Principala dificultate în ceea ce privește munca de acasă este delimitarea spațiului personal de cel de lucru, motiv pentru care este nevoie de proceduri clare încă de la început pe care angajatorul trebuie să le comunice salariaților. Riscul cel mai mare în această perioadă pentru angajator este răspunderea pentru eventualele accidente survenite în timpul programului de lucru.„Inițial, a fost dificil pentru multe companii să se adapteze și să poată gestiona eficient un număr mare de angajați aflați în telemuncă (…) principalul risc nu este cel de accidentare, ci cel de dezvoltare a unei afecțiuni dorso-lombare.Măsura identificată de specialistul SSM este informarea și monitorizarea posturii de lucru la birou, iar compania care o implementează va reuși să diminueze sindromul de epuizare la angajați și să crească productivitatea în timp”.

Anterior declanșării pandemiei de COVID-19, în fiecare an se pierdeau peste 200 de milioane de zile de muncă din motive de sănătate mintală. În realitate,aproape 60% dintre angajați nu au vorbit cu nimeni la job despre starea lor de sănătate mintală, subiectul fiind considerat deseori tabu în societate, arată datele unui studiu publicat de Harvard Business Review.

Pandemia a schimbat regulile jocului și a permis o mai mare deschidere cu privire la asigurarea siguranței nu doar de ordin fizic, ci și psihic. Acum, la un an de la declanșarea crizei sanitare, un nou concept apare tot mai des în activitatea companiilor și în relația angajatorilor cu angajații: cel de sănătate mintală.

Conceptul de mental healt depășește granițele de până acum (când era considerat strict o problema de sănătate individuală) și devine un aspect care preocupă tot mai mult organizațiile și pentru care specialiștii în sănătate și securitatea în muncă urmăresc să implementeze programe preventive.Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a transmis un apel către toate statele lumii să-și mărească investițiile acordate pentru serviciile de sănătate mintală pentru ca fiecare angajat să poată să facă față stresului, în special celui generat de pandemie, și să poată fi productiv la locul de muncă.

„O altă provocare a acestei perioade, pe lângă riscul apariției unor afecțiuni ale coloanei dorso-lombare cauzate de poziția defectuoasă de lucru sau de lipsa unor condiții adecvate de muncă la domiciliu, o constituie sănătatea mentală a angajaților. Telemunca și restrângerea socializării au un impact puternic asupra oamenilor, iar efectele vor continua să se vadă în timp. În plus, ștergerea granițelor între spațiul de lucru și cel de relaxare și între rolul de angajat și cel de partener și/sau părinte a agravat presiunea resimțită în această perioadă. Decuplarea care se realiza prin deplasarea de la domiciliu către locul de munca și invers a dispărut, intrarea în roluri se face instant, uneori chiar se suprapun, ceea ce conduce la o stare accentuată de stres”.

Perioada pe care o traversăm a fost marcată de foarte multe incertitudini la nivelul pieței muncii și nu numai. În ceea ce privește munca de acasă, angajatorii au devenit mai conștienți de starea de bine a propriilor angajaților, chiar și în ciuda faptului că în România, lipsa educației în sfera sănătății mintale este larg răspândită.

„Prin prisma clienților noștri, am constatat o creștere a interesului pe care atât angajații, cât și companiile îl acordă stării de well-being, înțelegând influența acesteia asupra productivității individuale sau la nivel de organizație. Astfel, începând cu 2020, a crescut foarte mult numărul de solicitări pentru terapie psihologică, oamenii depășindu-și barierele de recunoaștere și acceptare a disfuncțiilor la nivel psiho-emoțional”.

ing.Mihai Nicolae expert SSM