Arhive categorie: util

Protectia maternitatii la locul de munca speta Romania vs UE studiu de caz !

OUG 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 750/2003, cu modificările şi completările ulterioare reglementează măsuri de protecţie socială pentru salariate gravide şi mame, lăuze sau care alăptează şi care au raporturi de muncă sau raporturi de serviciu cu un angajator.
În dispoziţiile generale ale ordonanţei se prevede că dispoziţiile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 4, se aplică în întregime întregului domeniu, fără a aduce atingere dispoziţiilor mai restrictive şi/sau speciale, incluse în prezenta ordonanţă de urgenţă, ce asigură o mai bună protecţie salariatelor cărora li se aplică prevederile ordonanţei de urgenţă.
Art. 2 din ordonanţă, stabilind termenii folosiţi în text, dă precizări dintre care reţinem :
c) salariata gravidă este femeia care anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care să îi ateste această stare;
d) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie şi solicită angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut;
e) salariata care alăptează este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de lăuzie, îşi alăptează copilul şi anunţă angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
Salariatele prevăzute la lit. c) -e) au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.
În cazul în care salariatele nu îndeplinesc această obligaţie şi nu informează în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă, cu excepţiile prevăzute de ordonanţă.
Angajatorii au obligaţia să adopte măsurile necesare, astfel încât:
a) să prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c) -e) la riscuri ce le pot afecta sănătatea şi securitatea;
b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) -e) să nu fie constrânse să efectueze o muncă dăunătoare sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.
Pentru toate activităţile care pot prezenta un risc specific de expunere la agenţi, procese sau condiţii de muncă, a căror listă neexhaustivă este prezentată în anexa nr. 1, angajatorul trebuie să evalueze natura, gradul şi durata expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c) -e) în întreprinderea şi/sau unitatea respectivă şi, ulterior, la orice modificare a condiţiilor de muncă, fie direct, fie prin intermediul serviciilor de protecţie şi prevenire prevăzute de Legea nr. 319/2006, cu modificările ulterioare, cu scopul de:
a evalua orice risc pentru securitatea sau sănătatea salariatelor şi orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării;
a decide ce măsuri trebuie luate.
Evaluările se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor, împreună cu toate măsurile care trebuie luate referitor la securitatea şi sănătatea în muncă, se consemnează în rapoarte scrise.
Angajatorul trebuie să aibă în vedere şi următoarele:
salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) nu pot fi obligate, în niciun caz, să realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţiile de muncă prevăzute la lit. A din anexa nr. 2;
salariatele prevăzute la art. 2 lit. e) nu pot fi obligate, în niciun caz, să realizeze activităţi pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţiile de muncă prevăzute la lit. B din anexa nr. 2;
în cazul în care o salariată care exercită o activitate interzisă în temeiul lit. a) sau b) rămâne însărcinată sau alăptează şi îşi informează angajatorul cu privire la aceasta se aplică, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 9 şi 10.

Directiva 85/1992 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă prevede,la Art. 1, că obiectul reglementării este acela de a aplica măsurile de promovare a îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează.
Prin modificările recente, OUG nr. 96/2003 transpune prevede din reglementările comunitare.

Studiu de caz
Curtea de Justiţie a UE a fost solicitată să răspundă la întrebările preliminare formulate de o instanţă spaniolă care avea de soluţionat cauza în care mama care alăptează reclamă că îndeplinirea sarcinilor sale de asistentă medicală în cadrul serviciului de urgențe al spitalului o expune unor riscuri, în ciuda constatărilor şi evaluărilor medicale.
În urma recursului, cauza ajunge la Tribunalul pentru litigii de muncă, instanţăcare, în vederea pronunţării, se adresează la CJUE cu următoarele întrebări:
1) Regulile referitoare la sarcina probei prevăzute la articolul 19 din Directiva [2006/54] sunt aplicabile situației de risc pe durata alăptării naturale prevăzute la articolul 26 alineatul (4) coroborat cu alineatul (3) al aceluiași articol din [LPRL], reglementare spaniolă prin care a fost transpus articolul 5 alineatul (3) din [Directiva 92/85]?
2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, se poate considera că faptul că exercitarea profesiei de asistentă medicală în cadrul unui serviciu de urgenţe spitaliceşti prezintă riscuri pentru alăptarea naturală, dovedite prin intermediul unui raport motivat emis de un medic care este totodată şeful serviciului de urgenţe al spitalului în care lucrătoarea îşi desfăşoară activitatea, permite să se prezume existenţa unei discriminări directe sau indirecte în sensul articolului 19 din [Directiva 2006/54]?
3) În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a doua întrebare, faptul că postul ocupat de lucrătoare figurează ca lipsit de risc pe lista posturilor întocmită de întreprindere în urma consultării cu reprezentanţii lucrătorilor și faptul că serviciul de medicină preventivă şi de prevenire a riscurilor profesionale al spitalului în discuţie a emis o declaraţie de aptitudine, fără însă ca vreunul dintre documentele respective să conţină precizări suplimentare cu privire la modul în care s‑a ajuns la aceste concluzii, pot fi considerate suficiente pentru a dovedi, în orice situaţie şi fără posibilitatea repunerii în discuţie, că nu a fost încălcat principiul egalităţii de tratament în sensul articolului 19 din [Directiva 2006/54]?
4) În cazul unui răspuns afirmativ la cea de a doua întrebare şi al unui răspuns negativ la cea de a treia întrebare, odată ce se face dovada existenţei unor riscuri pentru mamă sau pentru sugar, care dintre părţi – lucrătoarea reclamantă sau angajatoarea pârâtă – are sarcina, în conformitate cu articolul 19 din [Directiva 2006/54], de a dovedi (1) că nu a fost posibilă adaptarea condiţiilor sau a orarului de muncă sau că, în pofida unei astfel de adaptări, condiţiile de la locul de muncă pot influenţa negativ sănătatea lucrătoarei însărcinate sau a sugarului [articolul 26 alineatul (2) coroborat cu alineatul (4) al aceluiaşi articol din Legea privind prevenirea riscurilor profesionale, prin care a fost transpus articolul 5 alineatul (2) din [Directiva 92/85]] şi (2) că schimbarea postului nu este posibilă din punct de vedere tehnic sau obiectiv sau nu poate fi impusă în mod rezonabil din motive justificate [articolul 26 alineatul (3) coroborat cu alineatul (4) al aceluiaşi articol din [LPRL], prin care a fost transpus articolul 5 alineatul (3) din [Directiva 92/85]]?”
Soluţia propusă Curţii de avocatul general este următoarea:
1) În sensul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 92/85 […], atunci când se efectuează o evaluare, trebuie să fie analizată situaţia personală a lucrătoarei care alăptează pentru a stabili dacă există riscuri pentru securitatea şi pentru sănătatea sa ori pentru securitatea şi pentru sănătatea copilului său în conformitate cu dispoziţia respectivă, cu anexa I şi cu liniile directoare prevăzute la articolul 3 alineatul (1) din directiva menţionată. Neefectuarea unei asemenea evaluări în mod corect constituie un tratament mai puţin favorabil al lucrătoarei în cauză şi o discriminare în sensul articolului 2 alineatul (2) litera (c) din Directiva 2006/54 […] privind punerea în aplicare a principiului egalităţii de şanse şi al egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei în materie de încadrare în muncă şi de muncă. Un astfel de tratament este totodată o discriminare pe criteriul sexului în sensul articolului 19 alineatul (4) litera (a) din Directiva 2006/54, intrând astfel sub incidenţa normelor prevăzute la articolul 19 alineatul (1) din cuprinsul său, care atribuie pârâtului sarcina probei.
Revine instanţei de trimitere sarcina să verifice dacă împrejurările cauzei deduse judecăţii sale dovedesc existenţa unui tratament discriminatoriu.
În măsura în care este necesar în cadrul procedurii naţionale ca instanţa respectivă să stabilească dacă ar fi trebuit să fie luate măsuri suplimentare (iar în cazul unui răspuns afirmativ, care sunt aceste măsuri) în temeiul articolului 5 din Directiva 92/85 pentru protejarea securităţii şi a sănătăţii lucrătoarei în cauză, dispoziţiile articolului 19 din Directiva nr. 54/2006 se aplică în privinţa aprecierii menţionate.
2) Pentru a stabili dacă cerinţele de la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 92/85 au fost îndeplinite în cazul de faţă, instanţa de trimitere trebuie să analizeze raportul superiorului ierarhic referitor la postul lucrătoarei respective. Revine instanţei menţionate atribuţia să stabilească dacă un asemenea raport furnizează informaţii despre situaţia personală a lucrătoarei care trebuie să fie luate în considerare la soluţionarea cauzei.
3) Atunci când normele de drept naţional fac excesiv de dificilă contestarea unei încălcări a principiului egalităţii de tratament de către o persoană care se consideră lezată de situaţia în cauză, asemenea norme sunt incompatibile cu articolul 19 din Directiva 2006/54. Revine instanţei naţionale atribuţia să verifice dacă aceasta este situaţia.
4) În măsura în care aprecierea privind măsurile suplimentare prevăzute la articolul 5 din Directiva 92/85 face obiectul procedurii principale, revine în continuare pârâtului sarcina probei în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) din Directiva 2006/54.

