Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Locul de munca oferit de un angajator ar trebui sa fie respecte anumite norme de securitate si sanatate in munca, astfel incat salariat sa fie in siguranta din toate punctele de vedere.
In anul 2017, Inspectia Muncii a hotarat continuarea Campaniei europene „Locuri de munca sigure si sanatoase pentru toate varstele” care are la baza constatarile proiectului-pilot al Parlamentului European „Munca in conditii mai bune de securitate si sanatate la orice varsta” 2013-2015, coordonat de Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca.

Numarul persoanelor de peste 60 de ani creste cu peste doua milioane in fiecare an in Europa, ceea ce face ca proportia lucratorilor mai in varsta sa devina tot mai mare in comparatie cu cea a lucratorilor mai tineri.
IMPORTANT! Pentru fiecare persoana cu varsta mai mare de 65 de ani in UE exista 4 persoane cu varsta adecvata de munca. Pana in 2060 vor fi doar 2 persoane.
Campania din 2017 propune o abordare noua, avandu-se in vedere si persoanele tinere, intrucat angajatorii trebuie sa constientizeze ca un lucrator tanar, de regula situat in esantionul de 16-30 ani, este mult mai predispus accidentelor de munca din cauza lipsei de experienta, cat si din cauza ca nu constientizeaza efectele expunerii la pericole.
Esantioanele selectate de salariati in varsta (51-65 ani), respectiv de tineri (16-30 ani) vor fi implicate activ in desfasurarea campaniei, intrucat parerea lor va fi sondata pe baza completarii unor chestionare referitoare la conditiile de munca ale acestora.
In acest context, se vor identifica grupurile de lucratori care vor fi chestionati cu privire la conditiile de munca de la locul de munca care vor cuprinde in masura in care este posibil trei categorii de salariati:
manageri,
conducatori ai locurilor de munca
lucratori de executie.

Reamintim tuturor ca angajatorul are anumite obligatii in ceea ce priveste sanatatea si securitatea in munca, in conformitate cu art. 10 din Legea nr. 319/2006.
Conform acesteia, angajatorii trebuie:
– sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente;
– sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

Incepem prin a mentiona ca pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 319/2006, angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.
Desigur ca numarul acestor lucratori, instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice unitatii in cauza.
IMPORTANT: pentru acordarea primului ajutor, instruirile se fac, de regula, prin filiale ale Crucii Rosii sau prin unitati SMURD, dar pot fi implicati si medicii de medicina muncii.
In acest context, este absolut necesar ca o persoana sa fie nominalizata si instruita pe fiecare centru, avand in vedere ca in situatii critice primul ajutor se acorda imediat.
ATENTIE! Incalcarea dispozitiilor legate de organizarea activitatii de acordare a primului ajutor se sanctioneaza contraventional de catre inspectorii ITM cu amenda de la 3.000 la 6.000 lei.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidenţă a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, se prevede în noua Ordonanța de urgență de modificare și completare a Codului muncii.

Această reglementare creează posibilitatea verificării în timp real a formei de angajare a persoanelor care desfășoară activitate la locul de muncă controlat, prin confruntarea imediată a datelor existente în documente cu cele transmise în registrul general de evidență a salariaților.
Modificarea Codului muncii vizează adaptarea legislației naționale la noile provocări cu care se confruntă autoritățile, în special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate.
Astfel, actul normativ reglementează situațiile care constituie muncă nedeclarată:
 Primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în forma scrisă, în ziua anterioară începerii activității;
 Primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
 Primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;
 Primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial.
De asemenea, se înăsprește regimul sancționator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite până în prezent, pentru încadrarea faptei ca și contravenție și creșterea cuantumului amenzii contravenționale aplicate. Totodată, inspectorii de muncă vor avea competența de a sista activitatea locului de muncă supus controlului în cazurile în care constată cazuri de muncă nedeclarată.
Totodată, în vederea încurajării contravenientului la conformare și la plata benevolă a amenzii contravenționale, s-a instituit posibilitatea achitării a jumătate din amendă în termen de cel mult 48 de ore de la data comunicării procesului verbal de sancționare.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
ITM aduce la cunoştinţă faptul că în perioadele cu temperaturi ce depăşesc +37°C, angajatorii sunt obligaţi să asigure măsuri minimale pentru ameliorarea condiţiilor de muncă ce constă în:
– reducerea intensităţii şi ritmului activităţilor fizice,
– asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă,
– alternarea efortului dinamic cu cel static,
– alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus în locuri umbrite,
– duşuri şi echipament individual de protecţie,
– iar pentru menţinerea stării de sănătate a angajaţilor, trebuie să li se asigure apa minerală (câte 2-4 litri/persoană/schimb).

