SERVICII PROFESIONALE !

Regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
– reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
– reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
-drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
– procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
-reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
– abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
-reguli referitoare la procedura disciplinara;
-modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
-criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

Recomandari referitoare la completarea Capitolului: Reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca:

a) Conducerea societatii are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru protejarea vietii si sanatatii salariatilor, inclusiv pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale, de a asigura securitatea si sanatatea salariatilor in toate aspectele legate de munca, punerea in aplicare a organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia;

b) In acest sens, la nivelul societatii se vor identifica factorii de risc pentru sanatate si securitate in munca. Rolul acestuia este de a stabili sistemul de factori tehnici si nocivi care actioneaza asupra salariatilor in procesul muncii precum si masurile organizatorice sau disciplinare care se impun si asigura controlul activitatii de protectie a muncii;

c) Normele de protectie a muncii stabilesc masuri generale de protectie a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatilor, masuri de protectie a muncii specifice pentru anumite profesii sau anumite activitati, masuri de protectie specifice aplicabile anumitor categorii de personal;

d) Angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea salariatilor sai in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Instruirea se realizeaza periodic, prin modalitati specifice stabilite de comun acord de catre angajator, impreuna cu comitetul de securitate si sanatate in munca si cu sindicatul. Durata si periodicitatea instruirii se realizeaza in conformitate cu Programul de instruire-testare;

e) Angajatorul trebuie sa stabileasca in fisa postului atributiile si raspunderea angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;

f) Angajatul trebuie sa ia la cunostinta de conditiile de munca si masurile de prevenire a accidentelor de munca;

g) Salariatii au dreptul, dupa caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusa a timpului de lucru gravide si lauze, alimentatie de protectie, echipament individual de protectie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare;

h) Salariatii care lucreaza in conditii speciale de munca vor fi supusi obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare;

De retinut:
Regulamentul intern se aduce la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului pe baza de semnatura si isi produce efectele fata de salariati din momentul informarii acestora.

Prin Ordinul 953/783/2017 se aprobă Procedura de prelungire a concediului medical peste 183 de zile pentru cel mult 90 de zile, în raport cu evoluția cazului și cu rezultatele acțiunilor de recuperare.

Actul normativ stabileşte că, în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale, medicul curant (specialist sau primar) care monitorizează afecțiunea ce a determinat incapacitatea temporară de muncă poate să formuleze în atenția medicului expert al asigurărilor sociale o propunere de prelungire a concediului medical peste durata de 183 de zile, pentru evitarea pensionării de invaliditate.

Astfel, prelungirea concediului medical peste durata de 183 de zile se poate acorda pentru o durată de cel mult 90 de zile, în raport cu evoluția afecțiunilor prezentate și cu rezultatele acțiunilor de recuperare, în scopul evitării pensionării pe motiv de invaliditate și menținerii în activitate a asiguratului.

Documente necesare pentru prelungirea concediului medical şi depunere

Documentaţia medicală care trebuie depusă pentru prelungirea concediului medical peste 183 de zile trebuie să conţină obligatoriu următoarele:

biletul/biletele de ieșire din spital (copie);
rezultatele analizelor de laborator, investigațiilor funcționale și imagistice care susțin diagnosticul clinic (copie);
evoluția și prognosticul de recuperare și tratamentele efectuate (copie);
referatul medical întocmit de medicul curant (copie);
adeverința cuprinzând numărul zilelor de concediu medical acumulate în ultimele 12/24 de luni (copie);
referatul de prezentare completat de medicul expert al asigurărilor sociale (original).
Documentația medicală se depune la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă din subordinea casei teritoriale de pensii, în funcție de domiciliul asiguratului.

În situația în care pacientul este internat într-o unitate medicală, documentația medicală se depune la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă din raza teritorială a unității medicale respective.

Medicul curant menționat va înainta propunerea de prelungire a concediului medical peste 183 de zile la cabinetul teritorial de expertiză medicală a capacității de muncă cu cel puțin 20 de zile înaintea expirării duratei maxime de concediu medical.

