Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Orice angajator este familiarizat cu faptul ca strategia nationala in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2017-2020 reprezinta o posibilitate de realizare a unui mediu de munca sigur si sanatos si instrumentul cadru prin care se asigura corelarea cu directiile strategice ale Uniunii Europene privind securitatea si sanatatea la locul de munca.
In acest sens, proiectul de Hotarare de Guvern privind aprobarea Strategiei Nationale in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2017-2020 este in dezbatere publica.
Scopul final al activitatii de securitate si sanatate in munca este protejarea vietii, integritatii si sanatatii lucratorilor impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala care pot aparea la locul de munca si crearea unor conditii de munca menite sa le asigure acestora confortul fizic, psihic si social.
Securitatea si sanatatea in munca reprezinta un obiectiv important al politicilor sociale europene.
Strategia comunitara 2007-2012 privind sanatatea si securitatea in munca a avut ca obiectiv reducerea continua, durabila si omogena a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Desi strategia Romaniei pentru perioada 2007-2012 nu a fost adoptata printr-un act normativ, fiecare dintre institutiile cu atributii in acest domeniu au urmarit realizarea obiectivelor strategice europene din domeniul SSM. Implementarea acesteia a fost in general eficace, iar principalele sale obiective au fost atinse, contribuind astfel la imbunatatirea punerii in aplicare a legislatiei din domeniul SSM, precum si la clarificarea reglementarilor Uniunii Europene.
Cu toate ca s-a redus numarul accidentelor de munca si s-a imbunatatit prevenirea, sunt necesare actiuni suplimentare, intrucat la nivelul Uniunii Europene:
– in fiecare an, aproximativ 4.000 de angajati isi pierd viata in accidente de munca, iar peste 3 milioane de lucratori cad victime unor accidente grave la locul de munca, fapt ce implica o absenta de peste 3 zile de la locul de munca;
– 24,2% dintre angajati considera ca le sunt amenintate securitatea si sanatatea din cauza muncii prestate, iar 25% declara ca activitatea lor profesionala are un efect negativ asupra sanatatii;
– pe langa afectarea vietii lucratorilor, costurile directe si indirecte generate de concediile medicale sunt estimate la 3,2% din produsul intern brut al Uniunii Europene (28 state membre);
– costurile aferente asigurarilor sociale care pot fi atribuite bolilor profesionale sau accidentelor de munca sunt, de asemenea, foarte ridicate.
In prezent, au loc cu rapiditate schimbari semnificative pe piata muncii, cum ar fi: nivelul ridicat de somaj, imbatranirea fortei de munca, diversificarea formelor de angajare. Acestea maresc insecuritatea locurilor de munca si a veniturilor si cresc nivelul de stres al lucratorilor.
In acelasi timp, trebuie avut in vedere ca se dezvolta noi ramuri industriale si noi activitati specifice cum ar fi: locurile de munca verzi, utilizarea bioenergiei sau aplicarea unor tehnologii noi, domenii cu dezvoltare rapida in Europa. Forta de munca angajata sau care se va angaja in aceste sectoare emergente trebuie sa beneficieze de instruire si de informatii adecvate riscurilor profesionale pe care activitatea respectiva le presupune.
Astfel, apare ca fiind prioritara imbunatatirea securitatii si sanatatii lucratorilor si, in acest sens, este esentiala mobilizarea tuturor actorilor prevenirii pentru ca, prin actiuni comune, sa creasca nivelul de securitate si protectie a sanatatii la locurile de munca.
Obiectivele generale ale Strategiei nationale in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2017-2020 sunt urmatoarele:
– mai buna implementare a legislatiei de securitate si sanatate in munca, in special in microintreprinderi si in IMM-uri;
– imbunatatirea securitatii si protectiei sanatatii lucratorilor, cu prioritate a celor din activitatile economice cu riscuri, din domeniile prioritare de actiune, cu accent pe prevenirea bolilor profesionale;
– stimularea actiunilor comune cu partenerii sociali, prin constientizarea si implicarea acestora in gestionarea aspectelor de securitate si sanatate in munca si materializarea unui dialog social eficient;
– gestionarea adecvata a problematicii lucratorilor varstnici in contextul fenomenului general de imbatranire a populatiei, respectiv a fortei de munca active.