Evaluarea riscului de incendiu la cladiri. De ce este necesara ?

In concordanta cu legislatia in vigoare privind evaluarea la risc de incendiu a cladirilor, fiecare administrator sau proprietar de imobil este obligat prin lege sa isi evalueze riscul de incendiu.
Asigurarea, de către administratorii operatorilor economici şi conducătorii de instituţii, a identificării şi evaluării riscurilor de incendiu din unităţile proprii, în corelare cu natura şi cu nivelul riscurilor are ca scop:
1) stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor în cazul intervenţiilor efectuate la construcţiile existente, când în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementărilor în vigoare privind cerinţa esenţială „securitate la incendiu”;
2) validarea scenariilor de securitate la incendiu;
3) expertizarea construcţiilor existente.
Ordinul nr 210/2007casa in flacari stabileste metodologia de evaluare a riscului de incendiu.

SSM-Grupuri sensibile (angajata gravida) !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Angajatorul trebuie sa evalueze natura, gradul si durata expunerii salariatelor gravide sau lauze in intreprinderea respectiva si sa respecte Legea sanatatii si securitatii in munca nr. 319/2006.
Potrivit art. 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 96/2003, angajatorul trebuie sa fie atent la aceste aspecte, cu scopul de:
a) a evalua orice risc pentru securitatea sau sanatatea salariatelor si orice efect posibil asupra sarcinii sau alaptarii;
b) a decide ce masuri trebuie luate.
Aceste evaluari se efectueaza cu participarea obligatorie a medicului de medicina a muncii, iar rezultatele lor, impreuna cu toate masurile care trebuie luate referitor la securitatea si sanatatea in munca, se consemneaza in rapoarte scrise.
Exemplu
Iata exemple de agenti, procedee si conditii de munca susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere:
agenti fizici, considerati ca agenti cauzali pentru leziuni ale foetusului si/sau dezlipirea de placenta, in special: socuri, vibratii sau miscari bruste; manipularea manuala de mase grele, implicand riscuri in special la nivelul coloanei vertebrale dorsolombare; zgomot; radiatii ionizante; radiatii neionizante; ambiante termice extreme, reci sau calde; miscari si pozitii de munca, deplasari (fie in interiorul, fie in exteriorul unitatii), oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice;agenti biologici, ca de exemplu toxoplasma; virusul rubeolei, exceptand cazurile in care se dovedeste ca salariata gravida este suficient protejata fata de acesti agenti prin imunizare;
agenti chimici, cum ar fi: agentii cancerigeni si/sau mutageni, in masura in care nu sunt mentionati in listele de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici, mercurul si derivatii sai, medicamentele antimicotice, monoxidul de carbon, agentii periculosi pe cale de absorbtie cutanata;
procedee industriale ce pot duce la aparitia cancerului;activitati subterane miniere etc.
In cazul in care o salariata gravida sau lauza desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medi cina a muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
In cazul in care angajatorul, din motive justificate in mod obiectiv, nu poate sa isi indeplineasca aceasta obligatie, salariatele beneficiaza de concediu de risc maternal.
Salariatele gravide sau care alapteaza nu pot desfasura munca in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat. In cazul in care o salariata gravida sau care alapteaza desfasoara in mod curent munca cu caracter insalubru sau greu de suportat, angajatorul are obligatia sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
Sunt considerate munci cu caracter insalubru sau greu de suportat:
colectarea, transportul si depozitarea dejectiilor menajere, umane, animaliere;
igienizarea grupurilor sanitare;sapatul santurilor;incarcat/descarcat cu lopata diverse produse;

Modificări la Legea avocaților !

Serviciu extern de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca (protectia muncii), situatii de urgenta (psi) si ISCIR in Bucuresti si Ilfov !
Modificările la Legea avocaților au fost publicate astăzi în Monitorul Oficial și vor intra în vigoare vineri. Acestea vizează numeroase aspecte ale exercițiului profesiei, în special beneficii în raporturile dintre avocat și clientul său, iar multe dintre ele iau forma unor imunități în fața organelor de cercetare penală. Sunt prevăzute însă și anumite sancțiuni drastice, precum pedeapsa cu închisoarea, pentru avocații care divulgă secretele profesionale încredințate.
Profesia de avocat va cunoaște o serie de modificări importante începând de vineri, atunci când va intra în vigoare Legea nr. 25/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995, ce a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017. De la momentul când a primit votul final în Parlament și până astăzi a trecut însă ceva vreme, pentru că în noiembrie anul trecut Guvernul a depus o sesizare de neconstituționalitate la adresa acestui proiect. Curtea Constituțională a respins observațiile Guvernului, însă a remis motivarea destul de târziu.
Din perspectiva raporturilor dintre avocat și client, dezvăluirea secretelor profesionale („comerciale” și „operaționale”) încredințate avocatului de clientul său va fi sancționată foarte aspru, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor: astfel, fapta avocatului va fi considerată infracțiune și va fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani.
În continuare, legea de modificare prevede că raportul dintre avocat și cel pe care îl asistă/reprezintă nu poate să fie supus supravegherii tehnice, decât dacă există date că avocatul săvârșește sau pregătește săvârșirea unei infracțiuni grave, precum cele care contra siguranței naționale, ori cele care țin de traficul de droguri, de persoane, de arme etc. Probele obținute cu nesocotirea acestor interdicții de către organele de cercetare penală nu vor mai putea fi folosite în cadrului niciunui proces penal, după ce modificările intră în vigoare.
Prin actul publicat astăzi se vor introduce unele excepții de la ridicarea de înscrisuri, sechestrare și confiscare. Prin urmare, vor fi exceptate înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său și înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client.
Cu toate acestea, în situația în care, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei sale, aceste exceptări nu se aplică.
Din perspectiva răspunderii penale a avocatului, aria de fapte pentru care aceștia nu răspund penal se lărgește. Așadar, aceștia nu vor mai răspunde potrivit legii penale nici pentru susținerile făcute în cadrul consultațiilor acordate clienților, indiferent sub ce formă sunt făcute (scris sau oral). Cu toate acestea, avocatul va răspunde penal dacă, în exercițiul profesiei sale, ia la cunoștință de comiterea unor infracțiuni grave (precum omorul sau uciderea de culpă, ori infracțiunile de terorism) și nu face nimic pentru a le aduce în atenția organelor legii. Astfel, avocatul care nu se supune acestei obligații, va fi considerat ca săvârșind infracțiunea de nedenunțare.
Potrivit modificărilor, avocații nu vor mai cunoaște restricții atât de dure în ceea ce privește publicitatea în scopul atragerii de clientelă. Astfel de acțiuni vor putea fi derulate, dacă respectă reglementările profesionale și pe cele privitoare la independența, demnitatea, integritatea profesiei, păstrarea secretului profesional, dacă sunt obiective și corespund adevărului.
În fine, o noutate importantă pe care o regăsim în legea care va intra vineri în vigoare este introducerea conceptului de onorarii minime, adoptate, cu titlul de recomandare, de către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România și publicate într-un tablou dedicat. Deși avocații vor putea să stabilească cu clienții lor onorarii peste aceste minime recomandate, nu vor mai exista comparații între un avocat și altul în ceea ce privește practicarea unor tarife minime atât de diferite.

