• 

Pentru autorizarea persoanelor fizice care desfășoară activități în sectorul energiei electrice a început de ieri sesiunea de toamnă, organizată de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. Anul acesta, având în vedere pandemia de Covid-19, persoanele care solicită sau au solicitat înscrierea la examenele de autorizare a persoanelor fizice, care desfăşoară activităţi în sectorul energiei electrice trebuie să aducă la cunoștința autorității intenţia cu privire la participarea la examenul de autorizare. Astfel, persoanele intersate trebuie să transmită confirmarea participării la examenul de electrician autorizat, în cazul dosarelor depuse deja, aflate în starea “propus la examen”, la adresa de e-mail: [email protected]. Persoanele care solicită înscrierea la această sesiune trebuie să depună un dosar întocmit în conformitate cu prevederile “Regulamentului pentru autorizarea electricienilor, verificatorilor de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia, precum şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice”. Tariful perceput pentru acordarea calității de electrician autorizat se achită de solicitant anterior depunerii documentației. Înscrierea cadidaților va avea loc până la data de 6 noiembrie 2020. Lista finală a tututor candidaților va fi publicată pe 16 noiembrie. Tot la aceeași dată va fi publicată lista aferentă fiecărui centru, cu precizarea seriei în care vor fi programați candidații. Examenele de autorizare vor începe de la data de 18 noiembrie 2020. ANRE menționează că programul de organizare și desfasurare a sesiunii de examene Toamnă 2020 ar putea suferi modificări în funcție de numărul solicitanților. 

 Viitorii pensionari care au erioade în care nu au cotizat la sistemul de pensii o pot face, în prezent, prin semnarea unui contract de asigurare socială cu casa de pensii și prin plata unor sume către aceasta. Măsura introdusă de puțină vreme a generat mult interes, dar și o serie de întrebări și nelămuriri în rândul cititorilor noștri. În acest context, astăzi prezentăm o serie de întrebări și răspunsuri despre mecanismul ce permite acum completarea stagiului de cotizare la pensie.

• 

1. Cine poate să plătească retroactiv contribuția la pensii? 

După cum stabilește OUG 163/2020, documentul care introduce acest mecanism,“persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuției de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale”.

2. Pot folosi mecanismul și cei care au lucrat în străinătate pentru perioade în care au cotizat acolo? 

Nu. Dacă au realizat stagii de cotizare în alte țări, cei interesați de „cumpărarea de vechime” nu pot apela la mecanismul apărut recent pentru a acoperi perioadele respective în care s-au plătit deja contribuții de asigurări sociale.

3.Pentru ce tipuri de pensii se va lua în calcul plata retroactivă a contribuției? 

Tot OUG 163/2020 ne dă răspunsul și la această întrebare. Mai exact, plățile retroactive ale contribuției la asigurările sociale (CAS) se pot face în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă.

 4. Cum pot să plătesc retroactiv contribuția la pensii? 

Prin încheierea unui contract cu casa teritorială de pensii de care aparține solicitantul, în care vor fi trecute perioada sau perioadele de asigurare, venitul asigurat, cota de contribuție de asigurări sociale din momentul semnării contractului și totalul cuantumului contribuției de asigurări sociale.

 5. Până când pot plăti în condițiile stabilite de OUG 163/2020? 

Aceste condiții pentru cumpărarea vechimii pentru pensie se vor aplica doar până la sfârșitul lunii august 2021, deoarece, de la 1 septembrie 2021, actuala Lege a pensiilor, care este Legea 263/2010, va fi înlocuită de Legea 127/2019, care conține deja această măsură.

 6. Cum se calculează sumele care trebuie plătite efectiv pentru vechimea în muncă? 

Când vine vorba de modul în care se calculează contribuția la CAS, OUG 163/2020 stabilește că, de fapt, se plătește cota de CAS (25%) aplicată la salariul minim brut în vigoare la data semnării contractului cu casa (în prezent, 2.230 de lei). Câteva exemple concrete de calcul se pot găsi în acest material.

 7. Dacă salariul minim sau cota CAS se modifică, contractele de asigurare vor fi afectate? 

Nu, deoarece sumele de plată se calculează în raport cu salariul minim brut și cota de contribuție de asigurări sociale din momentul semnării contractului, iar modificarea acestora nu va afecta plățile aflate în desfășurare.

 8. Trebuie să plătesc într-o tranșă suma calculată la semnarea contractului? 

Nu. Legat de plata efectivă a contribuției de asigurări sociale, cei interesați pot opta, așa cum apare și în modelul de contract conținut de OUG 163/2020, să plătească integral, într-o singură tranșă, sau în mai multe tranșe lunare.

