Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, se prevede în noua Ordonanța de urgență de modificare și completare a Codului muncii.

Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidență a salariaților.
Modificarea Codului muncii vizează adaptarea legislației naționale la noile provocări cu care se confruntă autoritățile, în special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate.
Astfel, actul normativ reglementează situațiile care constituie muncă nedeclarată:
 Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității;
 Primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
 Primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
 Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
De asemenea, se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent, pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate. Totodată, inspectorii de muncă vor avea competența de a sista activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată.
Totodată, în vederea încurajării contravenientului la conformare și la plata benevolă a amenzii contravenționale, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancționare.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
ITM aduce la cunoştinţă faptul că în perioadele cu temperaturi ce depăşesc +37°C, angajatorii sunt obligaţi să asigure măsuri minimale pentru ameliorarea condiţiilor de muncă ce constă în:
– reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice,
– asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă,
– alternarea efortului dinamic cu cel static,
– alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus în locuri umbrite,
– duşuri şi echipament individual de protecţie,
– iar pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor, trebuie să li se asigure apa minerală (câte 2-4 litri/persoană/schimb).

Angajatorii care se află în imposibilitatea de a asigura condiţiile prevăzute mai sus, de comun acord cu sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor vor lua măsuri de reducere a duratei zilei de lucru, eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru (până la ora 11 şi după ora 17), întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Executivul a înlocuit pedeapsa cu închisoarea pe care ar fi trebuit să o primească angajatorii care primeau mai mult de cinci angajaţi la negru cu o amendă contravenţională mai mare, conformunei decizii luate în şedinţa de guvern de vineri.

Pare că măsura amenzii este mai realistă decât cea a aplicării unei pedepse penale. Dintr-o perspectivă, considerarea ca infracţiune avea un avantaj psihologic, angajatorul temându-se totuşi de un dosar penal şi eventual de o condamnare penală.
Realist analizând, există foarte puţine condamnări. Aplicarea unei pedepse contravenţionale ar avea avantajul unei aplicări certe şi rapide a măsurii prohibitive.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Obținerea autorizației de securitate la incendiu reprezintă o obligație esențială în sarcina investitorilor sau a beneficiarilor investițiilor, după caz, autorizația certificând astfel îndeplinirea cerinței esențiale – securitate la incendiu, în cazurile prevăzute de lege în care aceasta este obligatorie. În contextul în care de-a lungul timpului, în special ca urmare a tragediei din Clubul Colectiv, s-au constatat numeroase situații în care construcțiile nu erau autorizate privind securitatea la incendiu, legiuitorul român a acordat posibilitatea de intrare în legalitate pentru construcțiile și amenajările care au fost puse în funcțiune fără obținerea în prealabil a autorizației. Termenul propus pentru intrarea în legalitate este 30 septembrie 2017 Inițial, s-a acordat posibilitatea de a obține autorizația de securitate la incendiu, până la data de 31 decembrie 2016 (prin O.U.G. nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor). Apoi, acest termen a fost prelungit până la data de 30 iunie 2017, prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2016 („O.G. nr. 17/2016”), pentru ca ulterior, prin Proiectul de Lege privind aprobarea O.G. nr. 17/2016 („Proiectul de Lege”) să fie propusă prelungirea termenului până la data de 30 septembrie 2017. Proiectul de Lege a fost trimis către Președintele României la data de 7 iunie 2017 în vederea promulgării. De asemenea, prin Proiectul de Lege s-a adus un alt amendament în favoarea celor care inițiază procedura de intrare în legalitate. Astfel, solicitanții care depun până la data de 30 septembrie 2017 documentația pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu sau care au proiecte în avizare pentru finanțare, sunt exceptați de la aplicarea amenzilor, sub condiția ca termenul de conformare să nu depășească totuși data de 31 decembrie 2017.