Sfaturi utile ! Care sunt avantajele pe care le ofera usile antifoc?

Unul dintre cele mai mari riscuri la care este supusa fiecare constructie este reprezentat de incendii. In situatia in care nu acordati atentia cuvenita protectiei in acest sens, posibilitatea de a suferi pierderi majore in caz de incendiu este destul de mare.
Cei care sunt in cautarea unei solutii de protectie potrivita ar trebui sa ia in considerare ofertele pe care le punem la dispozitie pe site-ul nostru. In cadrul acestuia veti descoperi usile antifoc, usi ce prezinta calitati exceptionale atunci cand intra in contact cu flacarile.
Pentru ca nu toti stiu despre ce este vorba cu exactitate, mai jos va prezentam cateva detalii cu rol informativ privitoare la aceste solutii de protectie impotriva incendiilor. Asadar, la final puteti trage singuri concluziile si va puteti decide daca acestea reprezinta, si in cazul vostru, cea mai buna solutie.
Asa cum reiese si din insasi denumirea articolului, usile antifoc sunt usi utilizate in interiorul cladirilor ca masura suplimentara pentru protectia pasiva impotriva incendiilor. Acest lucru inseamna ca cei ce vor investi intr-o astfel de usa vor contribui la prevenirea extinderii focului, precum si a fumului produs de acesta. In aceasta maniera, fiecare poate sa isi sporeasca sansele de a evacua complet incinta care este afectata de incendiu.
Exista mai multe moduri de executare a usilor antifoc. Cu toate acestea, varianta in care deschiderea se face pe balamale si este prezent un toc rezistent la flacari reprezinta structura cea mai des intrebuintata. De asemenea, acest tip de usa ar trebui sa includa un canat cu miez ignifug, precum si o feronerie special creata pentru a rezista la contactul cu flacarile. De asemenea, in vederea realizarii unor usi antifoc eficiente, avem in vedere si utilizarea unor garnituri termoexpandabile, precum si alte accesorii cu rol esential.
In functie de specificatiile pe care le impun organismele autorizate, usile antifoc pot oferi un grad mai mare sau mai mic de protectie antiincendiu. Fiecare aplicatie difera din acest punct de vedere, raportandu-se la parametri de rezistenta specifici peretilor exteriori si interiori.
Un aspect important de care depinde nivelul de protectie pe care este capabila sa il ofere o astfel de usa este mentenanta si rigurozitatea cu care este realizata aceasta. Fiecare furnizor ar trebui sa ofere informatii specifice in aceasta privinta tuturor clientilor.
Deseori este cazul ca modificarea golului de trecere specific montarii usilor antifoc sa nu fie necesar. Acest lucru se datoreaza faptului ca, la ora actuala, piata usilor tehnice este una destul de flexibila si reuseste sa ofere o gama destul de mare de dimensiuni ce satisface majoritatea cerintelor.
Usile antifoc pe care vi le punem la dispozitie au fost concepute special pentru a oferi siguranta deplina si performanta chiar si in situatiile cele mai dificile, in stari de urgenta. Acestea sunt ideale in cazul emanatiilor de gaze toxice si a celor de fum fierbinte, care au caracterisitici daunatoare. De obicei acestea au o viteza incredibila de propagare prin orice orificiu ce ar parea neglijabil.
Acesta este motivul pentru care usile antifoc ofera protectie antifum, dar si pentru a ajuta la o evacuare sigura, oricat de mare ar fi fluxul de persoane prezent in cladirea incendiata. De aceea, daca doriti sa asigurati o constructie si sa ii oferiti protectia necesara, va recomandam aceste masuri de protectie suplimentara.

SERVICIU DE PREVENIRE SI PROTECTIE INTERN/EXTERN. CE VECHIME IN DOMENIUL SSM TREBUIE SA AIBA UN ASTFEL DE ANGAJAT

Pentru a putea obtine postul de sef Serviciu de Prevenire si Protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca un angajat trebuie sa indeplineasca anumite cerinte importante.
Desigur, exista mai multe situatii, este important de stiut daca persoana in cauza va ocupa un astfel de post pentru serviciul intern sau cel extern, existand diferente intre cerintele celor doua functii.
„Ce vechime in domeniul SSM trebuie sa aiba un angajat, conform legislatiei, pentru a ocupa postul de sef Serviciu de Prevenire si Protectie?”
In situatia mentionata mai sus, exista 2 variante care trebuie luate in considerare.
1. Conducatorul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerintele, pentru serviciul intern:
a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de absolvire a studiilor universitare de scurta durata;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore;
c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore.

Seful serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba contract individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul.

2. Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte, pentru serviciul extern:
a) absolvirea, in domeniile fundamentale: stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, cu diploma de licenta sau echivalenta, a ciclului I de studii universitare, studii universitare de licenta, ori a studiilor universitare de lunga durata sau absolvirea cu diploma de absolvire a studiilor universitare de scurta durata;
b) curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 80 de ore;
c) absolvirea cu diploma sau certificat de absolvire, dupa caz, a unui program de invatamant postuniversitar in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu o durata de cel putin 180 de ore.
d) vechimea de cel putin 5 ani in domeniul securitatii si sanatatii in munca atestata prin documente justificative.

ATENTIE! Daca serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte prezentate mai sus.
De la 1 iulie 2011, o persoana poate sa ocupe functia de conducator la un singur serviciu extern de prevenire si protectie.

CONTROLUL MEDICAL PERIODIC. CAT TIMP TREBUIE PASTRATE VECHILE FISE DE APTITUDINI?

Una dintre obligatiile angajatorilor este de a angaja numai persoane care, in urma examenului medical si a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute.
De asemenea, angajatorii mai sunt obligati sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii, potrivit art. 13 din Legea nr. 319/2006.
„HG 1425/2006, Art. 81 (4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a ULTIMEI fise de aptitudini completate de catre medicul de medicina muncii”, dosarul medical, pastrat la stuctura de medicina muncii, contine Avizul medical (Fisa de aptitudine).
In situatia unui control din partea inspectorilor de munca, dovada controlului medical este reprezentata de fisa de aptitudine completata de medicul de medicina muncii.
Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin fisele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1, H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propunerea medicului specialist de medicina muncii, cu informarea angajatorului.
IMPORTANT! Modificarea frecventei inseamna scurtarea perioadei de efectuare a controalelor periodice ca urmare a identificarii unor afectiuni medicale noi.
Examenul medical periodic se efectueaza anual, intervalul dintre doua verificari medicale periodice neputand depasi 12 luni (pct. 2, lit. c, Anexa 1 din H.G. nr. 315/2007).
Concluziile examenului medical periodic sunt materializate printr-o noua fisa de aptitudine.
ATENTIE: daca in situatia unei verificari se constata ca ultimul examen periodic a fost efectuat cu mai mult de 12 luni in urma, angajatorul poate fi amendat cu amenda de la 4.000 la 8.000 lei.
Nu este specificata in vreun act normativ distrugerea fiselor vechi, dar oricum existenta lor nu mai conteaza in conditiile in care exista ultima fisa de aptitudine valabila.