Aprobarea sau respingerea cererii de prelungire a concediului medical

Medicul expert al asigurărilor sociale va transmite către Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă (INEMRCM) documentația medicală care fundamentează solicitarea de prelungire a concediului medical peste durata de 183 de zile, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data înregistrării propunerii.

Documentația medicală transmisă către INEMRCM de medicul expert va fi analizată la nivelul Comisiei superioare de expertiză medicală a capacității de muncă din cadrul INEMRCM, avându-se în vedere diagnosticul clinic, evoluția cazului, măsurile terapeutice aplicate, rezultatele acestora și prognosticul de recuperabilitate.

Avizul favorabil sau, după caz, nefavorabil al Comisiei superioare va fi motivat în fapt pe documentația medicală analizată la nivelul acestei structuri și fundamentat în drept pe dispozițiile cuprinse în OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, Normele de aplicare a acesteia şi procedura de prelungire.

Avizul favorabil va cuprinde numărul zilelor de concediu medical avizate, perioada avizată, precum și eventuale observații. Avizul nefavorabil al Comisiei superioare de expertiză medicală va cuprinde succint motivele care au condus la neaprobarea prelungirii concediului medical peste durata de 183 de zile.

Avizul favorabil sau, după caz, nefavorabil va fi transmis către medicul expert al asigurărilor sociale care l-a solicitat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării la INEMRCM a solicitării de avizare.

Ulterior, în maxim 3 zile lucrătoare, medicul expert va comunica, printr-un aviz, medicului curant care a solicitat prelungirea concediului medical concluziile Comisiei superioare în vederea eliberării certificatului/ certificatelor de concediu medical.

Inspectia Muncii organizeaza, la nivel national, Saptamana Europeana de Securitate si Sanatate in Munca cu tema ‘Prevenirea riscurilor generate de substante periculoase’.

La nivelul Uniunii Europene se organizeaza Campania pentru locuri de munca sigure si sanatoase 2018-2019, prin Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca (EU-OSHA).
Campania se va desfasura, la nivel national, pe parcursul trimestrelor III si IV si se va finaliza prin organizarea a 4 simpozioane regionale, in judetele Tulcea, Brasov, Bistrita-Nasaud si Ialomita, informeaza Inspectia Muncii. In cadrul acestor evenimente vor fi prezentate bune practici in domeniul SSM, ce pot contribui la imbunatatirea sanatatii si a vietii profesionale, precum si alte informatii privind problematica substantelor periculoase.

Regulamentul intern al unei companii prevede fapte care constituie abateri disciplinare. In principal, vorbim despre nerespectarea obligatiilor de serviciu si nereprezentarea intereselor societatii.

Angajatorul are dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor sai de fiecare data cand constata ca acestia au comis o abatere disciplinara, asa cum este stipulat in Codul Muncii.
In primul rand, trebuie sa stabilim ce este abaterea disciplinara. Aici se incadreaza fapta savarsita cu vinovatie de catre salariat care are legatura cu munca si prin care a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca, contractul colectiv de munca, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici. Este suficient ca angajatul sa incalce cel putin una din prevederile incluse intr-un singur document dintre cele mentionate anterior pentru a putea fi sanctionat disciplinar.
O companie poate emite urmatoarele sanctiuni disciplinare:
avertisment scris
retrogradare din functie si, implicit, scaderea salariului pentru o perioada de maximum 60 de zile
reducerea salariului de baza pentru maximum 3 luni cu 5%-10%
desfacerea disciplinara a contractului individual de munca
Este, totusi, important sa mentionam ca stabilirea unui alt cadru sanctionator, prin lege speciala or prin statute profesionale aprobate, inseamna ca se vor aplica acele prevederi.
Important! In termen de 12 luni sanctiunea disciplinara va fi radiata, daca angajatul nu face subiectul unei noi abateri disciplinare.
In al doilea rand, trebuie sa intelegem cum se stabileste o sanctiune disciplinara. Angajatorul va evalua situatia si va aplica o masura in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsita de salariat, avand in vedere urmatoarele:
imprejurarile
gradul de vinovatie
consecintele abaterii disciplinare
comportamentul general al salariatului in timpul serviciului
eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior
Finalmente, intelegem din prevederile incluse in Codul Muncii ca nicio masura, cu exceptia avertismentului scris, nu poate fi dispusa inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

Principalele probleme de sanatate ce pot aparea ca urmare a activitatii intr-un birou sunt afectiunile musculo-scheletice, stresul, boli cardiovasculare si oboseala vizuala. Angajatorul are obligatia de a analiza postul de munca, de a furniza informatii si de a instrui lucratorii, de a planifica rutina zilnica de lucru, de a proteja ochii si vederea lucratorilor.