 9. Ce risc dacă nu apuc să achit integral suma pe care m-am angajat s-o plătesc prin contract? 

„Contractul de asigurare socială încheiat conform prezentei ordonanțe de urgență își încetează aplicabilitatea la data la care contribuția de asigurări sociale datorată este achitată în întregime. În situația în care la data de 31 august 2021 contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plății efectuate”, scrie în OUG 163/2020. De altfel, această situaței estedetaliată în acest material.

 10. Pot încheia cu casa de pensii un singur contract sau mai multe? 

Se pot încheia mai multe contracte succesive, cu condiția ca perioada totală asigurată să nu depășească șase ani. Adică, în situaţia în care, după data încetării aplicabilităţii contractului de asigurare socială, persoana interesată doreşte să se asigure în condiţiile OUG nr. 163/2020 pentru o nouă perioadă, poate încheia un nou contract de asigurare socială, respectând limita de șase ani.

 11. Pot să plătesc retroactiv contribuția chiar dacă am ieșit la pensie? 

Nu. Persoanele pensionate nu pot face plăți retroactive. De fapt, cadrul legal stabilește că poate cumpăra vechime doar persoana care “la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar”.

 12. Mai am puțin până la vârsta de pensionare. Pot plăti contribuția pentru acești ani, astfel încât să ies de-acum la pensie? 

Nu. Plata se face strict pentru perioade anterioare neasigurate. Plata contribuției de asigurări sociale se poate face pentru perioade de cel mult șase ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare. Totodată, ieșirea la pensie se poate face, conform Legii nr. 263/2010, doar atunci când sunt îndeplinite condițiile cumulative pentru obținerea unui tip de pensie.

 13. Am perioade în care angajatorul nu mi-a plătit contribuția la pensii. Pot face plăți retroactive pentru ele? 

Nu. Plățile retroactive se pot face strict pentru perioade neasigurate anterioare în care persoana interesată nu trebuia să fie asigurată în sistemul public de pensii, adică, potrivit OUG 163/2020, “nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia”. Or, pentru salariați este obligatorie asigurarea în sistemul public de pensii.

 14. Am trecut de vârsta de pensionare, dar încă lucrez. Pot plăti retroactiv contribuția? 

Da, este posibil, deoarece un individ aflat în această situație nu este încă pensionar. Totuși, trebuie precizat că, în acest caz, plățile se pot face doar pentru perioadele anterioare neasigurate de dinaintea îndeplinirii vârstei standard de pensionare. De exemplu, o persoană care a atins vârsta standard de pensionare în decembrie 2019 și încă lucrează poate face plăți pentru perioade anterioare neasigurate de dinainte de acea dată.

 15. Pot să plătesc retroactiv ca să mi se reducă vârsta de pensionare? 

Nu. Plata retroactivă a contribuției la pensii este strict pentru completarea stagiului de cotizare sau, cu alte cuvinte, a vechimii în muncă. Stagiul de cotizare este necesar pentru a obține pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată, pensia anticipată parțială și pensia de invaliditate, potrivit Legii nr. 263/2010. Totuși, aceste plăți se pot face acum doar în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă. De exemplu, un bărbat născut în noiembrie 1970 poate obține pensia pentru limită de vârstă în noiembrie 2035, însă numai dacă are cel puțin 15 ani de stagiu de cotizare (adică 15 ani munciți legal). Vârsta standard de pensionare poate fi redusă, de exemplu, pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite.

 16. Sunt în altă țară și aș vrea, totuși, să plătesc retroactiv contribuția la pensii. Pot să fac asta? 

Da. Contractul de asigurare se poate încheia și de către un individ mandatat, adică desemnat prin procură specială, de către persoana interesată de plata retroactivă a contribuției. În același timp, plata se poate face inclusiv prin virament într-un cont bancar indicat de casa teritorială de pensii.Citește mai mult despre pensionari, plata retroactiva a contributiei la pensii, contributia la pensii, cas, cumparare vechime pensie, pensie, plata retroactiva cas

Au fost propuse mai multe schimbari legate de autorizația de securitate la incendiu. Noile prevederi urmează să fie adoptate prin Ordonanță de Urgență. Una dintre noutățile pe care le aduce proiectul o reprezintă memoriul tehnic privind îndeplinirea cerinței securitate la incendiu. Documentul va trebui elaborat de către proiectanții de construcții și amenajări, de echipamente, utilaje și instalații, împreună cu scenariile de securitate la incendiu. Memoriul tehnic va prezenta elementele tehnice esențiale necesare emiterii avizului de securitate la incendiu. Prin acesta vor fi stabilite principalele coordonate de proiectare și care, pentru emiterea autorizației de securitate la incendiu, se dezvoltă în scenariul de securitate la incendiu.