CE TREBUIE SA STIE ANGAJATORII DESPRE TIMPUL DE MUNCA, TIMPUL DE ODIHNA SI REPAUSUL SAPTAMANALCe trebuie sa mai stie angajatorii despre munca in schimburi? Cum este reglementata?.

Munca in schimburi reprezinta orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program.
Poate fi vorba inclusiv de un program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea realizarii unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca, prevede art. 136 alin. (1) din Codul muncii.
Alin. (2) al art. 136 din Codul Muncii stabileste ca salariat in schimburi reprezinta orice salariat al carui program de lucru se inscrie in cadrul programului de munca in schimburi.
In acest context, munca in schimburi este permisa de Codul muncii, insa cu respectarea prevederilor legale referitoare la timpul de munca si timpul de odihna.
ATENTIE! Munca in schimburi este posibila daca salariatul beneficiaza de 2 zile libere consecutive in fiecare saptamana.
Daca ar fi sa verificam legislatia in vigoare, am observa ca potrivit art. 137 alin. (1) din Codul muncii, repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
Sunt doua situatii in care repausul saptamanal se acorda in alte zile decat sambata si duminica:
a) atunci cand ar prejudicia interesul public;
b) atunci cand ar prejudicia desfasurarea normala a activitatii.
IMPORTANT! Repausul saptamanal poate fi acordat in alte zile consecutive decat sambata si duminica precizate in contractul colectiv de munca sau in regulamentul intern.
Un exemplu de schimb ar putea fi:
Schimbul 1: 06:30 – 14:30;
Schimbul 2: 14:30 – 22:30;
Schimbul 3: 22:30 – 06:30;
Schimbul 4 – weekend 1 (S-D): 18:30 – 06:30, weekend 2 (S-D): 06:30 – 18:30
In grafiul intocmit trebuie sa tineti cont de timpul de lucru si timpul de odihna precum si de repausul saptamanal care se acorda in natura, saptamanal.

Noi reguli pentru detașarea salariaților vor intra în vigoare în luna Mai a.c. !

Reguli mai clare privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale sunt incluse într-un act normativ publicat azi în Monitorul Oficial și care se va aplica începând din 20 mai 2017. Practic, noile prevederi au rolul de a transpune în legislația națională două directive europene și de a aduce clarificări suplimentare, astfel încât angajatorii să aplice unitar dispozițiile, iar drepturile lucrătorilor detașați să fie cu adevărat respectate.
Legea nr. 16/2017 privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 196 și va intra în vigoare în 60 de zile de la publicare, adică pe 20 mai 2017, dată care va coincide cu abrogarea Legii nr. 344/2006, cea care stabilește actualul cadru legislativ în domeniu. Tot până atunci vor fi elaborate și normele de aplicare pentru noile dispoziții, sarcină ce va reveni Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Concret, noile prevederi urmăresc să clarifice reglementările existente, prin crearea unui act normativ care să unifice dispoziţiile cuprinse în două directive europene, referitoare la detaşare, și pe care să le transpună astfel în legislația autohtonă. Mai precis, cele două documente comunitare luate în discuție sunt Directiva 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, respectiv Directiva 2014/67/UE privind punerea în aplicare a Directivei 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.
Noile dispoziții stabilesc, printre altele, standarde suplimentare pentru informarea lucrătorilor şi întreprinderilor cu privire la drepturile şi obligaţiile lor, clarificând totodată elementele care definesc noțiunea de detașare.
Astfel, prin salariat detașat pe teritoriul României ne referim la angajatul unei companii stabilite într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene (UE) sau în Elveția, care în mod normal nu lucrează în țara noastră, dar care este trimis, pentru o perioadă limitată de timp, să muncescă în România.
De partea cealalată, un salariat detașat de pe teritoriul României este acel salariat al unui angajator stabilit în țara noastră, care își desfășoară în mod normal activitatea aici, dar care este trimis să lucreze pentru o perioadă de timp limitată pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Elveției.
De ajutor pentru tine: Ai întrebări despre acest subiect? Vino să le pui și să afli răspunsuri de la 7 specialiști de top, inclusiv reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă, pe 28 martie, la București.
Așa cum se arată în expunerea de motive ce a însoțit Legea nr. 16/2017 în forma sa de proiect în Parlament, în legislația noastră nu au existat, până în 2015, reglementări specifice referitoare la detașarea realizată de firmele din România pe teritoriul altor state UE, astfel că, de cele mai multe ori, interpretarea angajatorilor era diferită.
Primele schimbări în acest sens au fost făcute prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2015, cea care a adus completări Legii nr. 344/2006, inclusiv din punct de vedere terminologic, în scopul eliminării neclarităților din practică.
Totuși, era nevoie și de o clarificare a anumitor aspecte privind cooperarea între autorităţile naţionale responsabile de detaşare, dar și de o clarificare a posibilităților de aplicare a măsurilor naţionale de control, prevederi cuprinse acum în documentul promulgat joi de președintele țării și publicat azi în Monitor.
Totodată, noua lege conține dispoziții care îmbunătăţesc respectarea drepturilor, inclusiv tratarea plângerilor şi introducerea unui sistem limitat de răspundere solidară la nivelul UE. Astfel, atât statul gazdă, cât și cel de origine, vor fi obligate să garanteze că lucrătorii detaşaţi pot să înainteze plângeri şi să intenteze acţiuni juridice şi/sau administrative împotriva angajatorilor lor, dacă nu le sunt respectate drepturile.
De altfel, autoritățile responsabile pentru schimbul de informații și o cooperare administrativă corespunzătoare sunt Inspecția Muncii și Agenția Națională de Administrare Fiscală, aceasta din urmă fiind cea care va asigura, totodată, recuperarea amenzilor contravenționale aplicate entităților stabilite pe teritoriul României și care detașează salariați în străinătate.

Proiect ! Legea preventiei !

LEGEA prevenției

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. 1. – Scopul prezentei legi este de a reglementa o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârșirii de contravenții de către persoane le/entitățile care desfășoară activitate economică.

Art. 2. – În sensul prezentei legi, termenii au următoarele semnificații:
a) plan de remediere – anexă la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit în condițiile prevăzute la art. 4, prin care agentul constatator stabilește măsuri și termene de remediere;
b) măsuri de remediere – măsurile dispuse de agentul constatator în planul de remediere în vederea îndeplinirii de către contravenient a obligațiilor prevăzute de lege;
c) termen de remediere – perioada de timp de 90 de zile calendaristice, stabilită de agentul constatator pentru faptele constatate, în care contravenientul are posibilitatea remedierii neregulilor constatate și îndeplinirii obligațiilor legale; termenul de remediere nu poate fi modificat;

Art. 3. – (1) Autoritățile administrației publice centrale și locale cu atribuții de constatare și sancționare a contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și/sau să aloce pe pagina de internet secțiuni special dedicate informării publice privind:
– drepturile și obligațiile acestor autorități în desfășurarea activităților de constatare a contravențiilor și aplicare a sancțiunilor contravenționale, precum și privind drepturile și obligațiile persoanelor care sunt supuse acestor activități;
– legislația în vigoare privind activitatea de constatare și sancționare a contravențiilor;
– legislația în vigoare care reglementează faptele contravenționale pe care autoritatea publică respectivă este competentă să le constate și pentru care este competentă să aplice sancțiuni, indicând distinct lista contravențiilor și a sancțiunilor contravenționale și/sau a altor măsuri administrative aplicabile acestora.
(2) Autoritatea administrației publice centrale cu atribuții de coordonare la nivel național a domeniului mediul de afaceri are obligația de a dezvolta și opera un portal dedicat oferirii în mod centralizat de servicii online și resurse în vederea informării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, mediului de afaceri și cooperației în ceea ce privește aspectele menționate la alin. (1).