Afectiunile musculo-scheletice afecteaza de regula spatele, gatul, umerii si membrele superioare, insa pot afecta si membrele inferioare. In aceasta categorie se incadreaza orice leziune sau afectiune a articulatiilor sau a altor tesuturi. Problemele de sanatate pot varia de la dureri si disconforturi minore pana la afectiuni mai grave, care necesita repaus sau tratament medical. In situatii cronice se poate ajunge chiar la infirmitate si la necesitatea de a abandona activitatea profesionala. O organizare ergonomica a postului de munca din birou ajuta lucratorul sa mentina o postura confortabila, neutra a corpului, cu incheieturile aliniate in mod natural, reducand stresul si solicitarea muschilor, tendoanelor si a sistemului scheletic, minimizand riscul de dezvoltare a afectiunilor musculo-scheletice.
Stresul la locul de munca se defineste ca fiind procesul in cadrul caruia solicitarile ambientale compromit sau depasesc capacitatea de adaptare a unui organism, provocand schimbari biologice care pot incadra persoana respectiva in categoria celor cu risc de imbolnavire profesionala.
Pe langa factorii de risc care determina stresul psihic exista si factori de risc care au legatura cu caracteristicile locului de munca, respectiv cu postura lucratorului in timpul lucrului. In cazul in care lucratorul sta pe scaun prea mult timp, aceasta pozitie nenaturala determina suprasolicitarea organismului. Din acest punct de vedere, statul pe scaun al lucratorului in timpul lucrului este un factor de stres fizic.
Sindromul de oboseala vizuala la calculator reprezinta o afectiune ce apare ca urmare a focalizarii privirii pe un monitor pentru perioade de timp indelungate, mai mult de 3 ore pe zi, fara intrerupere. Sindromul de oboseala vizuala la calculator apare mai frecvent la adultii sub 55 ani si, de obicei, mai frecvent la femei decat la barbati, iar simptomele sunt corelate cu numarul de ore petrecute in fata calculatorului si cu instalarea lor de obicei dupa ora 3 pm. Aceste simptome sunt determinate in special prin doua componente, respectiv: tulburari ale acomodatiei si sindromul de ochi uscat.
Efecte negative ale muncii de birou
Bolile de inima
Atunci cand stam jos pentru mult timp, muschii ard mai putine calorii, iar sangele curge mai lent, permitandu-le acizilor grasi sa blocheze mai usor inima. Sederea prelungita a fost asociata de mult timp cu niveluri crescute ale presiunii arteriale si ale colesterolului. De asemenea, oamenii care sunt extrem de sedentari au de doua ori mai multe sanse de a suferi de o boala de inima, comparativ cu cei care au o viata activa.
Pancreas hiperproductiv
Pancreasul produce insulina, un hormon care transporta glucoza la celule pentru a asigura necesarul de energie. Insa, celulele din muschii inactivi nu raspund la fel de usor la insulina, iar pancreasul produce din ce in ce mai multa. Acest proces poate duce la diabet sau alte boli. Insulina incepe sa decline chiar si dupa o singura zi de stat mult pe scaun.
Cancer de colon
Studiile au asociat statul mult pe scaun cu un risc mai mare de cancer de colon. Motivul pentru care statul pe scaun favorizeaza aparitia acestor boli este neclar, insa oamenii de stiinta au formulat o teorie care stabileste ca producerea in exces a insulinei incurajeaza cresterea in exces a celulelor. O alta teorie precizeaza ca miscarea creste nivelul de antioxidanti naturali care distrug celulele daunatoare si pe cele care cauzeaza cancerul, cunoscute sub numele de radicali liberi.
Abdomen moale