Angajatorii care se află în imposibilitatea de a asigura condiţiile prevăzute mai sus, de comun acord cu sindicatele sau reprezentanţii salariaţilor vor lua măsuri de reducere a duratei zilei de lucru, eşalonarea pe două perioade a zilei de lucru (până la ora 11 şi după ora 17), întreruperea colectivă a lucrului cu asigurarea continuităţii în locurile în care aceasta nu poate fi întreruptă.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Executivul a înlocuit pedeapsa cu închisoarea pe care ar fi trebuit să o primească angajatorii care primeau mai mult de cinci angajaţi la negru cu o amendă contravenţională mai mare, conformunei decizii luate în şedinţa de guvern de vineri.

Pare că măsura amenzii este mai realistă decât cea a aplicării unei pedepse penale. Dintr-o perspectivă, considerarea ca infracţiune avea un avantaj psihologic, angajatorul temându-se totuşi de un dosar penal şi eventual de o condamnare penală.
Realist analizând, există foarte puţine condamnări. Aplicarea unei pedepse contravenţionale ar avea avantajul unei aplicări certe şi rapide a măsurii prohibitive.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Obținerea autorizației de securitate la incendiu reprezintă o obligație esențială în sarcina investitorilor sau a beneficiarilor investițiilor, după caz, autorizația certificând astfel îndeplinirea cerinței esențiale – securitate la incendiu, în cazurile prevăzute de lege în care aceasta este obligatorie. În contextul în care de-a lungul timpului, în special ca urmare a tragediei din Clubul Colectiv, s-au constatat numeroase situații în care construcțiile nu erau autorizate privind securitatea la incendiu, legiuitorul român a acordat posibilitatea de intrare în legalitate pentru construcțiile și amenajările care au fost puse în funcțiune fără obținerea în prealabil a autorizației. Termenul propus pentru intrarea în legalitate este 30 septembrie 2017 Inițial, s-a acordat posibilitatea de a obține autorizația de securitate la incendiu, până la data de 31 decembrie 2016 (prin O.U.G. nr. 52/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor). Apoi, acest termen a fost prelungit până la data de 30 iunie 2017, prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2016 („O.G. nr. 17/2016”), pentru ca ulterior, prin Proiectul de Lege privind aprobarea O.G. nr. 17/2016 („Proiectul de Lege”) să fie propusă prelungirea termenului până la data de 30 septembrie 2017. Proiectul de Lege a fost trimis către Președintele României la data de 7 iunie 2017 în vederea promulgării. De asemenea, prin Proiectul de Lege s-a adus un alt amendament în favoarea celor care inițiază procedura de intrare în legalitate. Astfel, solicitanții care depun până la data de 30 septembrie 2017 documentația pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu sau care au proiecte în avizare pentru finanțare, sunt exceptați de la aplicarea amenzilor, sub condiția ca termenul de conformare să nu depășească totuși data de 31 decembrie 2017.