Art. 4. – (1) În cazul săvârșirii uneia dintre contravențiile prevăzută în anexa nr. 1 la prezenta lege, la prima constatare sau în condițiile prevăzute la art. 9, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului și la care anexează un plan de remediere în care stabilește măsuri și termene de remediere, cu respectarea prevederilor prezentei legi. În această situație, nu se aplică sancțiuni complementare.
(2) Agentul constatator nu anexează un plan de remediere la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției prin care se aplică sancțiunea avertismentului, la prima constatare sau în condițiile prevăzute la art. 9, în următoarele situații:
a) în cazul în care, în cursul derulării controlului, contravenientul își îndeplinește obligația legală;
b) în cazul în care contravenția săvârșită nu este continuă;
c) în cazul în care, la reluarea controlului, agentul constatator s-ar afla în situația de a constata și sancționa aceeași faptă.
(3) Modelul și conținutul Planului de remediere anexat la procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzut la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Art. 5. – Dacă o persoană săvârșește mai multe contravenții, inclusiv din cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege, constatate în același timp de același agent constatator, se încheie un singur proces-verbal la care se anexează, după caz, un plan de remediere, în condițiile prevăzute la art. 4.

Art. 6. – (1) Agentul constatator are obligația să verifice în registrul unic de control și în evidențele autorității/instituției publice din care face parte, dacă contravenientul a beneficiat de prevederile art. 4 din prezenta lege.
(2) În cazul persoanelor care nu sunt obligate să țină registrul unic de control reglementat de Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, pentru a stabili dacă este întrunită condiția prevăzută de lege referitoare la prima constatare sau condiția prevăzută la art. 9, agentul constatator are obligația să verifice în evidențele autorității/instituției publice din care face parte dacă enitatea controlată a beneficiat de prevederile art. 4 din prezenta lege și să solicite contravenientului o declarație pe proprie răspundere prin care acesta declară dacă și când a mai fost sancționat pentru aceleași fapte cu aplicarea prevederilor prezentei legi.
(3) Agentul constatator are obligația să facă mențiuni în registrul unic de control cu privire la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat, precum și, după caz, cu privire la planul de remediere anexat.

Art. 7. – Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi este nul de drept.

Art. 8. – (1) În termen de maxim cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, agentul constatator are obligația să reia controlul, completând planul de remediere anexat la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției și, dacă este cazul, registrul unic de control, cu mențiuni privind modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse.
(2) În situația în care, cu ocazia reluării controlului, se constată că contravenientul nu a respectat măsurile de remediere stabilite în termenul acordat, agentul constatator încheie un alt proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, prin care persoana competentă aplică sancțiunea/sancțiunile contravenționale cu respectarea legislației în vigoare.

Art. 9. – (1) Contravenientul beneficiază de măsurile prevăzute la art. 4, o singură dată pentru oricare dintre contravențiile menționate în anexa nr. 1, în termen de 3 ani de la data aplicării sancțiunii avertismentului.
(2) În cazul în care, după ce a beneficiat de măsurile prevăzute la art. 4, contravenientul săvârșește din nou aceeași contravenție în termen de 3 ani, sunt direct aplicabile prevederile legale în vigoare privind constatarea și sancționarea contravențiilor.

Art. 10. – Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației în vigoare, în măsura în care nu contravin prezentei legi.

Art. 11. – Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 12. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I.

ANEXA NR. 1

CONTRAVENȚIILE
CARE VOR INTRA SUB INCIDENȚA PREZENTEI LEGI

1) Art. 260 alin.1 lit.b) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat cu modificările si completările ulterioare;
2) Art.260 alin.1 lit.n) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat cu modificările si completările ulterioare;
3) Art.9 alin.2 lit.f) dinHG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților cu modificările si completările ulterioare;
4) Art.9 alin.3 lit.a) din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților cu modificările si completările ulterioare;
5) Art.9 alin.3 lit.d) din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților cu modificările si completările ulterioare;
6) Art.9 alin.4 din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților cu modificările si completările ulterioare;
7) Art. 9 alin.5 din HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților cu modificările si completările ulterioare;
8) Art. 23, pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute la art.5, art.7 alin.1, art.8 alin.2, art.9 alin.1, art.9 alin.4, art.11, art.12 din Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată;
9) Art.37 alin.1 pentru incălcarea dispozițiilor prevăzute la art.7 alin.2, art.8, art.9 alin.1, art.11-13, art.29 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată cu modificările si completările ulterioare;
10) Art.217 alin.1 lit.c) din Legea nr. 62 din 10 mai 2011 a dialogului social, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
11) Art.13 alin. (1) din Legea nr. 67/2006 privind protecția drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii, al unității sau al unor părți ale acestora;
12) Art. 113 lit.a) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
13) Art. 113 lit.b) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
14) Art. 113 lit.e) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
15) Art. 113 lit.h) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
16) Art. 113 lit.i) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare;
17) Art.9 lit.a) din Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților;
18) Art.9 lit.b) din Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților;
19) Art.9 lit.c) din Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare și consultare a angajaților;
20) Art.35 pentru incălcarea dispozitiilor prevăzute la art.4 alin.2, art.5 alin.1 si 2, art.8 alin.1 si 3, art.14 alin.1, art.15 alin.1 si 2, art.16, art.18, art.21 alin.2 din Legea nr. 335/10.12.2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior;
21) Art.39 alin.(2) doar pentru incălcarea dispozitiilor prevăzute la art. 13 lit. c) din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările și completările ulterioare;
22) Art. 39 alin. (6) lit. a) doar pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările și completările ulterioare;

23) Art. 39 alin. (6) lit. b) doar pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. art. 14 și art. 15 din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările și completările ulterioare;
24) Art. 39 alin. (8), lit. a) doar pentru încălcarea dispozițiilor prevăzute la art.12 alin.(1), lit.d), art.13, lit.g), art.18, alin.(6) din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările și completările ulterioare;
25) Art. 40 din Legea 319/2006 a securității și sănătății în muncă cu modificările și completările ulterioare;
26) Art.23 alin.(1) din Legea nr.200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, cu modificarile ulterioare;
27) Art. 36 din Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată;
28) Art. 50 alin. (1) din Legea nr. 477/2003privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare, republicată;
29) Art. 33 alin. (1) din Legea nr. 132/1997 privind rechizițiile de bunuri ți prestările de servicii în interes public, republicată;
30) Art. 16 din O.U.G. nr. 95/2002 privind industria de apărare, cu modificările și completările ulterioare;
31) Art. 35 alin. (1) din Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
32) Art. 110^1 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar;
33) Art. 5^1 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;
34) Art. 110^1 din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente;
35) Art. 82 din Hotărârea Guvernului nr.890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor;
36) Art. 118 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale;
37) Art. 36 din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România;
38) Art. 24 din Ordonanța Guvernului nr.20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată;
39) Art. 22 alin.(1) lit.c) din HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, cu completările ulterioare;
40) Art. 22 alin.(1) lit.j) din HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice, cu completările ulterioare;
41) Art. 1, lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată;
42) Art. 1, lit. f) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată;
43) Art. 1, lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată;
44) Art. 68, lit. a), b), c), d) din OG nr. 39/2005 privind cinematografia, cu modificările și completările ulterioare;
45) Art. 139^2, lit. a), b) și c) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare;
46) Art. 52 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare;
47) Art. 75 lit. e) din O.U.G nr. 105 din 27 iunie 2001 privind frontiera de stat a României, cu modificările și completările ulterioare;
48) Art. 138, alin.2 din Legea Educației Naționale nr. 1 / 2011 cu modificările și completările ulterioare;
49) Art. 360, alin.1 din Legea Educației Naționale nr. 1 / 2011 cu modificările și completările ulterioare;
50) Art.41, pct.1 si 2 din Legea Contabilității nr.82 din 24 decembrie 1991, republicată;
51) Art. 31 din Legea nr. 589/2004 privind activitatea electronica notarială;
52) Art. 19, cu referire doar la art. 6 din Legea nr. 135 /2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată;