Cand stam in picioare sau cand ne miscam, muchii abdominali ne ajuta sa stam in pozitie verticala. Insa, atunci cand stam pe scaun ei nu mai sunt folositi, muschii tensionati ai spatelui si cu cei abdominali slabi formeaza o alianta care poate forta arcul natural al coloanei vertebrale, ducand la hiperlordoza si lordoza.
Contractia soldurilor
Incheieturile flexibile ale soldurilor ne ajuta sa ne mentinem echilibrul, insa oamenii care stau mult timp pe scaun isi extind rareori muschii flexori in fata, motive pentru care acestia se scurteaza si devin mai rigizi. Acest fenomen limiteaza o gama de miscari si lungimea pasului. Studiile au indicat ca mobilitatea redusa a soldurilor este unul dintre motivele principale pentru care cad persoanele in varsta.
Circulatie proasta
Statul pe scaun pentru perioade lungi de timp incetineste circulatia sangelui, fapt ce conduce la acumularea fluidelor la nivelul picioarelor. Problemele cauzate de acest fenomen variaza de la glezne umflate si varice la formarea cheagurilor de sange, adica la tromboza venoasa profunda.
Oase moi
Activitatile precum mersul pe jos sau alergatul stimuleaza soldurile si oasele din partea inferioara a corpului, cu scopul de a le determina pe acestea sa devina mai groase, mai dense si mai puternice. In prezent, medicii spun ca actuala crestere a cazurilor de osteoporoza este cauzata de lipsa de activitate.
Gat incordat
Daca in majoritatea timpului stam la birou, ne putem afecta vertebrele cervicale prin inclinarea capului in fata, spre monitor, sau inclinarea lui in lateral, pentru a tine un telefon mobil cu umarul. Acest obicei poate duce la dezechilibre permanente.
Spate si umeri inflamati
Gatul nu este singurul care are de suferit din cauza pozitiei nefiresti pe care o adoptam noi. Atunci cand stam aplecati spre monitor sau tastatura, umerii si muschii spatelui fac o extensie exagerata.
Coloana inflexibila
Daca nu miscam coloana vertebrala, ea devina inflexibila si usor de vatamat in activitati banale. Atunci cand ne deplasam, discurile moi dintre vertebre se extind si se contracta ca niste bureti care absorb sange si substante nutritive proaspete. Cand stam jos mult timp, discurile sunt strivite inegal si isi pierd din spongiozitate.
Probleme ale discurilor intervertebrale
Oamenii care stau mai mult timp jos au mai multe sanse de a suferi de hernie de disc lombara.
Cefalee
Privitul indelungat in monitor poate conduce la diferite probleme de vedere, favorizand inclusiv durerile de cap si migrenele. Multe dintre aceste efecte sunt temporare si dispar daca evitam sa privim ore in sir in monitor si daca ne obisnuim sa facem pauze regulate de cateva minute.
Stres
Stresul este un alt efect advers al jobului de birou, care poate afecta atat sanatatea angajatilor, cat si evolutia companiei, in timp.
Sindromul de tunel carpian
Tastatul excesiv este o cauza binecunoscuta a sindromului de tunel carpian, o afectiune neurologica aparuta la nivelul mainii si incheieturii, prin compresia nervului median la nivelul articulatiei pumnului. Se caracterizeaza printr-o durere puternica si poate provoca daune permanente ale nervilor si deteriorarea muschilor.
Sedentarism, obezitate, diabet zaharat
Majoritatea cladirilor de birouri sunt concepute pentru a oferi putina libertate de miscare, fapt care favorizeaza cresterea in greutate, aparitia obezitatii si a diabetului zaharat. Medicii de medicina muncii recomanda mai multa miscare la locul de munca si evitarea statului pe scaun mai mult de 3 ore/zi in continuu.