Efectele termenului de grație Pe perioada termenului de grație (i.e. până la 30 septembrie 2017, dacă Proiectul de Lege este promulgat) lipsa autorizației de securitate la incendiu, în cazurile în care aceasta este obligatorie, nu se sancționează. Răspunderea în ceea ce privește funcționarea construcțiilor și amenajărilor din punctul de vedere al asigurării cerinței de securitate la incendiu revine însă în exclusivitate beneficiarilor investițiilor. Menționăm de asemenea că, Inspectoratele pentru Situațiile de Urgență competente fac controale iar lipsa autorizației se constată însă nu se sancționează. Orice alte deficiențe constatate pe perioada acestor controale în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de prevenție și securitate la incendiu sunt însă sancționate potrivit prevederilor legale aplicabile. Mai mult decât atât, conform informațiilor comunicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență („IGSU”), numărul controalelor a crescut în anul 2016 cu 13% față de anul anterior. În plus, termenul de grație nu se aplică în situațiile în care se constată încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului. Situația actuală Situația privind autorizațiile de securitate la incendiu obținute până în acest moment în România, nu este una satisfăcătoare. Astfel, enumerând exemplificativ, doar 50% dintre instituțiile care au nevoie de o astfel de autorizație, o dețin, existând peste 2.000 de unități de învățământ care nu au obținut autorizația de securitate la incendiu astfel cum rezultă din dezbaterile asupra Proiectului de Lege ce au avut loc în Camera Deputaților. Statisticile comunicate de IGSU arată însă că drumul către intrarea în legalitate în acest domeniu, începe a fi urmat de cât mai mulți investitori sau beneficiari cărora le incumbă obligația de obținere a autorizației de securitate la incendiu. Astfel, se observa o creștere majoră a numărului total de autorizații și avize de securitate la incendiu emise în 2016, cu aproximativ 24% mai mare decât în anul anterior. De asemenea, în 2016 s-a înregistrat și o creștere semnificativă a solicitărilor de eliberare a acestor acte administrative față de anul 2015, respectiv de 49%, iar față de anul 2014, de 65%. Concluzie În lumina acestor date statistice putem concluziona că se observa o creștere a gradului de conformare voluntară față de obligațiile de autorizare în domeniul securității la incendiu. Implicit aceasta creștere ar putea indica și o conștientizare mai mare a riscurilor derivând din nerespectarea cerințelor de securitate la incendiu și a obligațiilor de prevenție în general. În concluzie, demersul legiuitorului român transpus prin modificările legislative survenite în acest domeniu, respectiv prin prelungirea termenului pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu, precum și scutirea de la plata amenzilor a celor care au depus documentația până la data de 30 septembrie 2017, are o influență general pozitivă.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
De la 1 ianuarie 2018, CAS si CASS trec la angajat, simultan cu cresterea salariului brut la toti angajatii si scaderea impozitului pe venit. Trecerea contributiilor sociale la angajat ridica problema modului în care vor fi determinaţi angajatorii să majoreze salariile brute pentru a păstra neschimbat netul angajatilor.