53) Art. 12 din Legea 451/01.11.2004 privind marca temporală;
54) Art. 22 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic republicată in temeiul art. II din Legea nr.121/2006;
55) Art.41 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările și completările ulterioare;
56) Art. 44 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică republicata in 2014;
57) Art. 45 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică republicata in 2014;
58) Art.15, lit. c) din H.G. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare;
59) Art.15, lit. d) din H.G. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare;
60) Art.15, lit. p) din H.G. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare;
61) Art.15, lit. e) din H.G. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare;
62) Art.15, lit. n) din H.G. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare;
63) Art.15, lit. q) din H.G. 1267/2010 privind eliberarea certificatelor de clasificare, a licențelor și brevetelor de turism, cu modificările și completările ulterioare;
64) Art. 3 alin. 1 din H.G. 237/2001 pentru aprobarea normelor metodologice cu privire la accesul, evidența si protecția turiștilor în stucturile de primire turistică, republicată;
65) Art.4 din H.G. 559/2001 privind unele măsuri de comercializare a produselor alimentare și nealimentare în stațiunile turistice;
66) Art.4 din H.G. 511/2001 privind unele măsuri de organizare a activității de agrement în stațiunile turistice;
67) Art.8 alin.(1), lit.b), d), f), h), i), j), l), m), n), o) din OUG nr. 19/2006 privind utilizarea plajei Mării Negre și controlul activităților desfășurate pe plajă, cu modificările și completările ulterioare;
68) Art.10, lit. a), f), g), h) din H.G. 452/2003 privind desfășurarea activității de agrement nautic;
69) Art. 41 alin (1) din HG nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane și organizarea activității de salvare în munți;
70) Art. 33, lit. a) din Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor și organizarea activității de salvare din mediul subteran speologic, republicată;
71) Art. 33, lit. b) din Legea nr. 402/2006 privind prevenirea accidentelor și organizarea activității de salvare din mediul subteran speologic, republicată;
72) Art.7 lit.b), c), d), e), f), g) din H.G. nr. 263/2001 modificată cu HG 5/2004 privind amenajarea, omologarea, întreținerea și exploatarea pârtiilor și a traseelor de schi pentru agrement;
73) Art. 31 din O.G. nr. 107/1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, republicată;
74) Art.58, literele a), b), d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura cu modificările ulterioare;
75) Art.59, literele b),c),d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura cu modificările ulterioare;
76) Art.60, litera e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura cu modificările ulterioare;
77) Art.61, litera b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura cu modificările ulterioare;
78) Art.63, litera, h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, privind pescuitul și acvacultura cu modificările ulterioare;
79) Art.32, alin. 1, lit.d) din Legea nr. 72/2002 a zootehniei, republicată;
80) Art.32, alin. 1, lit.f) din Legea nr. 72/2002 a zootehniei, republicată;
81) Art.14, lit.a), b), c) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
82) Art. 18, alin.1, lit.b), c), d), e), f) din Legea nr.383/2013 a apiculturii;
83) Art.13, lit.a), b), c) și f) din Legea nr. 297/2013 privind stabilirea relațiilor contractuale din sectorul laptelui și al produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din sectorul laptelui și al produselor lactate;
84) Art. 14, alin. 1, lit.g), h), l) din OUG nr.23/2010, modif. prin Legea nr. 191/2012 privind identificarea și înregistrarea suinelor; ovinelor; caprinelor și ecvideelor, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
85) Art.31, alin.1, lit. (a), (d) din OG nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, cu modificarile si completarile ulterioare;
86) Art. 31, alin. 4, lit. (c),(d),(e) din OG nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, cu modificarile si completarile ulterioare;
87) Art. 3, lit. h) si lit. i) din HG 1230/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului;
88) Art. 18 din Ordonanța nr. 136 din 31 august 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;
89) Art. 19 din Ordonanța nr. 136 din 31 august 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;
90) Art. 20 din Ordonanța nr. 136 din 31 august 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România;
91) Art. 111, lit. a), e), g), h) din Legea fondului funciar nr. 18/1991* Republicată;
92) Art. 1071 din Ordonanța de urgență nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
93) Art 14, lit. i) și h) din Ordonanța de urgență nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
94) Art. 83, alin. (1), lit. (b), (g) din Legea nr. 138/2004 a îmbunătățirilor funciare – Republicată;
95) Art. 65, alin 1, pct 2.b), pct 3.c), pct5.e), pct 6.f), pct 7.g), pct 14.n), pct 16.p), pct19.s), pct 20.ș), pct22.ț), pct 29.aa) din Legea nr. 164/2015 a viei și vinului, în sistemul organizării comune de piață;
96) Art.2, alin.(1), lit.c) din Hotărârea de Guvern nr.131/2013 pentru stabilirea măsurilor și sancțiunilor necesare în vederea respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2.092/91;
97) Art. 2, alin. (2), lit.b) din Ordonanța nr.29/2014 pentru modificarea art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul produselor agroalimentare ecologice;
98) Art. 16, alin. (1), lit.a), lit. b) din Ordinul MADR nr.895/2016 pentru aprobarea regulilor privind organizarea sistemului de inspecție și certificare, de aprobare a organismelor de inspecție și certificare/organismelor de control și de supraveghere a activității organismelor de control, în agricultura ecologică;
99) Art.9 alin 1 din Legea nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp republicată;
100) Art.11 alin. 1 din Legea nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp republicată;
101) Art.13 alin 1 din Legea nr.312/2003 privind producerea și valorificarea legumelor de câmp republicată;
102) Art.29 alin 1 din Legea nr.348/2003 a Pomiculturii republicată;
103) Art.14 alin 3 din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;
104) Art.10 din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;
105) Art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;
106) Art.3, art.4, art.8 din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol;
107) Art. 111, lit. c), d), g) din HG nr. 267 /2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine si ovine, cu modificările și completările ulterioare;
108) Art.45, lit e), Lit.f) din Legea 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul și certificarea calității, comercializarea semintelor și a materialului săditor, precum și testarea și înregistrarea soiurilor de plante;
109) Art. 20, alin. a), alin b) din HG nr.415/2004 privind regimul de comercializare a ouălor;
110) Art.12, alin. (1) lit. a), b) și c) din Hotărârea Guvernului nr. 1904/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 568/2002 privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei pentru animale si utilizării in industria alimentară;
111) Art.11 alin. (3) din Ordonanță de Urgență nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale;
112) Art.14,alin.1), lit. a), b), c) din Ordonanță de Urgență nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale;
113) Art. 26, lit. h) din Hotărâre nr. 1336/2002 privind instituirea Sistemului național de gradare a semințelor de consum;
114) Art. 26, lit. a) și g) din Hotărâre nr. 1336/2002 privind instituirea Sistemului național de gradare a semințelor de consum;
115) Art. 26, lit. c), d) și e) din Hotărâre nr. 1336/2002 privind instituirea Sistemului național de gradare a semințelor de consum;
116) Art. 26, lit. b) și f) din Hotărâre nr. 1336/2002 privind instituirea Sistemului național de gradare a semințelor de consum;
117) Art.21,lit. a) și c) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea;
118) Art. 21, lit. b), f) și g) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea;
119) Art. 21, lit. e) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea;
120) Art. 21, lit. d) din Legea nr. 101/2014 privind măsuri de reglementare a depozitării semințelor de consum și a regimului certificatelor de depozit pentru acestea;
121) Art. 31, alin.(2), lit. a) din Legea nr.55/2006, privind siguranța feroviară, cu modificările și completările ulterioare;
122) Art. 31, alin.(2), lit. b) din Legea nr.55/2006, privind siguranța feroviară, cu modificările și completările ulterioare;
123) Art. 31, alin.(2), lit. c) din Legea nr.55/2006, privind siguranța feroviară, cu modificările și completările ulterioare;
124) Art. 31, alin.(2), lit. d) din Legea nr.55/2006, privind siguranța feroviară, cu modificările și completările ulterioare;