Pentru clădirile puse în funcțiune fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, beneficiarii care fac dovada alocării fondurilor necesare sau a încheierii de contracte pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru conformarea construcției la cerința securitate la incendiu vor avea obligația să obțină această autorizație până la data de 31 decembrie 2021. Inițiatorii consideră că pentru astfel de situații, în care sunt în derulare investiții și se dovedește buna credință a beneficiarilor, este inoportună exercitarea actului de autoritate și aplicarea amenzii  contravenționale pentru funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu, până la finalizarea lucrărilor și obținerea acestui act administrativ.. Sunt propuse spre exceptare de la obligația de obținere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu lucrările care urmăresc, preponderent, îmbunătățirea altor cerințe fundamentale ale construcțiilor. Sunt avute în vedere, spre exemplu, lucrările de consolidare, intervențiile la acoperișul clădirii care constau în lucrări de înlocuire a învelitorii și a suportului acesteia, precum și cele pentru extinderi sau schimbări de destinație ale unor încăperi aparținând construcțiilor existente, în vederea amenajării grupurilor sanitare, camerelor tehnice ori executarea de lucrări la acestea. Această prevedere vizează, în principal, unitățile de învățământ din mediul rural, unde grupurile sanitare sunt amenajate în interiorul construcției de învățământ. La finele lunii august, funcționau fără autorizație de securitate la incendiu un număr de 2.891 spații de producție și depozitare, 3.102 spații pentru comerț. Pe de altă parte, din sfera instituțiilor publice, funcționau fără autorizație de securitate la incendiu 3.554 clădiri aparținând unităților de învățământ, 817 lăcașuri de cult, 560 spații pentru asistența socială, 242 clădiri sau spații de cultură și beneficiarul investiției, pe de altă parte, în ceea ce privește obținerea avizului, respectiv autorizației de securitate la incendiu. Autoritățile administrației publice centrale și celelalte organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București sau județene vor avea obligația să angajeze cel puțin un cadru tehnic cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor. Conform proiectului, urmează să fie eliminată obligația de notificare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a inspectoratelor pentru situații de urgență județene/București-Ilfov în ceea ce privește numirea și schimbarea din funcție a cadrului tehnic, având în vedere caracterul inutil și birocratic al acestei obligații.  

In cazul in care ramai fară loc de muncă, îți păstrezi calitatea de asigurat în sistemul de sănătate public încă trei luni de la încetarea raporturilor de serviciu. Asta înseamnă că încă trei luni poți beneficia de serviciile de sănătate oferite de stat. După aceste trei luni, dacă ești în continuare șomer, poți deveni coasigurat, dacă un membru al familiei te ia în întreținere, ceea ce îți asigură în continuare servicii medicale la stat.

În contextul în care epidemia de coronavirus a lăsat multe persoane fără loc de muncă, readucem în discuție posibilitatea de a deveni coasigurat în sistemul de sănătate, pentru a putea merge în continuare la medic, chiar dacă angajatorul nu îți mai plătește contribuțiile la sănătate (CASS), pentru că te-a dat afară.

După cum scrie în Legea nr. 95/2006 și după cum a precizat și Cornel Vasile, consilier juridic, o persoană rămâne asigurată în sistemul de sănătate trei luni de la data încetării raporturilor de muncă. Abia apoi, aceasta poate fi luată în întreținere și poate deveni coasigurat.

„Pentru persoanele care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, calitatea de asigurat încetează în termen de trei luni de la data încetării raporturilor de muncă/serviciu”, scrie în Legea nr. 95/2006.

Notă. O persoană poate deveni coasigurat, dacă după terminarea celor trei luni de la încheierea contractului de muncă nu obține alte venituri (cum ar fi șomajul).

Așa cum precizam mai sus, ca să devii coasigurat, trebuie să fii luat în întreținere de către cineva care este deja asigurat. Acea persoană trebuie să fie un membru al familiei. Potrivit Legii nr. 95/2006, „beneficiază de asigurare, fără plata contribuției (…) soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate”.

Apoi, Ordinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) nr. 1.549/2018 stabilește o serie de acte ce trebuie depuse la casele de sănătate, pentru a deveni coasigurat:

• act de identitate valabil la data solicitării, original și copie;
• documente care să ateste relația de rudenie sau căsătoria cu persoana asigurată;
• declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu realizează venituri proprii;
• declarație pe propria răspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declară că are în întreținere persoana respectivă.