Efectele termenului de grație Pe perioada termenului de grație (i.e. până la 30 septembrie 2017, dacă Proiectul de Lege este promulgat) lipsa autorizației de securitate la incendiu, în cazurile în care aceasta este obligatorie, nu se sancționează. Răspunderea în ceea ce privește funcționarea construcțiilor și amenajărilor din punctul de vedere al asigurării cerinței de securitate la incendiu revine însă în exclusivitate beneficiarilor investițiilor. Menționăm de asemenea că, Inspectoratele pentru Situațiile de Urgență competente fac controale iar lipsa autorizației se constată însă nu se sancționează. Orice alte deficiențe constatate pe perioada acestor controale în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de prevenție și securitate la incendiu sunt însă sancționate potrivit prevederilor legale aplicabile. Mai mult decât atât, conform informațiilor comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență („IGSU”), numărul controalelor a crescut în anul 2016 cu 13% față de anul anterior. În plus, termenul de grație nu se aplică în situațiile în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului. Situația actuală Situația privind autorizațiile de securitate la incendiu obținute până în acest moment în România, nu este una satisfăcătoare. Astfel, enumerând exemplificativ, doar 50% dintre instituțiile care au nevoie de o astfel de autorizație, o dețin, existând peste 2.000 de unități de învățământ care nu au obținut autorizația de securitate la incendiu astfel cum rezultă din dezbaterile asupra Proiectului de Lege ce au avut loc în Camera Deputaților. Statisticile comunicate de IGSU arată însă că drumul către intrarea în legalitate în acest domeniu, începe a fi urmat de cât mai mulți investitori sau beneficiari cărora le incumbă obligația de obținere a autorizației de securitate la incendiu. Astfel, se observa o creștere majoră a numărului total de autorizații și avize de securitate la incendiu emise în 2016, cu aproximativ 24% mai mare decât în anul anterior. De asemenea, în 2016 s-a înregistrat și o creștere semnificativă a solicitărilor de eliberare a acestor acte administrative față de anul 2015, respectiv de 49%, iar față de anul 2014, de 65%. Concluzie În lumina acestor date statistice putem concluziona că se observa o creștere a gradului de conformare voluntară față de obligațiile de autorizare în domeniul securității la incendiu. Implicit aceasta creștere ar putea indica și o conștientizare mai mare a riscurilor derivând din nerespectarea cerințelor de securitate la incendiu și a obligațiilor de prevenție în general. În concluzie, demersul legiuitorului român transpus prin modificările legislative survenite în acest domeniu, respectiv prin prelungirea termenului pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu, precum și scutirea de la plata amenzilor a celor care au depus documentația până la data de 30 septembrie 2017, are o influență general pozitivă.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
De la 1 ianuarie 2018, CAS si CASS trec la angajat, simultan cu cresterea salariului brut la toti angajatii si scaderea impozitului pe venit. Trecerea contributiilor sociale la angajat ridica problema modului în care vor fi determinaţi angajatorii să majoreze salariile brute pentru a păstra neschimbat netul angajatilor.

Mutarea aduce o simplificare a siste­mu­lui, reduce numărul de contribuţii, nivelul con­tribuţiilor, e mai simplu pentru companii. Dacă mă­sura se implementează simultan cu creşte­rea salariului brut cu 22,75% şi scăderea impo­zitului pe venit la 10%, nu va pierde nimeni, sa­lariul net nu scade şi angajatorii rămân doar cu costul salariului brut.Practic, la un salariu net de 2.100 lei, brutul este 3.000 lei, iar adunând contribuţiile totale ale angajatorului cheltuiala totală a acestuia urcă la circa 3.700 lei. Astfel, pentru a da un salariu net de 2.100 lei, angajatorul plăteşte acum un plus de 75% din net.
De la 1 ianuarie 2018, CAS şi CASS trec la angajat, simultan cu creşterea salariului brut la toţi angajaţii şi scăderea impozitului pe venit la 10%. „Deci salariul net nu scade, iar costul angajatorului va fi tot pe acolo. Practic, de la anul costul angajatorului devine salariul brut.“
Dar, dacă în cazul companiilor de stat ma­jorarea salariilor brute sau menţinerea sala­riu­lui net la un nivel constant şi de la 1 ianuarie 2018 pot fi impuse prin legislaţie, lu­crurile nu sunt la fel de clare şi în cazul me­diului privat, iar propunerea guvernului nu precizează cum se va impune majorarea sala­ri­ilor brute la com­pa­niile private.