Mutarea aduce o simplificare a siste­mu­lui, reduce numărul de contribuţii, nivelul con­tribuţiilor, e mai simplu pentru companii. Dacă mă­sura se implementează simultan cu creşte­rea salariului brut cu 22,75% şi scăderea impo­zitului pe venit la 10%, nu va pierde nimeni, sa­lariul net nu scade şi angajatorii rămân doar cu costul salariului brut.Practic, la un salariu net de 2.100 lei, brutul este 3.000 lei, iar adunând contribuţiile totale ale angajatorului cheltuiala totală a acestuia urcă la circa 3.700 lei. Astfel, pentru a da un salariu net de 2.100 lei, angajatorul plăteşte acum un plus de 75% din net.
De la 1 ianuarie 2018, CAS şi CASS trec la angajat, simultan cu creşterea salariului brut la toţi angajaţii şi scăderea impozitului pe venit la 10%. „Deci salariul net nu scade, iar costul angajatorului va fi tot pe acolo. Practic, de la anul costul angajatorului devine salariul brut.“
Dar, dacă în cazul companiilor de stat ma­jorarea salariilor brute sau menţinerea sala­riu­lui net la un nivel constant şi de la 1 ianuarie 2018 pot fi impuse prin legislaţie, lu­crurile nu sunt la fel de clare şi în cazul me­diului privat, iar propunerea guvernului nu precizează cum se va impune majorarea sala­ri­ilor brute la com­pa­niile private.
Dacă angajatorul nu modifică salariul brut, angajatul va pierde. Nu se menţionează în pro­gram cum se va face această creştere, dar se spu­ne că este pentru toţi angajatorii, nu doar pen­tru cei de la stat.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Firmele înființate după iunie 2012 sunt obligate să realizeze, la momentul începerii activității, o analiză de risc la securitate fizică. Pentru elaborarea acesteia, societățile trebuie să apeleze la serviciile unor experți evaluatori în domeniu, fiind necesare mai multe documente pentru o bună realizare a unei astfel de analize.
Analiza de risc la securitatea fizică este, potrivit normelor în vigoare, un document obligatoriu pentru toate firmele, indiferent de natura capitalului social, care dețin bunuri sau valori cu orice titlu și sunt obligate să asigure protecția acestora.
Totuși, realizarea acestei analize este obligatorie, la acest moment, doar pentru societățile înființate începând cu 12 iunie 2012, cele care trebuie să aibă documentul chiar de la momentul începerii activității, în contextul în care cele înființate anterior termenului amintit au primit recent un nou răgaz din partea autorităților, până la 1 iulie 2018.
Astfel, o firmă înființată în această perioadă e obligată să își facă o analiză de risc, contra-cost, apelând fie la structuri de specialitate, fie la experți abilitați în domeniu (persoane fizice autorizate, firme).
Și dacă într-un articol scris recent am arătat cam care ar fi costurile pe care le presupune elaborarea unei astfel de analize, azi vom prezenta documentele pe care firmele trebuie să le pună la dispoziția evaluatorilor, în vederea efectuării analizei de risc.
În primul rând, este important să amintim că unii evaluatori cer, în momentul solicitării unei oferte pentru realizarea analizei de risc, informații referitoare la tipul firmei sau al unității.
Potrivit unei firme specializate pe realizarea analizei de risc la securitatea fizică, pot fi cerute informații diferite în funcție de tipul unității: pentru unitățile de interes public, unitățile de creditare (bancară sau non-bancară), ATM-uri, centre de procesare, case de schimb valutar, case de amanet, magazine de bijuterii, magazine de arme și muniții, unități poștale, stații tip PECO, spații comerciale mai mici de 500 mp, respectiv mai mari de 500 mp, săli de jocuri și casierii furnizori utilități.
De asemenea, un element important îl reprezintă și numărul de unități pentru care este solicitată evaluarea, precum și suprafața sediului și caracteristicile acestuia (sediu nou, sediu existent care are măsuri de securitate implementate sau sediu existent care nu are măsuri de securitate implementate).
Documentele necesare pentru elaborarea analizei
În ceea ce privește documentele necesare efectuării analizei de risc la securitate fizică, putem aminti, printre altele, de următoarele:
certificat de înregistrare al societății;
certificat constatator;
acte care să ateste dreptul de folosință a obiectivului (imobilului);
extras de carte funciara (cadastru);
schițe, planuri topografice/cadastrale/de situație etc.;
autorizații legale;
instrucțiuni și proceduri PSI;
contractul de prestări servicii încheiat cu prestatorul serviciului de monitorizare (dacă este cazul);
contractul de prestări servicii mentenanță/revizii tehnice a sistemelor tehnice de securitate (dacă este cazul);
contractul de prestări servicii transport bunuri și valori (dacă este cazul);
instrucțiuni și proceduri de mediu;
instrucțiuni/proceduri de acces;
planuri, instucțiuni și proceduri securitate;
existența structurilor de securitate și a personalului cu funcții de securitate internă: manager de securitate, manager de securitatea informației;
