Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Codul muncii va suferi modificări majore mai repede decât ne-am fi așteptat, iar cele mai importante dintre ele fac referire la munca nedeclarată. Concret, prevederile incluse inițial într-un proiect de lege lansat de Ministerul Muncii au fost mutate între timp într-un proiect de ordonanță de urgență, pe care Guvernul îl poate vota chiar în ședința de azi. Asta înseamnă că modificările, ce vor influența semnificativ activitatea angajatorilor, vor intra în vigoare mult mai devreme, parcursul legislativ în acest caz fiind mult mai scurt decât cel al unui proiect de lege, ce ar fi trebuit votat și dezbătut și în Parlament. Comparativ cu forma inițială, a fost majorat și cuantumul amenzilor pentru munca nedeclarată.
Un Proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii figurează azi pe ordinea de zi a Guvernului, astfel că, dacă va fi adoptat, documentul va mai avea nevoie doar de publicarea în Monitorul Oficial pentru a se aplica.
De altfel, actul conține mai multe propuneri majore de modificare a Codului muncii, care vor influența destul de mult activitatea angajatorilor. Partea interesantă este că toate aceste prevederi, pe care le sintetizăm mai jos, au fost incluse inițial într-un proiect de lege lansat la jumătatea lunii iunie de Ministerul Muncii.
Cum însă traseul legislativ al unui proiect de lege este unul mai lung și anevoios, fiind necesare atât aprobarea Guvernului, cât și a Parlamentului, legiuitorul a decis să mute prevederile într-un proiect de ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă că măsurile vor putea intra în vigoare cât de curând.
1. Actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte
Poate cea mai semnificativă schimbare ce VA apărea în activitatea angajatorilor este scurtarea termenului în care se pot încheia actele adiționale pentru modificările contractuale (de exemplu, când se majorează salariul sau când se schimbă criteriile de evaluare a activității profesionale). Mai precis, actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte, nu în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificărilor.
2. Munca salariaților cu normă parțială în afara programului, amendată
Dacă un salariat angajat cu normă parțială se va duce la serviciu în afara programului de lucru stabilit contractual, acesta va presta, conform legii, muncă nedeclarată. În momentul de față, această activitate nu este identificată prin Codul muncii ca muncă nedeclarată, ci există doar o interdicție de a presta ore suplimentare de către salariații cu normă parțială. Astfel, această formă de muncă nedeclarată va putea fi sancționată cu amenzi de 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În forma inițială, proiectul lansat de Ministerul Muncii prevedea amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
3. Munca salariaților în timpul suspendării contractului de muncă, amendată
O altă formă de muncă nedeclarată va fi considerată, în mod oficial, primirea la muncă a salariaților aflați în perioada de suspendare a contractului individual de muncă. Această modificare va fi, practic, doar o recunoaștere în legislație a jurisprudenței curții supreme a României. Concret, pentru munca în timpul suspendării contractului, angajatorii vor risca amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (în loc de amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, așa cum era prevăzut inițial).
4. Primirea la lucru fără contract și fără raportarea în Revisal, muncă nedeclarată
În afară de munca în perioada de suspendare a contractului individual și în afara programului stabilit pentru salariații cu normă parțială, proiectul va identifica încă două fapte ce constituie muncă nedeclarată. Mai exact, primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității și primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității. Ambele fapte vor fi sancționate cu amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (lucru care, de altfel, deja se întâmplă: prima faptă e acoperită acum de Codul muncii, iar a doua – de hotărârea de Guvern privind Revisal). Și aici, a fost eliminat cuantumul minim al amenzilor, de 10.000 de lei, fiind păstrată o singură valoarea, cea maximă (20.000 de lei).
5. Indulgență pentru angajatorii ce plătesc repede amenzile pentru munca nedeclarată
Pentru cele patru fapte ce vor constitui muncă nedeclarată, angajatorii vor putea plăti doar jumătate din minimul amenzilor, însă numai dacă le achită în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție. Așadar, vorbim de primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat și primirea la lucru a unui salariat cu normă parțială în afara programului stabilit contractual.