Dacă angajatorul nu modifică salariul brut, angajatul va pierde. Nu se menţionează în pro­gram cum se va face această creştere, dar se spu­ne că este pentru toţi angajatorii, nu doar pen­tru cei de la stat.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Firmele înființate după iunie 2012 sunt obligate să realizeze, la momentul începerii activității, o analiză de risc la securitate fizică. Pentru elaborarea acesteia, societățile trebuie să apeleze la serviciile unor experți evaluatori în domeniu, fiind necesare mai multe documente pentru o bună realizare a unei astfel de analize.
Analiza de risc la securitatea fizică este, potrivit normelor în vigoare, un document obligatoriu pentru toate firmele, indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri sau valori cu orice titlu și sunt obligate să asigure protecția acestora.
Totuși, realizarea acestei analize este obligatorie, la acest moment, doar pentru societățile înființate începând cu 12 iunie 2012, cele care trebuie să aibă documentul chiar de la momentul începerii activității, în contextul în care cele înființate anterior termenului amintit au primit recent un nou răgaz din partea autorităților, până la 1 iulie 2018.
Astfel, o firmă înființată în această perioadă e obligată să își facă o analiză de risc, contra-cost, apelând fie la structuri de specialitate, fie la experți abilitați în domeniu (persoane fizice autorizate, firme).
Și dacă într-un articol scris recent am arătat cam care ar fi costurile pe care le presupune elaborarea unei astfel de analize, azi vom prezenta documentele pe care firmele trebuie să le pună la dispoziția evaluatorilor, în vederea efectuării analizei de risc.
În primul rând, este important să amintim că unii evaluatori cer, în momentul solicitării unei oferte pentru realizarea analizei de risc, informații referitoare la tipul firmei sau al unității.
Potrivit unei firme specializate pe realizarea analizei de risc la securitatea fizică, pot fi cerute informații diferite în funcție de tipul unității: pentru unitățile de interes public, unitățile de creditare (bancară sau non-bancară), ATM-uri, centre de procesare, case de schimb valutar, case de amanet, magazine de bijuterii, magazine de arme și muniții, unități poștale, stații tip PECO, spații comerciale mai mici de 500 mp, respectiv mai mari de 500 mp, săli de jocuri și casierii furnizori utilități.
De asemenea, un element important îl reprezintă și numărul de unități pentru care este solicitată evaluarea, precum și suprafața sediului și caracteristicile acestuia (sediu nou, sediu existent care are măsuri de securitate implementate sau sediu existent care nu are măsuri de securitate implementate).
Documentele necesare pentru elaborarea analizei
În ceea ce privește documentele necesare efectuării analizei de risc la securitate fizică, putem aminti, printre altele, de următoarele:
certificat de înregistrare al societății;
certificat constatator;
acte care să ateste dreptul de folosință a obiectivului (imobilului);
extras de carte funciara (cadastru);
schițe, planuri topografice/cadastrale/de situație etc.;
autorizații legale;
instrucțiuni și proceduri PSI;
contractul de prestări servicii încheiat cu prestatorul serviciului de monitorizare (dacă este cazul);
contractul de prestări servicii mentenanță/revizii tehnice a sistemelor tehnice de securitate (dacă este cazul);
contractul de prestări servicii transport bunuri și valori (dacă este cazul);
instrucțiuni și proceduri de mediu;
instrucțiuni/proceduri de acces;
planuri, instucțiuni și proceduri securitate;
existența structurilor de securitate și a personalului cu funcții de securitate internă: manager de securitate, manager de securitatea informației;
licențe pentru societatea de pază;
contract de monitorizare și intervenție;
contract de pază;
plan pază;
contract de monitorizare video;
aviz Centru de Monitorizare și Recepție a Alarmelor;
licență societate instalare sisteme tehnice;
proiect tehnic (antiefracție/sistem video etc.);
planuri de pregătire/training pe domenii (dovada executaăii pregătirii/trainingului);
registru de riscuri;
plan de management al riscului.