Calitatea de asigurat poate fi verificata pe site ul CNAS prin introducerea Codului Numeric Personal (CNP) și al codului de verificare generat automat de aplicație. Câmpul denumit CID (Codul de IDenitificare al asiguraţilor) nu trebuie completat, pentru că va fi generat automat pe baza CNP-ului. Despre celelate posibilități pe care le are la dispoziție un angajat pentru a verifica dacă figurează asigurat în sistem. 

Trebuie să mai menționăm că o persoană care este coasigurată în sistemul de sănătate va beneficia de serviciile medicale câtă vreme cel/cea care o are în întreținere este asigurată.

1.Optimizarea programului de lucru în funcție de activitatea curentă

Vorbim mai întâi despre o variantă pe termen scurt: reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână, în conformitate cu prevederile Codului muncii. Asta înseamnă că se poate reduce temporar programul săptămânal de lucru la doar patru zile, în cazul reducerii temporare a activității, ce implică automat o reducere temporară corespunzătoare a salariilor. Măsura se aplică numai până când dispare motivul pentru care a fost nevoie de reducerea programului.

A doua variantă ar trebui luată în calcul numai dacă se dorește implementată pe termen lung, pentru că implică mai multe formalități decât prima – reducerea programului zilnic de lucru. Asta implică o trecere a salariaților de la norma întreagă la norma parțială. Măsura ar trebui luată în considerare numai dacă se estimează o reducere a activității pe termen mediu sau lung.

2. Trecerea la telemuncă și munca la domiciliu sau menținerea lor

Multe companii deja au trecut pe telemuncă sau pe munca la domiciliu și, astfel, ar putea lua în calcul păstrarea măsurii pe termen lung. Iar altele, care n-au aplicat măsura până acum, pot lua în calcul trecerea salariaților pe munca la distanță.

Concret, munca la distanță este o măsură care ajută companiile să facă economii pe partea de costuri indirecte cu salariații. Dacă munca nu se mai desfășoară la sediul angajatorului, atunci acesta are cheltuieli (cel puțin) mai mici cu utilitățile (energie electrică, gaze naturale, apă curentă), apa potabilă îmbuteliată și altele asemenea (cafea, ceai, zahăr etc.), serviciile de curățenie, consumabilele (hârtie, pixuri etc.) și așa mai departe.

Munca la domiciliu este reglementată fugar în Codul muncii, pe când telemunca este reglementată printr-un act normativ complet separat – Legea 81/2018. Deși regimul telemuncii include unele condiții speciale, telesalariaților li se aplică oricum și Codul muncii.

În esență, telemunca implică faptul că salariatul își îndeplinește, în mod regulat, cel puțin o zi pe lună, atribuțiile postului în alt loc decât sediul angajatorului, folosind tehnologia informației și comunicațiilor (laptop, telefon inteligent, tabletă etc.). Munca la domiciliu implică, pur și simplu, îndeplinirea atribuțiilor postului direct de acasă, fără să fie implicată tehnologia informației și comunicațiilor.

Ajutor de stat: În curând, angajatorii vor putea cere un ajutor unic de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a cumpăra echipamentele necesare desfășurării muncii la distanță, conform OUG 132/2020. Condițiile în care se va putea face treaba asta abia au apărut în dezbatere, dar ar trebui să fie oficializate rapid.

3. Concediul fără plată, dacă salariații vor așa ceva

Așa cum redacția noastră sublinia acum câteva luni, concediul fără plată este o soluție „de avarie” care poate fi luată în calcul numai dacă salariatul o dorește. Măsura nu poate fi impusă salariaților, pentru că implică un acord comun (salariatul cere și angajatorul este de acord).

Concediul fără plată se poate acorda, mai întâi, atunci când este vorba de rezolvarea unor probleme personale. Apoi, mai este și cazul concediilor fără plată pentru formare profesională, care se acordă în perioada în care salariații se ocupă, din proprie inițiativă, de formarea lor profesională.

Așadar, concediul fără plată, astfel cum e reglementat de Codul muncii, implică o perioadă de suspendare a contractului de muncă în care salariatul nu mai lucreazăpentru firmă, iar aceasta nu-i mai plătește salariul. Deși este departe de a fi o variantă ideală, există situații în care angajatorii o pot lua în calcul pentru a face economii cu costurile salariale.