6. Evidența orelor de lucru se va face mult mai strict
Evidența activității zilnice a salariaților va trebui să fie mai detaliată decât este acum. Concret, dacă acum se prevede doar că angajatorii sunt obligați să țină evidența orelor de lucru, în viitor aceștia ar putea fi obligați să înregistreze atât ora de începere a programului de lucru, cât și ora de terminare.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Pensionarii care au muncit în condiții mai grele de muncă și ale căror pensii au fost stabilite înainte de 1 ianuarie 2011 pot beneficia, în sfârșit, de plata pensiilor recalculate, așa cum li se promisese în 2015. Executivul a stabilit că drepturile de pensie recalculate se acordă în două etape, iar primele recalculări s-au făcut deja luna trecută, cea de-a doua etapă fiind programată pentru noiembrie. Recent, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a venit cu o serie de precizări pe care cei vizați de recalculări trebuie să le ia neapărat în seamă.
În 2015, s-a stabilit ca anumite categorii de pensionari să beneficieze de o recalculare a pensiilor: concret, e vorba de cei pensionați înainte de 1 ianuarie 2011 și care au lucrat în grupa I și/sau II de muncă ori în condiții deosebite/ speciale. Recent, Guvernul a stabilit și când se vor acorda aceste recalculări, prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
Actul, care a intrat în vigoare pe 9 mai, prin publicarea în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 334, stabilește că recalcularea se face din oficiu, ceea ce înseamnă că pensionarii nu trebuie să facă ceva în acest sens. În luna iulie a avut loc prima plată a drepturilor de pensie recalculate, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1990-31 martie 2001 inclusiv. Următoarea etapă de plată va avea loc în noiembrie, în cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-31 decembrie 2010 inclusiv.
Recent, CNPP a venit cu o serie de precizări importante pe acest subiect. Potrivit comunicatului Casei, beneficiarii trebuie să rețină următoarele:
există cazuri în care recalcularea nu duce neapărat la o creștere a pensiei;
totuși, nicio pensie nu scade: „Niciuna dintre pensiile recalculate nu va scădea; în siuațiile în care pensia recalculată va fi mai mică, se vor menține în plată punctajul mediu anual și cuantumul aferent, anterior recalculării”, se precizează în comunicat;
pensiile se majorează cu 9%, prin aplicarea noii valori a punctului de pensie: „În toate situațiile, pensiile vor fi majorate cu 9%, prin aplicarea noii valori a punctului de pensie de 1.000 de lei, valabilă de la 1.07.2017”, mai scrie în comunicat.
Drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu 1 ianuarie 2016, așa cum s-a stabilit în 2015, prin Legea nr. 192/2015. De majorare beneficiază însă doar pensionarii ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care au beneficiat de un stagiu de cotizare (complet, potrivit precizărilor CNPP) mai mic decât cel utilizat pentru restul pensionarilor.
De asemenea, prin hotărârea Executivului, s-a decis ca de recalculare să beneficieze și pensionarii de invaliditate care s-au pensionat înainte de 1 ianuarie 2011 și care, ulterior, nu au avut o schimbare a gradului de invaliditate sau trecere la pensie pentru limita de vârstă. De aceleași prevederi se vor bucura și cei care iau pensie de urmaș, în funcție de categoria de pensie a susţinătorului decedat din care s-a stabilit pensia de urmaş.
Concret, pensionarii vizați de recalculare au parte de o creștere a punctajelor anuale realizate, astfel:
cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale;
cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite.
De exemplu, beneficiază de aceste recalculări: nevăzătorii și persoanele cu handicap ori persoanele din industria extractivă de petrol și gaze.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Concediul pentru incapacitate temporară de muncă provocată de boli/accidente care nu au a face cu munca are o durată maximă de 183 de zile într-un an. Totuși, actul normativ care-l reglementează prevede și posibilitatea prelungirii lui, pentru a se evita pensionarea, dar cu maximum 90 de zile. Recent, în Monitorul Oficial a fost publicată și procedura prin care medicul primar sau specialist propune prelungirea concediului.

Concediul medical pentru incapacitate temporară de muncă și indemnizația aferentă lui se pot acorda pentru cel mult 183 de zile într-un an, perioadă ce se calculează din prima zi de îmbolnăvire, după cum prevede Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2015 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. E important să precizăm însă că ne referim la incapacitatea de muncă produsă nu de accidente și boli profesionale, ci de cele care nu au legătură cu munca.