De altfel, elaborarea analizei de risc la securitate fizică rămâne valabilă și în cazul unităților care au încheiat contracte cu firme specializate de pază și protecție.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Legislația indemnizației pentru creșterea copilului a fost schimbată astăzi de Guvern, stabilind o limită maximă de 8.500 lei lunar. Prevederea va fi aplicată începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017 atât pentru persoanele care au drepturile stabilite sau solicitate anterior acestei date, cât și pentru situațiile ulterioare.
Conform noii prevederi, indemnizația lunară pentru creșterea copilului va fi stabilită ca și până acum, repectiv la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, cu menținerea cuantumului minim actual de 85 % din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată, insă cu limitarea la un nivel maxim de 8.500 lei. Executivul intervine și pe unele aspecte ce țin de acordarea stimulentului de inserție, în special pentru persoanele care se întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretări diferite în aplicare la nivel național. Guvernul susține că aceste clarificări nu afectează stabilirea și plata stimulentului de inserție, aceasta realizându-se ca și în prezent. Guvernul își justifică decizia prin faptul că, la nivel național, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, circa 1.100 de beneficiari au indemnizații care depășesc 9.000 lei. În prezent, sunt în plată indemnizații care reprezintă de până la 130 ori indemnizația minimă. Cele mai mari cuantumuri sunt de 159.000 lei, respectiv 108.700 lei (în București), 140.000 lei (Arad), 81.000 lei (Vâlcea), 74.000 lei (Constanța), cuantumuri de 50.000 lei – 60.000 lei putând fi regăsite în municipiul București și în județele Galați, Buzău, Dolj, Arad, Dâmbovița etc. Din suma totală care se acordă lunar de la buget pentru plata indemnizației pentru creșterea copilului, de circa 274 milioane lei, aproximativ 130 milioane lei (47,4% din total) reprezintă plăți pentru beneficiarii care primesc cuantumul minim al indemnizației (85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată – 1.233 lei), iar 1.100 de beneficiari primesc o indemnizație mai mare de 8.500 lei, primind aproximativ 16 milioane lei lunar (5,9% din total). Alte state membre ale Uniunii Europene au programe similare, însă nu la fel de generoase ca cel aplicat în România. Majoritatea statelor UE au sisteme de tip contributiv, cu perioade cuprinse între 6 luni și 3 ani (cu diferențe in cazul familiilor monoparentale sau suplimente de perioade în cazul copiilor cu dizabilități), cuantumurile, de regulă, fiind stabilite pornind de la o valoare fixă, la care se adaugă o componentă care ține de perioada lucrată, tipul de contract, numărul de copii și ce alte beneficii mai primește familia. Cel mai mare cuantum al acestui tip de sprijin se înregistrează în Germania, 1.800 euro, România depășind, în prezent, de 19 ori acest cuantum.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Guvernul a adoptat vineri, printr-o hotărâre, un regulament prin care angajații din administrația publică locală vor putea beneficia de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, de până la 15% din salariul de bază, la fel ca în legea anterioară a salarizării.
Potrivit hotărârii, la stabilirea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere următoarele criterii: existența factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului, intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori, durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi, existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare, structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă, scrie News.ro. Nivelul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă este de până la 15% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc; până la 10% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 3 factori de risc; până la 5% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 2 factori de risc. Actul normativ mai prevede că la stabilirea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, pentru a nu afecta echilibrele bugetare, a fost introdusă condiția de a se respecta încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Amenda pentru munca nedeclarată va fi aplicată la limita maximă, de 20.000 lei, pentru fiecare persoană depistată fără contract individual de muncă și nu doar în cazurile în care sunt indentificate mai multe persoane în această situație, conform unei ordonanțe de urgență discutate de Guvern. Primirea la muncă a unei persoane fără contract individual de muncă în formă scrisă, încheiat în ziua anterioară începerii activității, sau primirea acesteia în afara orelor stabilte prin contract part-time vor fi considerate muncă nedeclarată, iar angajatorii vor avea noi obligații privind contractele de muncă.

