Principalele condiţii, performanţe şi nivelurile de performanţă ale construcţiilor, astfel încât acestea să îndeplinească cerinţa fundamentală „securitate la incendiu” în conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, au fost stabilite într-un nou act normativ, aflat în proiect.
Prevederile generale, comune şi specifice ale normativului, inclusiv anexele acestuia, sunt obligatorii pentru toţi factorii cu atribuţii în proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor, respectiv proiectanţi, verificatori de proiecte, experţi tehnici, executanţi, responsabili tehnici cu execuţia, diriginţi de şantier, proprietari sub orice titlu şi utilizatori ai construcţiilor, precum şi pentru autorităţile administraţiei publice şi organele de control, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor ce le revin în conformitate cu prevederile legale.
Măsurile de securitate la incendiu asigurate construcţiilor trebuie să îndeplinească condiţiile, criteriile şi nivelurile de performanţă stabilite în normativ.
Atunci când pentru anumite categorii de construcţii există şi alte reglementări specifice care vizează cerinţa fundamentală „securitate la incendiu”, acestea se aplică numai dacă nu contravin prevederilor prezentului normativ.

Pentru îndeplinirea cerinţei fundamentale „securitate la incendiu”, construcţiile în ansamblu şi părţile lor componente trebuie proiectate, executate, echipate şi utilizate conform prevederilor prezentului normativ, ale reglementărilor tehnice de specialitate şi ale celor specifice destinaţiilor respective, astfel încât în cazul izbucnirii unui incendiu:
a) stabilitatea elementelor portante să fie asigurată pe perioada de timp normată;
b) apariţia şi propagarea incendiului şi a fumului în interiorul construcţiei, să fie limitate;
c) extinderea incendiului la şi de la construcţii învecinate, să fie limitată;
d) utilizatorii să poată părăsi construcţia sau să poată fi salvaţi prin alte mijloace acceptate;
e) siguranţa echipelor de intervenţie să fie luată în considerare.
Prevederile prezentului normativ de securitate la incendiu a construcţiilor sunt obligatorii la proiectarea şi realizarea construcţiilor noi, precum şi la lucrările de intervenţie efectuate asupra construcţiilor existente, indiferent de forma de proprietate, destinaţie, categorie şi clasă de importanţă sau sursă de finanţare, în scopul protejării vieţii oamenilor, a bunurilor acestora, a societăţii şi a mediului înconjurător.
La lucrările de intervenţii efectuate asupra construcţiilor existente, atunci când în mod justificat tehnic nu pot fi îndeplinite unele prevederi de securitate la incendiu normate, se asigură măsuri alternative de protecţie.
Pentru construcţiile monumente istorice sau de arhitectură clasificate potrivit legii, prevederile prezentului normativ au caracter de recomandare, urmând ca la acestea să fie asigurate numai măsurile de îmbunătăţire a securităţii la incendiu posibil de realizat şi care nu afectează caracterul monumentelor respective.
Prevederile normativului nu se aplică, la proiectarea şi realizarea:
a) instalaţiilor, sistemelor, utilajelor, agregatelor, dispozitivelor şi echipamentelor de producţie;
b) construcţiilor şi instalaţiilor destinate fabricării, manipulării şi/sau depozitării substanţelor pirotehnice;
c) instalaţiilor tehnologice chimice şi petrochimice amplasate în aer liber;
d) construcţiilor şi instalaţiilor nucleare;
e) construcţiilor şi instalaţiilor subterane hidroenergetice;
f) construcţiilor şi instalaţiilor subterane aferente metroului;
g) construcţiilor şi instalaţiilor specifice organizărilor de şantier;
h) construcţiilor şi instalaţiilor cu caracter special ale structurilor de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, nominalizate prin ordine ale conducătorilor structurilor respective; i) construcţiilor inginereşti (căi de comunicaţie, turnuri de răcire, antene, buncăre, silozuri, castele de apă, telegondole sau alte sisteme de transport pe cablu, precum şi altele similare).
Clădirile agrozootehnice şi agroindustriale se tratează prin asimilare cu construcţiile civile sau de producţie ori depozitare, în funcţie de destinaţia acestora, respectându-se şi normele specifice acestora.
Pentru îndeplinirea condiţiilor, criteriilor şi nivelurilor de performanţă normate, se vor utiliza materiale, elemente şi produse de construcţii realizate în ţară sau importate, pentru care sunt efectuate determinări ale comportării lor la foc, potrivit „Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc” şi ale căror performanţe la foc îndeplinesc condiţiile legale.
Pereţii realizaţi din gips-carton se pot pune în operă doar pe baza agrementului tehnic în construcţii, iar rezistenţa la foc a acestora se determină numai prin încercări.
Noile prevederi stabilesc condiţiile şi nivelurile de performanţă specifice securităţii la incendiu a construcţiilor civile, de producţie şi/sau depozitare ori cu funcţiuni mixte, din toate categoriile de importanţă.
La construcţiile încadrate în categoriile de importanţă “A” şi “B”, se iau măsuri suplimentare de securitate la incendiu rezultate din scenarii de incendiu, analize de caz, analize de risc de incendiu şi condiţii funcţionale specifice.
Condiţiile de comportare la foc şi măsurile de securitate la incendiu asigurate de principalele materiale, produse şi elemente de construcţii şi instalaţii utilizate la proiectarea şi realizarea construcţiilor, se prevăd obligatoriu în documentaţiile tehnice elaborate de către proiectanţii de specialitate respectivi şi care răspund de măsurile luate, astfel:
a) arhitecţii, pentru: conformarea şi corelarea la foc a construcţiei, elemente de compartimentare, închideri exterioare perimetrale şi acoperiş, pereţi despărţitori, căi de evacuare a utilizatorilor, protecţia golurilor funcţionale de circulaţie şi comunicare din pereţi şi planşee, evacuarea fumului (desfumare) şi evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi prin tiraj natural-organizat, tratamente termice, fonice, hidroizolaţii, finisaje (interioare şi exterioare) utilizate;
b) inginerii structurişti, pentru: asigurarea rezistenţei la foc a elementelor cu rol de stabilitate la incendiu a construcţiei (stâlpi, diafragme, contravântuiri, pereţi portanţi, planşee, terase, acoperişuri, scări, balcoane, pasarele etc.), precum şi pentru precizarea temperaturii critice a structurilor metalice la care trebuie asigurate protecţii la acţiunile termice ale incendiilor, în baza unor calcule întocmite în conformitate cu prevederile standardelor.
c) inginerii instalatori cu specializarea instalaţii pentru construcţii, pentru sistemele, echipamentele şi instalaţiile proiectate, respectiv: sanitare, de gaze, electrice, automatizări, ventilare, climatizare, frigorifice, de încălzire și de protecție împotriva incendiilor, cum sunt cele de detectare, semnalizare şi alarmare, de stingere cu apă sau alte substanţe speciale, de evacuare a fumului (desfumare) sau de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi prin tiraj mecanic, de detectare a gazelor inflamabile etc.
Răspunderea pentru veridicitatea datelor furnizate proiectanților revine:
a) inginerilor tehnologi pentru stabilirea riscurilor de incendiu aferente proceselor tehnologice și pentru măsurile de reducere/control a riscurilor respective;
b) investitorilor pentru determinarea și prezentarea naturii și cantităților de materiale combustibile mobile care urmează să fie utilizate, manipulate, depozitate în construcțiile ce urmează a fi proiectate