Cum ne distruge corpul statul pe scaun?
Statul pe scaun inseamna ca o persoana nu consuma suficient de multa energie. Un angajat care munceste la birou poate arde numai 300 de calorii pe zi in timpul programului, in timp ce o munca ce presupune si efort fizic poate duce la arderea a circa 2300 de calorii in acelasi interval de timp. Timpul petrecut la munca, stand pe scaun, se adauga timpului petrecut acasa in fata televizorului, a calculatorului, in masina etc. Astfel, oamenii au ajuns sa stea pe scaun mai mult de 9 ore pe zi. Tinand cont ca organismul uman nu a fost conceput pentru a sta atat timp pe scaun, postura aceasta streseaza, suprasolicitand organismul neadaptat.

Imediat cum ne asezam pe scaun activitatea electrica in muschii de la picioare se opreste, rata de ardere a caloriilor scade la 1 cal/minut, enzimele care lucreaza pentru arderea grasimilor scad cu 90%. Dupa numai 2 ore de stat pe scaun colesterolul bun din sange scade cu 20%, iar dupa 24 ore, eficienta insulinei coboara cu 24%, ceea ce creste implicit riscul de diabet. Si totusi, foarte multi lucratori au un loc de munca care-i tintuieste pe scaun cel putin 8 ore pe zi fie in fata unui calculator, fie la ghiseu, fie in scaunul unui echipament de munca, cum ar fi un automobile, macarale, motostivuitoare.

Oamenii care stau mult timp pe scaun prezinta riscuri mai ridicate pentru boli de inima, cancer, diabet sau hipertensiune arteriala. Primele simptome resimtite la statul nemiscat in scaun in fiecare zi sunt durerile care pot aparea in tot corpul, o senzatie de slabiciune si disconfort in articulatii. Aceste simptome le pot resimti atat lucratorii in varsta, cat si tinerii.
Propuneri de solutii pentru mentinerea sanatatii si asigurarea securitatii in munca
Legea nr. 319/2006 precizeaza ca angajatorul are obligatia sa implementeze masuri pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire:
Evitarea riscurilor
Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
Combaterea riscurilor la sursa
Adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii
Adaptarea la progresul tehnic
Inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos
Dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca
Adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala
Furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

In aplicarea acestor principii propunem urmatoarele:

Masuri organizatorice
– se vor stabili prin regulamentul intern pauze cand vor putea fi efectuate eventualele exercitii fizice la locul de munca, care vor putea conduce la imbunatatirea circulatiei pentru muschi si tendoane. Pauzele scurte care presupun ridicarea de pe scaun ar trebui luate la 15-30 de minute. Pauzele lungi ar trebui luate la 2-3 ore dupa statul pe scaun.
– o parte din discutiile cu alte persoane din alte departamente sau birouri se va realiza face to face, nu prin mail sau telefon, ceea ce presupune deplasarea pe jos;
– discutiile la telefon se vor face stand in picioare;
– consumul mai mare de apa va constitui o mai buna hidratare a organismului;
– o parte din sedinte, macar cele cu durata scurta se vor realiza in picioare;
– masa nu va fi servita pe birou, ci intr-un loc special amenajat, chiar in picioare;
– in timpul lucrului va fi schimbata des pozitia corpului.
– salariatii vor fi supusi unor controale medicale periodice pentru verificarea sanatatii sistemelor si organelor supuse suprasolicitarii posturale.

Ecranul computerului
– inaltimea ecranului trebuie sa fie la nivelul ochilor lucratorului (purtatorul de ochelari bifocali poate avea nevoie de lasarea in jos a monitorului);
– ecranul trebuie plasat la distanta lungimii bratului si aliniat cu trunchiul;
– ecranul trebuie sa fie inclinat pe spate si pozitionat perpendicular pe ferestre.

Tastatura
– trebuie aliniata cu utilizatorul;
– trebuie pozitionata la nivelul sau usor sub nivelul coatelor.

Mouse-ul
– trebuie pozitionat la nivelul sau usor sub nivelul coatelor;
– trebuie sa fie apropiat de tastura;
– mana trebuie luata de pe mouse cand acesta nu este utilizat.

Scaunul
– trebuie sa fie ajustabil si sa aiba stabilitate buna;
– trebuie sa permita miscarea usoara;
– scaunului trebuie amortizat adecvat;
– cotierele trebuie sa fie ajustabile in inaltime, astfel incat scaunul sa poata fi impins sub birou.