4. Înghețarea salariilor și neînlocuirea salariaților care pleacă din firmă

Alte măsuri pe care angajatorii le pot avea în vedere, pentru a face economii, implică, de fapt, o inacțiune.

De exemplu, salariile pot fi „înghețate” la nivelul actual, în cazul în care existau promisiuni pentru majorări în acest an. Totodată, altă formă de scădere a costurilor poate fi neînlocuirea persoanelor care pleacă din proprie inițiativă. Cu alte cuvinte, un salariat își dă demisia sau se pune de acord cu angajatorul pentru o încetare a relației de muncă, iar angajatorul decide să nu cheltuie bani pentru recrutarea, pregătirea și salarizarea unui înlocuitor.

5. Concedierile, dar și alternativele și interdicțiile aferente

În fine, poate cea mai drastică măsură pe care o poate lua un angajator (și care ar trebui păstrată ca variantă de rezervă la măsurile de mai sus) este reprezentată de concedieri (fie ele individuale sau colective).

Concedierile cauzate de desfiițarea locurilor de muncă trebuie să urmeze anumite reguli clare prevăzute de Codul muncii, dacă angajatorii nu vor să riște consecințe nefaste în eventualitatea unui litigiu în instanță. Desființarea locurilor de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă, fără nicio legătură cu cei dați afară. O asemenea concediere, care poate fi individuală sau colectivă, implică dreptul la preaviz și dreptul la compensații legale sau contractuale.

Apropo de concedierile colective, trebuie ținut cont că se consideră concediere colectivă și încetarea contractelor pentru angajații care refuză scăderea salariilor.

Totuși, înainte de a decide efectuarea unor concedieri, angajatorii trebuie să țină cont atât de ajutoarele de stat care permit păstrarea salariaților, cât și de interdicțiile aferente.

Înainte de toate, dacă activezi într-un domeniu cu restricții impuse de autorități în contextul epidemiei de coronavirus sau dacă din cauza infectărilor ți se suspendă temporar activitatea, poți cere la stat bani pentru a trimite salariații în șomaj tehnic.

Apoi, dacă vrei să-ți continui activitatea fără a face concedieri, poți lua în calcul ajutoarele de stat care se acordă deja sau care urmează să se acorde. Mă refer la decontarea parțială a salariilor lucrătorilor reveniți din șomaj tehnic și la decontarea parțială a salariilor anumitor șomeri angajați în perioada asta – ambele măsuri se aplică deja și implică interdicția de concediere pentru salariații pentru care se dau bani.

Controalele din domeniul securitatii muncii au reînceput de ceva vreme controalele la angajatori, verificările fiind inclusiv pentru a vedea dacă firmele se adaptează cum trebuie la criza epidemiei de coronavirus. În urma unor verificări din primele zile ale lunii curente, reprezentanții Inspectoratelor Teritoriale de Muncă (ITM) au atras atenția asupra principalelor neconformități întâlnite de ei pe partea de sănătate și securitate în muncă (SSM).

Deși unele neconformități de SSM găsite de inspectorii ITM sunt legate în mod direct de epidemie, altele țin oricum de obligații pe care angajatorii le au în general. În orice caz, Ministerul Muncii a stabilit deja, încă din luna mai 2020, ce obligații de SSM au angajatorii de îndeplinit în perioada actuală, astfel că firmele n-ar trebui să considere că au fost luate prin surprindere.

1. Lipsa unei evaluări de risc privind coronavirusul. Din comunicatul ITM-ului reiese că angajatorii ar trebui să facă o evaluare de risc privind coronavirusul. Legea SSM 319/2006 stabilește că evaluarea riscurilor de sănătate și securitate în muncă este obligatorie pentru companii, iar autoritățile recomandă ca firmele să o efectueze anual sau chiar de fiecare dată când se schimbă semnificativ condițiile de muncă. Având în vedere restricțiile și măsurile obligatorii legate de epidemie, angajatorii ar trebui să facă neapărat o asemenea evaluare.

2. Lipsa unui plan de prevenire și protecție. În mod automat, după ce angajatorul face evaluarea riscurilor de SSM, urmează întocmirea unui plan de prevenire și protecție. Normal că, dacă angajatorul omite evaluarea riscurilor, n-are nici planul de prevenire și protecție. Conform Legii SSM, planul respectiv include măsurile ce trebuie luate de angajator pentru reducerea riscurilor de accidentare și de boli profesionale la care sunt expuși salariații proprii.

3. Lipsa instrucțiunilor proprii pentru protejarea de coronavirus. Cu toate că autoritățile n-au detaliat ideea de „lipsă a instrucțiunilor proprii privind coronavirusul”, probabil că este vorba de regulile proprii ale angajatorului privind triajul epidemiologic la intrarea în sediul firmei și purtarea obligatorie a măștii faciale de protecție, printre altele.