Dacă bolnavul nu se recuperează astfel încât să poată munci normal după cele 183 de zile, medicul primar/specialist poate să propună pensionarea pentru invaliditate a bolnavului. Dar asta nu e singura soluție prevăzută de lege. Ca să se evite pensionarea, același medic ar putea să propună și prelungirea concediului medical peste cele 183 de zile. Prelungirea se poate face cu cel mult 90 de zile.
“În situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul prevăzut la alin. (1) (medicul primar/specialist – n.red.) poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în scopul evitării pensionării de invaliditate și menținerii asiguratului în activitate (…). Prelungirea concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor stabilite de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale (…) în raport cu evoluția cazului și cu rezultatele acțiunilor de recuperare”, scrie în OUG nr. 158/2015.
Un act normativ care tratează modul în care se acordă prelungirea a fost publicat miercuri și se aplică deja. Concret, e vorba de Ordinul Casei Naționale de Pensii Publice și ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 953/783/2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599 din 26 iulie 2017. Concret, propunerea de prelungire o face medicul primar/specialistul, în funcție de situația pacientului asigurat, pe care o depune, alături de anumite documente, la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii. El trebuie să facă asta cu cel puțin 20 de zile înainte de expirarea celor 183 de zile.
Ce documente trebuie depuse, mai exact (în copie):
biletul/biletele de ieșire din spital;
rezultatele analizelor de laborator, investigațiilor funcționale și imagistice ce susțin diagnosticul, evoluția și prognosticul de recuperare și tratamentele efectuate;
referatul medical întocmit de medicul curant;
adeverința ce cuprinde numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 luni.
Pe lângă acestea, mai trebuie depus, de data asta în original, referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale.
În final, avizarea prelungirii sau refuzul avizării o dă Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă. Cei de la Institut vor preciza, în avizul dat, inclusiv numărul de zile de concediu medical aprobate, iar refuzul acordării prelungirii va trebui motivat.
Potrivit Normei de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005, cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este un procent de 75% aplicat mediei veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare.
În plus, pentru acest tip de concediu, la fel ca și pentru cel acordat în urma accidentelor/bolilor profesionale, perioada acordată este considerată vechime pentru pensie. Mai sunt șase tipuri de concedii ce constituie, potrivit legii, vechime în muncă pentru stabilirea pensiei.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Atestarea verificatorilor de proiecte și a experților tehnici în construcții se va face după o nouă procedură.
Pentru a răspunde cerințelor prevăzute de Legea nr. 10 din 1995, dar și pentru a răspunde solicitărilor venite din piață, vechea procedură va fi revizuită. Ca urmare, noile prevederi vizează în principal: * Reducerea vechimii minime a activității de la 8 la 5 ani pentru verificatori de proiecte și de la 12 ani la 10 ani pentru experți tehnici. Pentru absolvenții cu diplomă de doctor într-unul din profilurile sau specializările de construcții, condiția de vechime în muncă se reduce cu 3 ani; * prezentarea detaliată a documentelor depuse de solicitanții, cetățeni români sau de către cetățeni ai altui stat membru al Uniunii Europene ori ai Spațiului Economic European; * planificarea examenelor de atestare, de regulă semestrial, în ultima lună a semestrului și, după caz, trimestrial, în ultima lună a trimestrului; * numirea, organizarea și funcționarea comisiilor de atestare și de contestații; * reglementarea prevederilor referitoare la prelungirea dreptului de practică, inclusiv prin introducerea obligativității efecturăii unui curs de perfecționare organizat de către o instituție acreditată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior – ARACIS, sau document prin care să se certifice participarea, în calitate de lector, la predarea de cursuri în domeniul construcțiilor, anterior depunerii solicitării de prelungire a dreptului de practică; * întocmirea și gestionarea băncilor de date privind verificatorii de proiecte și experții tehnici; * detalierea modului de suspendare sau anulare a dreptului de practică, ca sancțiune complementară prevăzută de Legea nr. 10 din 1995, republicată.