Pozitia corecta de stat pe scaun:
– se va evita aplecarea in fata;
– coatele vor fi indoite la 90 de grade;
– umerii vor fi relaxati;
– bratele vor sta aproape de corp;
– se va mentine intreaga talpa pe podea.

Spatiul de lucru
– trebuie prevazut cu un compartiment adecvat pentru tastatura si mouse;
– articolele utilizate frecvent – telefon, documente, capsator, calculator etc. – trebuie plasate in spatiul normal de lucru, pentru a ajunge usor la ele;
– bratele si incheietura mainii trebuie tinute departat de marginile ascutite;
– trebuie sa fie prevazut sub birou un spatiu pentru picioare;
– suprafata de lucru nu trebuie sa reflecte lumina.

Suportul pentru documente
– trebuie pozitionat langa ecran si in acelasi unghi.

Telefonul
– trebuie asezat astfel incat sa poata fi atins confortabil cu bratul;
– daca se utilizeaza frecvent un dispozitiv hands-free trebuie luat in considerare.

Conditii ambientale
– iluminatul trebuie furnizat astfel incat sa se evite stralucirea si solicitarea vizuala;
– nivelul de zgomot trebuie mentinut la un nivel cat mai scazut prevenind pierderea auzului si stresul;
– temperatura, umiditatea si curentii de aer trebuie mentinute la niveluri confortabile.

De retinut!
Legislatia actuala prevede ca angajatorul este responsabil de securitatea si sanatatea in munca a lucratorilor, dar si ceilalti manageri, precum si fiecare angajat in parte sunt responsabili pentru asigurarea prevenirii imbolnavirilor si accidentelor.

De atitudinea, implicarea, colaborarea si mai ales reorganizarea unor detalii in timpul lucrului depinde pana la urma asigurarea satisfactiei, confortului, sanatatii si securitatii sale in munca, cat cresterea productivitatii muncii.

Elementele prezentate anterior pot face obiectul completarii instructiunii proprii in domeniul SSM pentru activitatea de birou, care vor fi aduse la cunostinta angajatilor prin procesul de instruire periodica.

In conformitate cu art. 38 din Codul muncii, salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

Astfel, angajatorul nu trebuie sa uite ca acordarea concediului de odihna este un drept al salariatului care naste o obligatie.
Efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator (art. 148 si urmatoarele din Codul muncii).
Unitatea este obligata sa achite zilele de concediu de odihna neefectuate la incetarea rsportului de munca.Concediul de odihna nu se pierde si nu se prescrie. Dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari (art. 144 din Codul muncii).
Asadar, dreptul la concediul de odihna este un drept garantat si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

IMPORTANT!

Angajatorul are obligatia efectuarii unei programari a concediilor de odihna si a respectarii acestei programari. Situatiile in care salariatii nu pot efectua concediul de odihna in perioada programata din motive independente de vointa lor cum ar fi: concediu medical, concediu crestere copil, concediu pentru formare profesionala etc.
Asadar, motive ce pot fi justificate si care nu tin nici de vointa salariatului nici de vointa angajatorului.
Concediul de odihna se acorda la solicitarea salariatului conform planificrii realizate de angajator. Angajatorul nu-si poate invoca propria culpa pentru neacordarea concediului de odihna astfel cum este reglementat legal.
Dat fiind faptul ca concediul de odihna NU se pierde, potrivit prevederilor legale mai sus mentionate iar salariatul nu mai poate beneficia de concediul de odihna in natura, avand in vedere incetarea contractului individual de munca la data decesului acestuia, zilele de concediu de odihna neefectuate vor fi compensate in bani (art. 146 alin. (3) din Codul muncii).

Potrivit reglementărilor din Codul muncii, o persoană poate fi angajată numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. Însă dacă acest lucru este destul de cunoscut, nu mulţi dintre noi ştiu că actul trebuie prezentat şi în alte situaţii, după cum vom vedea în continuare.