licențe pentru societatea de pază;
contract de monitorizare și intervenție;
contract de pază;
plan pază;
contract de monitorizare video;
aviz Centru de Monitorizare și Recepție a Alarmelor;
licență societate instalare sisteme tehnice;
proiect tehnic (antiefracție/sistem video etc.);
planuri de pregătire/training pe domenii (dovada executaăii pregătirii/trainingului);
registru de riscuri;
plan de management al riscului.
De altfel, elaborarea analizei de risc la securitate fizică rămâne valabilă și în cazul unităților care au încheiat contracte cu firme specializate de pază și protecție.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Legislația indemnizației pentru creșterea copilului a fost schimbată astăzi de Guvern, stabilind o limită maximă de 8.500 lei lunar. Prevederea va fi aplicată începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017 atât pentru persoanele care au drepturile stabilite sau solicitate anterior acestei date, cât și pentru situațiile ulterioare.
Conform noii prevederi, indemnizația lunară pentru creșterea copilului va fi stabilită ca și până acum, repectiv la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, cu menținerea cuantumului minim actual de 85 % din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată, insă cu limitarea la un nivel maxim de 8.500 lei. Executivul intervine și pe unele aspecte ce țin de acordarea stimulentului de inserție, în special pentru persoanele care se întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de finalizarea perioadei de concediu pentru creșterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretări diferite în aplicare la nivel național. Guvernul susține că aceste clarificări nu afectează stabilirea și plata stimulentului de inserție, aceasta realizându-se ca și în prezent. Guvernul își justifică decizia prin faptul că, la nivel național, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizație pentru creșterea copilului, circa 1.100 de beneficiari au indemnizații care depășesc 9.000 lei. În prezent, sunt în plată indemnizații care reprezintă de până la 130 ori indemnizația minimă. Cele mai mari cuantumuri sunt de 159.000 lei, respectiv 108.700 lei (în București), 140.000 lei (Arad), 81.000 lei (Vâlcea), 74.000 lei (Constanța), cuantumuri de 50.000 lei – 60.000 lei putând fi regăsite în municipiul București și în județele Galați, Buzău, Dolj, Arad, Dâmbovița etc. Din suma totală care se acordă lunar de la buget pentru plata indemnizației pentru creșterea copilului, de circa 274 milioane lei, aproximativ 130 milioane lei (47,4% din total) reprezintă plăți pentru beneficiarii care primesc cuantumul minim al indemnizației (85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată – 1.233 lei), iar 1.100 de beneficiari primesc o indemnizație mai mare de 8.500 lei, primind aproximativ 16 milioane lei lunar (5,9% din total). Alte state membre ale Uniunii Europene au programe similare, însă nu la fel de generoase ca cel aplicat în România. Majoritatea statelor UE au sisteme de tip contributiv, cu perioade cuprinse între 6 luni și 3 ani (cu diferențe in cazul familiilor monoparentale sau suplimente de perioade în cazul copiilor cu dizabilități), cuantumurile, de regulă, fiind stabilite pornind de la o valoare fixă, la care se adaugă o componentă care ține de perioada lucrată, tipul de contract, numărul de copii și ce alte beneficii mai primește familia. Cel mai mare cuantum al acestui tip de sprijin se înregistrează în Germania, 1.800 euro, România depășind, în prezent, de 19 ori acest cuantum.

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Guvernul a adoptat vineri, printr-o hotărâre, un regulament prin care angajații din administrația publică locală vor putea beneficia de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, de până la 15% din salariul de bază, la fel ca în legea anterioară a salarizării.
Potrivit hotărârii, la stabilirea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă se au în vedere următoarele criterii: existența factorilor nocivi și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului, intensitatea de acțiune a factorilor nocivi sau asocierea acestor factori, durata de expunere la acțiunea factorilor nocivi, existența unor condiții de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de îmbolnăvire sau de accidentare, structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă, scrie News.ro. Nivelul sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă este de până la 15% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 4 factori de risc; până la 10% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 3 factori de risc; până la 5% din salariul de bază, pentru personalul care își desfășoară activitatea sub influența a 2 factori de risc. Actul normativ mai prevede că la stabilirea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă, pentru a nu afecta echilibrele bugetare, a fost introdusă condiția de a se respecta încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.