4. Lipsa instruirilor salariaților pe domeniul SSM. Instruirea salariaților trebuie făcută pe cheltuiala angajatorului, în timpul programului de lucru, fiind considerată muncă prestată, reiese din Legea SSM. Instruirea se face la momentul angajării, dar sunt situații în care ea se impune și ulterior (de exemplu, când angajatorul cumpără echipamente noi de muncă sau când introduce proceduri noi de lucru). Instruirea angajaților se face în trei mari etape (instruirea introductiv-generală, instruirea la locul de muncă și instruirea periodică) și aceasta trebuie reflectată în fișele individuale ale lucrătorilor.

5. Nu se fac examene medicale periodice, în afară de cel de la momentul angajării. Atât Codul muncii, cât și Legea SSM prevăd necesitatea controalelor medicale periodice. Așadar, angajatorul este obligat să verifice starea de sănătate a salariaților atât înainte de angajare, cât și după, în funcție de specificul activității și pericolele de la locul de muncă.

6. Lipsa certificatului PRAM. Legislația SSM impune angajatorilor inclusiv obligații pe partea de instalații și echipamente electrice. Firmele trebuie, astfel, să cheme un electrician autorizat care să facă verificarea supranumită pe piață PRAM (Protecții prin Relee, Automatizări și Măsurători), obligația putând fi verificată de inspectorii ITM-urilor. Scopul este prevenirea accidentelor de muncă prin electrocutare.

Multe dintre companiile din țară și din lume își redeschid porțile pentru angajați și speră la o revenire rapidă pe plan economic. Totuși, această perioadă fără precedent impune și o serie de măsuri necesare pentru a asigura protecția angajaților. O posibilă infectare poate duce rapid la un focar, mai ales în cadrul fabricilor și al companiilor mari, așa că angajatorii trebuie să găsească cele mai potrivite căi de a-și proteja angajații în fața pandemiei.

Angajații trebuie să se simtă în siguranță la muncă, iar liderii companiilor trebuie să înțeleagă că aceștia vor fi supuși unui stres mai mare în toată această perioadă. Iată ce măsuri sunt necesare pentru ca totul să meargă bine la locul de muncă:

Dezinfectarea spațiilor

Primul lucru de care trebuie să țină cont angajatorii este că spațiile au nevoie de curățare și dezinfectare zilnică, iar suprafețele atinse des de angajați au nevoie de curățare la intervale mai scurte. Produsele de curățare nu trebuie să lipsească din depozit și este recomandat să existe măcar o persoană special desemnată pentru a ține evidența acestora. Nicio zi nu trebuie să treacă fără curățarea temeinică a spațiilor de lucru.

Dezinfectarea încăperilor poate părea o sarcină complicată, mai ales în cazul firmelor mici, care nu pot angaja personal pentru curățenie. În aceste cazuri, se pot folosilampi UV bactericide, pentru a asigura un mediu sigur. Unele modele pot fi chiar acționate de la distanță, printr-o aplicație, așa că spațiile de lucru pot fi pregătite încă dinainte de programul de muncă.

Distanțarea fizică

Distanțarea socială la birou poate părea aproape imposibilă, însă, angajatorii trebuie să se ocupe de restructurarea birourilor în așa fel încât să asigure o distanță sigură între angajați. Acest lucru poate însemna sfârșitul zonelor comune de muncă sau al meetingurilor în spații închise.

Companiile pot implementa un set de reguli pentru interacțiunea din spațiile comune precum bucătăria sau sălile de conferințe și pot impune restricții. Un număr redus de persoane, un program decalat și evidențierea distanțelor prin covoare de culori diferite sunt doar câteva dintre măsurile care vor trebui luate în perioada pandemiei și, poate, chiar după. Viitorul stă sub semnul întrebării, însă, angajatorii trebuie să-și demonstreze calitățile de lideri și să găsească soluții creative pentru toate problemele pe care le-ar putea întâmpina.

Limitarea atingerii suprafețelor

Angajații ating multe suprafețe în timpul programului de munca, de la butoanele lifturilor, la clanțe și tastaturi. Toate acestea pot răspândi cu ușurință virusurile, mai ales în cadrul unui colectiv mare și activ.