Atenţie! Angajatorii care nu respectă obligaţiile referitoare la certificatul medical riscă amenzi de la 1.500 lei la 3.000 lei.
Astfel, certificatul medical este obligatoriu şi în următoarele situaţii:
la reînceperea activităţii după o întrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de muncă având expunere la factori nocivi profesionali, şi de un an, în celelalte situaţii;
în cazul detaşării sau trecerii în alt loc de muncă ori în altă activitate, dacă se schimbă condiţiile de muncă;
la începerea misiunii, în cazul salariaţilor încadraţi cu contract de muncă temporară;
în cazul ucenicilor, practicanţilor, elevilor şi studenţilor, în situaţia în care urmează să fie instruiţi pe meserii şi profesii, precum şi în situaţia schimbării meseriei pe parcursul instruirii;
periodic, în cazul celor care lucrează în condiţii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii;
periodic, în cazul celor care desfăşoară activităţi cu risc de transmitere a unor boli şi care lucrează în sectorul alimentar, zootehnic, la instalaţiile de aprovizionare cu apă potabilă, în colectivităţi de copii, în unităţi sanitare, potrivit reglementărilor Ministerului Sănătăţii;
periodic, în cazul celor care lucrează în unităţi fără factori de risc, prin examene medicale diferenţiate în funcţie de vârstă, sex şi stare de sănătate, potrivit reglementărilor din contractele colective de muncă.

In Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 190/2018 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului GDPR nr. 679/2016, care stabileşte, printre altele, şi condiţiile în care angajatorii îşi vor putea monitoriza video salariaţii. Actul normativ intră în vigoare marţi, 31 iulie 2018, la cinci zile de la data publicării.

Mai exact, la art. 5. din lege (“Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul relațiilor de muncă”) se menţionează că, în cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau prin mijloace de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator, este permisă numai dacă:
interesele legitime urmărite de angajator sunt temeinic justificate și prevalează asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate;
angajatorul a realizat informarea prealabilă obligatorie, completă și în mod explicit a angajaților;
angajatorul a consultat sindicatul sau, după caz, reprezentanții angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare;
alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența;
durata de stocare a datelor cu caracter personal este proporțională cu scopul prelucrării, dar nu mai mare de 30 de zile, cu excepția situațiilor expres reglementate de lege sau a cazurilor temeinic justificate.
Contravențiile prevăzute pentru încălcarea acestor norme reprezintă 4% din cifra de afaceri totală anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior.

Nouasprezece noi ocupatii si o schimbare de grupa a unei alte ocupatii vor fi introduse in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR).

Proiectul de act normativ a fost lansat recent in dezbatere publica de catre MMJS, iar, pentru a se putea aplica, acesta are nevoie de aprobarea ministrului muncii si de publicare in Monitorul Oficial.
Cele mai notabile ocupatii propuse pentru adagare la COR sunt instructor in poligonul de tragere, logistician in transporturi, manager sisteme de transport si surveyor maritim sau fluvial. Celelalte ocupatii propuse se inscriu, in mare parte, in domeniul protectiei mediului si gestionarii deseurilor. Concret, lista cuprinde urmatoarele ocupatii:
expert dezvoltare durabila (cod COR: 242232);
inginer auditor/evaluator sisteme de management de mediu (cod COR: 214311);
inginer de cercetare in protectia mediului (cod COR: 214309);
inginer in gestiunea integrata a deseurilor municipale/industriale (cod COR: 214307);
inginer mecatronist (cod COR: 214491);
inginer pentru controlul poluarii mediului (cod COR: 214306);
inginer sisteme de transport operational (cod COR: 214493);
inginer sisteme informatice pentru instalatii si procese de depoluare (cod COR: 214310);
inginer tehnologii informatice in protectia mediului (cod COR: 214308);
inginer tehnolog in protectia mediului (cod COR: 214305);
inginer utilaje gospodarie comunala si ecologizare/salubrizare (cod COR: 214492);
instructor in poligonul de tragere (cod COR: 342309);
logistician in transporturi (cod COR: 214955);
manager sisteme de transport (cod COR: 132454);
receptioner-distribuitor (cod COR: 432113);
specialist operare sisteme de pozitionare dinamica (cod COR: 214945);
surveyor maritim (cod COR: 311538);
surveyor fluvial (cod COR: 311539);
tehnician mentenanta a sistemelor de pozitionare dinamica (cod COR: 311537).