Argumentul Guvernului este că măsurile sunt necesare deoarece, în prima jumătate a anului, inspectoratele teritoriale de muncă au sesizat organele de cercetare penală cu privire la 349 de fapte de primire la muncă a unui număr mai mare de 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă. Astfel, conform proiectului de ordonanță, munca nedeclarată va reprezenta: a. primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității. b. primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității. c. primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat. d. primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. Ordonanța prevede totodată ca noile contracte individuale de muncă să se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română, anterior începerii activității de către salariat, iar obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul va fi obligat ca, anterior începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă. Tot anterior începerii activității, contractul individual de muncă va fi înregistrat în registrul general de evidentă a salariaților, care se va transmite inspectoratului teritorial de muncă. Angajatorul va fi obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc. În sarcina angajatorului va intra nu doar evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, ci și evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență. Regimul amenzilor pentru nerespectarea acestor norme va fi schimbat semnificativ, astfel încât dacă în prezent Codul Muncii prevede că primirea la muncă a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă este sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, în viitor amenda va fi strict de 20.000 lei pentru fiecare persoană aflată în această situație. ”Impactul stabilirii ca și infracțiune a faptei de a primi la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă nu a fost cel așteptat, fapt care a generat o privare de efecte a reglementării și o discriminare între angajatorii sancționați contravențional în limita maximă a amenzii reglementată de prevederile art. 260 alin. (1) lit. e), respectiv până la 100.000 lei pentru 5 persoane identificate fără contract de muncă, și angajatorii aflați în situația reglementată de art. 264 alin. (4) care, în urma analizei faptei sub aspect infracțional, sunt sancționați cu o eventuală amendă administrativă, al cărei cuantum este extrem de redus (500 – 1.000 lei)”, arată Guvernul. Prin urmare este eliminată limita de 5 persoane stabilite în prezent de Codul muncii și fapta este stabilită drept contravenție indiferent de numărul de persoane identificate că prestează muncă nedeclarată. Actul normativ introduce și noi tipuri de amenzi, astfel: – primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; – primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat, cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; – primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată. În cazul constatării săvârșirii uneia dintre aceste fapte, inspectorul de muncă poate dispune, ca sancțiune complementară, sistarea activității locului de muncă organizat. Angajatorul va putea relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale aplicate și după ce demonstrează că a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității, inclusiv prin încheierea contractului individual de muncă, transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților sau, după caz, încetarea suspendării contractului individual de muncă și constituirea și plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pe perioada în care a prestat activitate nedeclarată. Ordonanța mai prevede că primirea la muncă a unei persoane aflate în situație de ședere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. UPDATE ora 15.17 Guvernul a anunțat că a aprobat ordonanța de urgență care introduce reglementări noi în Codul muncii privind munca nedeclarată Mai jos comunicatul integral al Guvernului: „Angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, se prevede în Ordonanța de urgență de modificare și completare a Codului muncii, adoptată de Executiv în ședința de astăzi. Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidență a salariaților. Modificarea Codului muncii vizează adaptarea legislației naționale la noile provocări cu care se confruntă autoritățile, în special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate. Astfel, actul normativ reglementează situațiile care constituie muncă nedeclarată: Ø Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității; Ø Primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; Ø Primirea la muncă a unui salariat în perioada în acre acesta are contractul individual de muncă suspendat; Ø Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial. De asemenea, se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent, pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate. Totodată, inspectorii de muncă vor avea competența de a sista activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată. Totodată, în vederea încurajării contravenientului la conformare și la plata benevolă a amenzii contravenționale, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancționare. Altă modificare stabilește că primirea la muncă a unei persoane aflată ilegal în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Dacă simți că vei face infarct, ai în jur de 10 secunde să reacționezi înainte să îți pierzi cunoștința. Un gest care îți poate salva viața e tusea. Tușește cu putere, încontinuu și respiră adânc.

Respirația adâncă te ajută să menții nivelul corect de oxigen, iar tusea ajută circulația sanguină și normalizează bătăile inimii.
Respirația adâncă și tusea trebuie repetate la fiecare două secunde, până la sosirea ambulanței.
În cazul în care începi să te simți mai bine, oprește-te din tușit.