPERAŢIUNI DE MANIPULARE - Manuale  Manipularea manuală a maselor poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este:  prea grea sau prea mare;  greu de mânuit şi de prins;  instabilă sau cu un conţinut ce riscă să se deplaseze;  poziţionată astfel încât necesită susţinerea sau manipularea ei la distanţă faţă de trunchi sau cu flexia ori răsucirea trunchiului;  susceptibilă să producă leziuni lucrătorilor, din cauza marginilor şi/sau consistenţei sale, în special în cazul unei coliziuni.  Efectuaţi mişcările corespunzătoare pentru a evita durerile de spate şi leziunile coloanei vertebrale;  Adoptaţi poziţia corectă pentru ridicarea sarcinilor;  Distribuiţi sarcina cu mai multe persoane care transportă sarcini mari, dacă este necesar;  Utilizaţi mijloacele mecanice de transport dacă este posibil. Mecanice  Lăsaţi loc de manevră echipamentelor şi maşinilor de ridicat, în conformitate cu condiţiile de utilizare:  Conformitate cu sarcina ridicată;  Nicio persoană sub sarcină;  Manevrele să fie făcute de o singură persoană, utilizând procedurile standard;  Zona să fie liberă pentru a evita impacul;  Verificaţi starea echipamentelor: cabluri, lanţuri, funii, gaşe:  Toate cablurile (gaşele) şi lanţurile trebuie să fie verificate o dată pe an de către o persoană acreditată.  Verificaţi ancorarea sarcinii! Operaţiunile de ridicare:  Planificaţi operaţiunea de ridicare şi pregătiţi un „Plan de ridicare”.  Operaţiunea va fi condusă numai de supraveghetor şi de echipa acestuia.  Un sistem corespunzător de comunicaţie se va dezvolta şi verifica de către supraveghetor înainte de ridicare (staţii emisie-recepţie).  Verificaţi ca starea solului să fie corespunzătoare pentru susţinerea macaralei şi încărcăturii.  Verificaţi condiţiile meteorologice înainte de ridicare.  Grinzile trebuie să fie susţinute adecvat cu plăci de oţel sau lemn.  Înainte de orice ridicare, verificaţi toate certificatele pentru macara, lanţuri şi accesorii.  Toate ridicările trebuie să fie verticale.  Toate accesoriile de ridicare vor fi verificate.  Respectaţi distanţele de siguranţă ale tuturor obstacolelor de deasupra (ex: cabluri electrice aeriene);  Nicio sarcină nu va fi lăsată suspendată dacă macaraua nu este supravegheată  Greutatea sarcinii trebuie să fie cunoscută şi nicio sarcină nu va depăşi limita maximă de siguranţă.  Opriţi-vă puţin când sarcina nu mai este pe pământ şi verificaţi stabilitatea atât a macaralei cât şi a sarcinii  Identificaţi zonele de cădere ale întregii sarcini şi evacuaţi persoanele din aceste zone;  Verificaţi dacă este distanţă suficientă în jurul cercului de rotire pentru a preveni lovirea persoanelor cu contragreutatea.

www.protectiamuncii-psi-iscir.ro
Jumătate dintre angajații români se confruntă cu stresul la locul de muncă

Puțin peste jumătate (50%) dintre angajații români consideră că locul lor de muncă este unul stresant întotdeauna, uneori sau frecvent. Asta arată datele studiului ”Calitatea vieţii la locul de muncă” realizat de IRES, la comanda Up România. Potrivit datelor, angajații din mediul urban își caracterizează locul de muncă ca unul stresant într-o proporţie mai mare decât cei din mediul rural.

Cât privește orele muncite suplimentare, 43 %din respondenți au declarat că lucrează suplimentar. Printre aceștia se numără persoanele cu studii superioare şi cu salariu mai mare. Totodată, doar 34% susțin că nu lucrează în plus faţă de programul stabilit contractual.

Datele sondajului mai arată că 73% dintre angajaţii români declară că dispun de condiţii fizice de lucru adecvate, 68% dintre ei consideră că au tot timpul resursele materiale necesare îndeplinirii responsabilităţilor de serviciu. 68% dintre angajaţi afirmă că au dreptul la pauză de masă şi folosesc acest timp pentru a mânca.

De altfel, programul flexibil şi respectarea orelor de lucru se regăsesc printre elementele menţionate de angajaţi ca definitorii pentru calitatea vieţii la locul de muncă.

Angajaţii români intervievaţi îşi evaluează propria calitate a vieţii la locul de muncă cu nota 7,5, nota 10 înseamnând „foarte bună”.