Angajatorii au început deja să limiteze atingerea acestor suprafețe prin blocarea lifturilor sau uși automate, care se deschid prin senzori. Senzorii de mișcare pot fi instalați în baie, pentru a nu mai necesară aprinderea luminii de la întrerupător, iar uscătoarele de mâini trebuie înlocuite cu șervețele. De asemenea, senzorii pot fi folosiți și în cazul vaselor de toaletă, pentru ca angajații să nu mai fie nevoiți să tragă apa manual.

Laptopurile și computerele nu ar trebui folosite de mai mulți angajați, așa că angajatorii trebuie să le ofere tuturor device-uri personale, care pot fi folosite de o singură persoană și dezinfectate în cazul în care ajung în mâinile unui alt coleg.

Oferirea alternativelor

Flexibilitatea va deveni lege în perioada pandemiei și în viitorul apropiat. Companiile care pot facilita munca de acasă pentru angajați pot observa că există beneficii la care nu s-ar fi gândit înainte, precum economisirea bugetului pentru spațiu și închirierea zonelor rămase libere. Dacă angajații muncesc de acasă, angajatorii vor plăti sume mai mici pentru chirii și chiar la facturile de utilități.

Tocmai de aceea, munca de la distanță poate deveni cea mai bună formă de precauție în aceste vremuri incerte. Companiile trebuie să ofere dreptul de a alege între întoarcerea la birou și continuarea muncii de acasă, dovedind astfel că sunt deschise opțiunilor flexibile și moderne de muncă. Angajații care preferă să lucreze la birou din diferite motive și cei care nu au posibilitatea să muncească de acasă se pot întoarce într-un mediu sigur. Însă, cei care au rețineri și vor să evite pe cât posibil să se pună în pericol trebuie să beneficieze de opțiunea de work from home.

Măsurile pe care companiile trebuie să le implementeze vizează siguranța angajaților și sănătatea. Noile circumstanțe cer soluții creative și deschidere spre diferite posibilități, pentru ca activitatea să meargă înainte.

In conformitate cu Ordinul comun MS-MAI privind instituirea obligativității purtarii mastii de protecție, a triajului epidemiologic si dezinfectarea obligatorie a mainilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS CoV-2 pe durata stării de alertă Conform documentului, pe perioada stării de alertă, masca de protecție trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în oricare din spațiile închise ale incintei.

În funcție de evaluarea riscului efectuat de medicul de medicina muncii al unității sau a medicului de medicină școlară, după caz, pot exista unele excepții, astfel: a) angajatul este singur în birou sau se află minim 2 m între persoanele din acel birou, cu condiția aerisirii camerei, cel puțin la două ore și se asigură dezinfecția suprafețelor; b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare; c) persoana desfășoară activitați fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescuta, etc.); d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane; e) vorbitorii în public cu condiția respectării distanței de 3 metri f) elevii/studenții doar în timpul orelor de curs, dacă se respectă distanțarea corespunzătoare g) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani. Angajatorul sau conducătorul instituției are obligația de a elabora propriile proceduri pe baza evaluării de risc pentru fiecare angajat, în funcție de programul de lucru, specificul activității desfășurate, structura organizatorică, structura incintei. Medicii de medicina muncii vor face evaluarea de risc și vor emite recomandări privind necesitatea purtării măștii pentru angajați, iar responsabilul SSM va face instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă. Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. Mai exact, înainte de a utiliza masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca de protecție trebuie să acopere atât gura cât și nasul și să fie schimbată o dată la 4 ore sau ori de câte ori aceasta s-a umezit sau s-a deteriorat; Masca nu se atinge în timpul purtării, iar în cazul atingerii măștii, mâinile trebuie igienizate cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun. După utilizare, masca se aruncă de îndată într-un spațiu special amenajat, preferabil cu capac, operațiune urmată de igienizarea mâinilor. NU se recomandă reutilizarea măștilor medicale. Măștile nemedicale se spală zilnic la o temperatură de 60- 90 C și se calcă cu fier de călcat prevăzut cu abur, la temperatură maximă. Pentru copiii cu vârsta de 5 ani sau mai mare este recomandată purtarea măștilor nemedicale (din material textil); În cazul apariției febrei/tusei/strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (ex: în spațiile deschise, la domiciliu). Documentul elaborat de către specialiștii în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății și Institutului Național de Sănătate Publică prevede și reguli privind triajul persoanelor pentru accesul într-o incintă. Astfel, pe durata stării de alertă se instituie obligativitatea instituțiilor și autorităților publice, operatorilor economici și profesioniștilor de a organiza activitatea astfel încât să se asigure la intrarea în sediu efectuarea triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor în condițiile și cu respectarea Instrucțiunilor generale privind măsurile de igienă. In acest context, pentru personalul angajat, la accesul în sediul unității/instituției, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor.Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal. Triajul epidemiologic constă în: a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C); b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată); c) dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus. d) dacă se constată menținerea unei temperaturi mai mare de 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoana este îndrumată către mediul de familie în vederea efectuării unui consult medical: – dacă se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie îi va recomanda testarea pentru diagnosticarea infecției cu virusul SARS-CoV-2; – dacă nu se încadrează în definiția de caz suspect COVID 19, medicul de familie va stabili diagnosticul. Medicul de medicina muncii va avea obligația monitorizării stării de sănătate a angajaților, va face instruirea angajaților în ceea ce privește SSM (Securitatea și Sănătatea în Muncă), dar și evaluarea riscului pentru a decide dacă sunt și alte zone unde nu este obligatorie masca. Persoanele cu funcție de conducere din fiecare unitate (șefii de structură) au responsabilitatea de a efectua triajul observațional al angajaților din subordinea directă. Pentru alte persoane decât personalul angajat: (1) Este permis accesul într-o incintă doar pentru persoanele care au motive justificate. (2) În cazul în care este necesară doar predarea unor documente, colete, etc, aceasta se va realiza în afara incintei, direct persoanei căreia îi sunt destinate, cu respectarea măsurilor de prevenire a contaminării cu virusul SARS-CoV-2 (3) Dacă este necesar accesul în incintă, este obligatoriu triajul epidemiologic și dezinfectarea mâinilor. Triajul nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal. (4) Triajul epidemiologic constă în: a) măsurarea temperaturii prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depășeasca 37,3 C); b) observarea semnelor și simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată); c) dacă temperatura înregistrată depășește 37,3 C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus; d) dacă se constată menținerea unei temperaturi peste 37,3 C sau/și prezența altor simptome respiratorii, persoanei nu i se permite accesul în incintă; e) dacă temperatura înregistrată nu depășește 37,3 C și nu prezintă alte simptome respiratorii, se permite accesul în incintă, prin preluarea acestuia de la intrare de către un angajat, cu înregistrarea biroului/camerei/ departamentului unde va merge. www.protectiamuncii-psi-iscir.ro

