In ultimii cinci ani, numărul accidentelor de traseu pe care le-au avut salariații români a fost în creștere, reiese din informațiile furnizate de Inspecția Muncii, entitate care a publicat recent statistica aferentă anului 2018. Din moment ce accidentul de traseu este considerat accident de muncă, angajatorii pot fi trași la răspundere. Ce pot face firmele pentru a fi evitate, pe cât posibil, aceste evenimente nefericite.

Accidentele de traseu ale angajatilor au fost din ce în ce mai multe în ultimii cinci ani, potrivit informațiilor analizate de redacția avocatnet.ro. Această informație vine în contextul în care Inspecția Muncii a publicat recent statistica accidentelor de traseu pentru anul 2018.
Mai exact, dacă în anul 2014 se înregistrau, la nivel național, 512 accidente de traseu suferite de salariați, în anul 2018 s-au înregistrat 694 de accidente de traseu. Dacă ne raportăm la aceste două numere, reiese că anul trecut s-a înregistrat o creștere de 35,5%, față de anul 2014, a numărului de accidente de traseu.
Totuși, există și un aspect pozitiv în această statistică, și anume acela că numărul accidentelor de traseu care au dus la decese ale salariaților este în scădere. Dacă în 2014 erau 37 de accidente de traseu care s-au dovedit a fi fatale, acest număr a scăzut constant, în 2018 ajungând la 23. Cu alte cuvinte, în 2018, față de 2014, numărul deceselor a scăzut cu 37,8%.
Accidentul de traseu este considerat, potrivit prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale normelor sale de aplicare, accident de muncă. Cu alte cuvinte, angajatorii pot fi trași la răspundere atunci când salariații se accidentează, de principiu, pe traseul dintre casă și birou sau invers.
Concret, vorbim de un accident de muncă „dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers”, după cum dispune legea amintită. În plus, normele actului normativ vin cu următoarele informații suplimentare despre ce este un accident de traseu:
-un accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers, care a dus la vătămarea sau decesul salariatului;
-un accident survenit pe perioada pauzei de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde se ia masa și invers, care a dus la vătămarea sau decesul salariatului;
-un accident care a dus la vătămarea sau decesul salariatului, care s-a petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde se încasează salariul și invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara firmei.
https://infogram.com/statistica-accidente-de-traseu-2014-2018-1h0r6rqre0rw4ek
Angajatorii sunt aproape neputincioși
În urma unei discuții pe care am avut-o cu un specialist în domeniul securității și sănătății în muncă, am aflat că angajatorii sunt aproape neputincioși atunci când vine vorba de prevenirea accidentelor de traseu ale salariaților. De ce? Pentru că n-au cum să țină sub control absolut tot ce se întâmplă pe traseul de acasă la muncă și invers.
„Când angajații folosesc mijloace de transport în comun sau mijloace de transport proprii (autoturism, bicicletă, trotinetă, motocicletă), angajatorul nu are cum să intervină în aceste aspecte, pentru că deplasarea se realizează pe drumurile publice, unde trebuie respectate regulile de circulație specifice și nu regulile impuse de angajator. Mai pot apărea accidente de traseu când mergem pe trotuar și alunecăm pe gheață, călcăm într-un șanț nesemnalizat, ne împiedicăm de denivelări din asfalt etc. Singurul lucru pe care îl poate face angajatorul este să îi îndrume pe angajați să acționeze în instanță administratorul drumului respectiv”.
Însă ce pot face firmele este să asigure, într-un fel sau altul, transportul de la domiciliu la serviciu și de la serviciu la domiciliu. Cel puțin în acest fel se pot lua anumite măsuri concrete pentru siguranța salariaților.
„În această situație, angajatorul poate introduce, încă din faza de achiziție a serviciilor de transport, cerințe pe care firma de transport trebuie să le îndeplinească. În aceeași fază trebuie realizat un audit care să confirme că cele declarate în documente se regăsesc în realitate. De asemenea, după contractarea serviciilor, angajatorul poate cere feedback de la propriii angajați privind calitatea serviciilor de transport și poate realiza audituri pe durata contractului”.
Așadar, accidentele de traseu în care salariații își asigură pe cont propriu transportul către și de la birou ar trebui scoase din zona accidentelor de muncă. Asta tocmai pentru că angajatorul n-are niciun fel de control în spațiile publice.
Conform legislației, accidentul de muncă este o vătămare violentă a corpului (lovire, rănire etc.) sau o intoxicație acută profesională, care are loc în timpul muncii sau în indeplinirea sarcinilor de serviciu. Accidentul de muncă poate provoca incapacitate temporară de muncă (cel puțin trei zile calendaristice), invaliditate (mutilare, schilodire) sau moarte.