125) Art. 2, pct. 1 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
126) Art. 2, pct. 2 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
127) Art. 2, pct. 3 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
128) Art. 2, pct. 5 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
129) Art. 2, pct. 19 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
130) Art. 2, pct. 21 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
131) Art. 2, pct. 24 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
132) Art. 2, pct. 25 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
133) Art. 2, pct. 27 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
134) Art. 2, pct. 29 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
135) Art. 2, pct. 30 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
136) Art. 2, pct. 31 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
137) Art. 2, pct. 33 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
138) Art. 2, pct. 34 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
139) Art. 2, pct. 35 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
140) Art. 2, pct. 36 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
141) Art. 2, pct. 38 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
142) Art. 2, pct. 39 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
143) Art. 2, pct. 41 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
144) Art. 2, pct. 42 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
145) Art. 2, pct. 43 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
146) Art. 2, pct. 44 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
147) Art. 2, pct. 45 din O.G. nr. 39/2000 pentru stabilirea și sancționarea unor fapte contravenționale în operațiunile de transport feroviar și cu metroul, cu modificările și completările ulterioare;
148) Art. 19 din OG nr. 60/2004, privind reglementările referitoare la construirea, întreținerea, repararea și exploatarea căilor ferate, altele decât cele administrate de Compania Națională de Căi Ferate „C.F.R.” – S.A., cu modificările și completările ulterioare;
149) Art. 92 din Regulamentul prevăzut de HG nr. 117/2010 pentru aprobarea Regulamentului de investigare a accidentelor și a incidentelor, de dezvoltare și îmbunătățire a siguranței feroviare pe căile ferate și pe rețeaua de transport cu metroul din România;
150) Art.1 lit.b) din HG 842/2015 privind stabilirea unor contravenții în domeniul securității aviației civile;
151) Art.1 lit.c) din HG 842/2015 privind stabilirea unor contravenții în domeniul securității aviației civile;
152) Art.1 lit.e) din HG 842/2015 privind stabilirea unor contravenții în domeniul securității aviației civile;
153) Art.1 lit.g) din HG 842/2015 privind stabilirea unor contravenții în domeniul securității aviației civile;
154) Art.87, pct.18 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
155) Art.87, pct.2 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
156) Art. 87, pct. 47 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
157) Art.87, pct.1 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
158) Art.87, pct.5 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
159) Art. 87, pct. 58 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
160) Art. 87, pct. 26, din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
161) Art.87, pct. 46 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
162) Art.87, pct. 42 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
163) Art. 93, alin. 2, lit. a) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
164) Art. 87, pct.40 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
165) Art.93, alin.2, lit. d) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
166) Art. 93, alin.40 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;
167) Art 21, lit. a) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
168) Art 21, lit. b) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
169) Art 21, lit. c) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
170) Art 21, lit. d) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
171) Art 21, lit. e) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
172) Art 21, lit. f) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
173) Art 21, lit. g) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
174) Art 21, lit. h) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
175) Art 21, lit. i) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
176) Art 21, lit. j) din O.U.G. 244/2000 privind siguranta barajelor, republicata;
177) Art 21, lit. a) din Legea nr. 259/2010 privind siguranta digurilor, republicata;
178) Art 21, lit. b) din Legea nr. 259/2010 privind siguranta digurilor, republicata;
179) Art 21, lit. c) din Legea nr. 259/2010 privind siguranta digurilor, republicata;
180) Art.3, alin. (2) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
181) Art.3, alin.(3), lit.a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
182) Art.3, alin.(3), lit.b) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
183) Art. 4 lit. a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
184) Art.4 lit. b) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
185) Art. 6 lit. a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
186) Art. 6 lit. c) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
187) Art.7 alin. (1), lit. d) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
188) Art.7 alin. (1), lit. f) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
189) Art.9, lit. f) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
190) Art.10, lit. a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
191) Art. 12 lit. a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
192) Art. 12 lit. b) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
193) Art. 12 lit. c) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
194) Art. 12 lit. d) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
195) Art. 12 lit. g) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
196) Art. 12 lit. h) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
197) Art. 13, alin. (1), lit. e) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
198) Art. 13, alin. (1), lit. f) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
199) Art. 13, alin. (2) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
200) Art. 15 alin.(1) lit.c) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
201) Art. 15 alin.(1) lit.e) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
202) Art. 16 alin.(3) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
203) Art.17, lit. a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
204) Art.17, lit. e) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
205) Art. 19 alin.(4) lit.a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
206) Art. 19 alin.(4) lit.b) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
207) art. 19 alin.(4) lit.d) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
208) Art. 19 alin.(4) lit.e) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
209) Art. 19 alin.(4) lit.f) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
210) Art. 19 alin.(4) lit.g) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
211) Art. 19 alin.(4) lit.h) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
212) Art.19, alin.(4), lit. i) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
213) Art.19, alin.(4), lit. m) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
214) Art. 19 alin.(4) lit.o) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
215) Art.21, lit. a) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
216) Art.21, lit. b) din Legea nr.171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice;
217) Art.8 alin. (1) lit.b) din Legea 56 /2010 privind accesibilizarea fondului forestier național;
218) Art. 23 alin. (1) lit. m) din LEGEA 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic;
219) Art. 17 alin (1) din LEGEA 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic;
220) Art. 23 alin. (1) lit. d), w) din LEGEA 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic;
221) Art. 23 alin. (1) lit. c) din LEGEA 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic;
222) Art. 13 alin. (5) și (6) din Legea 242/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2015 pentru suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1), lit. e) și k) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006;
223) Art.10 lit. f) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare;
224) Art.10 lit.g) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare;
225) Art.10 lit. h) din OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările și completările ulterioare;
226) Art. 41 pct. 2 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
227) Art.41 pct.3 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
228) Art.41 pct.4 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
229) Art.41 pct. 5 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
230) Art.41 pct. 6 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
231) Art.41 pct. 7 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
232) Art.41 pct. 8 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
233) Art.41 pct. 9 din Legea nr. 82/1991 privind legea contabilității, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

234) Art. 1 lit.b) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
235) Art.1 lit.c) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
236) Art. 1 lit. d) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
237) Art. 1 lit. f) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
238) Art. 1 lit. g) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
239) Art. 1 lit h) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
240) Art. 1 lit. i) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
241) Art. 1 lit. j) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
242) Art. 1 lit.k) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva activității ilicite;
243) Art.336 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
244) Art.336 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
245) Art.336 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
246) Art.336 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
247) Art.336 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
248) Art.336 alin. (1) lit.g) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
249) Art.336 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
250) Art.336 alin. (1) lit.s) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
251) Art.336 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
252) Art.337 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
253) Art.337 alin.(1) lit.b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscală;
254) Art. 28(1) lit.a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare;
255) Art.28(1) lit.b) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare;
256) Art.16 lit.a) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
257) Art.16 lit.b) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
258) Art.16 lit.c) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
259) Art.16 lit.d) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
260) Art.16 lit.e) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
261) Art.16 lit.f) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
262) Art.16 lit.g) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
263) Art.16 lit.h) din Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare;
264) Art.26 alin.(1) lit.a) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, cu modificările și completările ulterioare;
265) Art.26 alin.(1) lit.b) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, cu modificările și completările ulterioare;
266) Art.26 alin.(1) lit.c) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, cu modificările și completările ulterioare;
267) Art.14(1) lit.e) din OUG nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, cu modificările și completările ulterioare;
268) Art.651, lit. l) din H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României;
269) Art.7 lit.a) din Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control;
270) Art.7 lit.b) din Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control;
271) Art. 73 pct. 5 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
272) Art. 73 pct. 6 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
273) Art. 73 pct. 8 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
274) Art. 73 pct. 9 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
275) Art. 73 pct. 10 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
276) Art. 73 pct. 11 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
277) Art. 73 pct. 13 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
278) Art. 73 pct. 14 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
279) Art. 73 pct. 17 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
280) Art. 73 pct. 18 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
281) Art. 73 pct. 19 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
282) Art. 73 pct. 22 din O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
283) Art. 270^3 alin. (1) din LEGEA nr. 31/1990 legea societăților;
284) Art. 270^3 alin. (2) din LEGEA nr. 31/1990 legea societăților;
285) Art. 4 lit. a) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
286) Art. 4 lit. b) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
287) Art. 4 lit. c) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
288) Art. 4 lit. d) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
289) Art. 4 lit. e) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
290) Art. 4 lit. f) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
291) Art. 4 lit. g) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
292) Art. 4 lit. h) din H.G. nr. 1259/2010 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001;
293) Art. 45 din LEGEA nr. 26/1990 privind registrul comerțului;
294) Art. 5 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 128/1994, privind unele măsuri pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare fizică și morală a elevilor și studenților;
295) Art. 5 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 128/1994, privind unele măsuri pentru asigurarea condițiilor de dezvoltare fizică și morală a elevilor și studenților;
296) Art. 24 lit. a) din LEGEA nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;
297) Art. 24 lit. b) din LEGEA nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;
298) Art. 24 lit. c) din LEGEA nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;
299) Art. 24, lit. d) din LEGEA nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;
300) Art. 24. lit. e) din LEGEA nr. 15/1994, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale;
301) Art. 337 (1) din LEGEA nr. 85/2014 privind procedura insolvenței;
302) Art. 14 alin. (1) lit. d) din LEGEA nr. 52/2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri
303) Art. 3 alin (1) lit. a) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
304) Art. 3 alin (1) lit. b) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
305) Art. 3 alin (1) lit. c) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
306) Art. 3 alin (1) lit. d) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
307) Art. 3 alin (1) lit. e) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
308) Art. 3 alin (1) lit. f) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
309) Art. 3 alin (1) lit. g) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
310) Art. 3 alin (1) lit. h) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
311) Art. 3 alin (1) lit. i) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
312) Art. 3 alin (1) lit. j) din O.U.G. nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată;
313) Art. 23 din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
314) Art. 10 – 15 din Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă, republicată;
315) Art. 591, 644 și art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare;
316) Art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările și completările ulterioare;
317) Art.18, 19, 20 din O.G. nr.21/1992 privind protectia consumatorilor (r2) cu modificările și completările ulterioare;
318) Art. 25 din O.G. nr.21/1992 privind protectia consumatorilor (r2) cu modificările și completările ulterioare;
319) Art. 4-7, 10 și 11 din H.G. nr.947/2000 privind modalitatea de indicare a prețurilor produselor oferite Consumatorilor spre vânzare;
320) Art.36 alin.1 din OG nr.41/1998 privind taxele in domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, republicată;
321) Art. 29, lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
322) Art. 29, lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
323) Art. 29, lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
324) Art. 29, lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
325) Art. 29, lit. e) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
326) Art. 29, lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
327) Art. 29, lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
328) Art. 29, lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
329) Art. 29, lit. i) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
330) Art. 29, lit. j) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
331) Art. 29, lit. k) din Ordonanța Guvernului nr. 20/ 1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/ 1994, cu modificările și completările ulterioare;
332) Art.40, alin.(1),lit.a) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare (H.G. nr. 710/2015);
333) Art.40, alin.(1),lit.b) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
334) Art.40, alin.(1),lit.c) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
335) Art.40, alin.(1),lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
336) Art.40, alin.(1),lit.e) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
337) Art.40, alin.(1),lit.f) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
338) Art.40, alin.(1),lit.g) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
339) Art.40, alin.(1),lit.h) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
340) Art.40, alin.(1),lit.i) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
341) Art.40, alin.(1),lit.j) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
342) Art.40, alin.(1),lit.k) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
343) Art.40, alin.(1),lit.l) din Hotărârea Guvernului nr. 710/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a aparatelor de cântărit cu funcționare neautomată, cu modificările și completările ulterioare;
344) Art.42, alin.(1),lit.a) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare (H.G. nr. 711/2015);
345) Art.42, alin.(1),lit.b) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
346) Art.42, alin.(1),lit.c) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
347) Art.42, alin.(1),lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
348) Art.42, alin.(1),lit.e) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
349) Art.42, alin.(1),lit.f) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
350) Art.42, alin.(1),lit.g) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
351) Art.42, alin.(1),lit.h) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
352) Art.42, alin.(1),lit.i) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
353) Art.42, alin.(1),lit.j) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
354) Art.42, alin.(1),lit.k) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
355) Art.42, alin.(1),lit.l) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
356) Art.42, alin.(1),lit.m) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
357) Art.42, alin.(1),lit.n) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
358) Art.42, alin.(1),lit.o) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
359) Art.42, alin.(1),lit.p) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
360) Art.42, alin.(1),lit.q) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
361) Art.42, alin.(1),lit.r) din Hotărârea Guvernului nr. 711/2015 privind stabilirea condițiilor de punere la dispoziție a mijloacelor de măsurare, cu modificările și completările ulterioare;
362) Art.8, lit.a) din Hotarârea Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legala IML 8-01 ”Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum”;
363) Art.8, lit.b) din Hotarârea Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legala IML 8-01 ”Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum”;
364) Art.8, lit.c) din Hotarârea Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legala IML 8-01 ”Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum”;
365) Art.8, lit.d) din Hotarârea Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legala IML 8-01 ”Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum”;
366) Art.8, lit.e) din Hotarârea Guvernului nr. 530/2001, pentru aprobarea Instrucțiunilor de metrologie legala IML 8-01 ”Preambalarea unor produse în funcție de masă sau volum”;
367) Art.55 (2) lit.b) din Legea Nr. 38/ 2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere;
368) Art.55 (3) lit.a) din Legea Nr. 38/ 2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere;
369) Art.8, lit b) din Legea nr. 252/2003 Privind regimul unic de control;
370) Art. 493 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
371) Art. 493 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
372) Art. 493 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
373) Art. 336 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
374) Art. 336 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
375) Art. 336 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
376) Art. 336 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
377) Art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
378) Art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
379) Art. 26 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
380) Art. 26 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
381) Art. 26 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

382) Art. 36 pct. II lit. e) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată;
383) Art. 36 pct. II lit. f) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată;
384) Art. 36 pct. II lit. g) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată;
385) Art. 36 pct. II lit. i) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată;
386) Art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată;
387) Art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată;
388) Art. 32 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată;
389) Art. 47 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 privind serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
390) Art. 47 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 privind serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
391) Art. 47 alin. (4) din Legea nr. 51/2006 privind serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
392) Art. 39 alin. (2) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată;
393) Art. 39 alin. (3) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată;
394) Art. 39 alin. (4) literele a) și b) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006, republicată;
395) Art. 30 alin. (1) lit. b), c) și e) și alin. (2) și (3) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată;
396) Art. 37 din Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006.