COVID-19: Înapoi la locul de muncă – Adaptarea locurilor de muncă și protejarea lucrătorilor

Îndrumări UE pentru revenirea sigură la locul de muncă

Contextul și domeniul de aplicare al orientărilor

Aceste linii directoare fără caracter obligatoriu vizează să ajute angajatorii și lucrătorii să rămână în siguranță și sănătoși într-un mediu de lucru care s-a schimbat semnificativ din cauza pandemiei COVID-19. Ei oferă sfaturi despre:

Evaluarea riscurilor și măsuri adecvate

• minimizarea expunerii la COVID-19
• reluarea lucrului după o perioadă de închidere
• face față unei rate mari de absență
• gestionarea lucrătorilor care lucrează de acasă

Implicarea lucrătorilor

Având grijă de lucrătorii bolnavi

Planificarea și învățarea pentru viitor

Rămâi bine informat

Informații pentru sectoare și ocupații

Liniile directoare includ exemple de măsuri generale, care, în funcție de situația particulară de muncă, pot ajuta angajatorii să obțină un mediu de muncă adecvat și sigur și sănătos atunci când își revin activitățile.

Acest document oferă legături cu informații relevante din EU-OSHA și include o listă de resurse de la diverși furnizori care vizează diferite industrii și locuri de muncă la final. Vă rugăm să rețineți că informațiile din acest ghid nu acoperă setările de asistență medicală, pentru care sunt disponibile sfaturi specifice (de exemplu, de la ECDC , OMS , CDC ).

Pentru orice întrebări specifice sau probleme care nu sunt abordate în acest document, consultați informațiile de la autoritățile locale, cum ar fi serviciul de sănătate sau inspectoratul muncii.

Introducere

După noua pandemie a bolii coronavirusului 2019 (COVID-2019), majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene (UE) au pus în aplicare o serie de măsuri, inclusiv cele care afectează locurile de muncă, pentru a combate răspândirea bolii. Lumea muncii este grav afectată în această criză, prin urmare, toate secțiunile societății – inclusiv întreprinderile, angajatorii și partenerii sociali – trebuie să joace un rol pentru a proteja lucrătorii, familiile lor și societatea în general.

Natura și întinderea restricțiilor, cum ar fi suspendarea activităților neesențiale, diferă între statele membre și sectoare, dar o proporție substanțială a lucrătorilor trebuie să lucreze de acasă sau dacă munca lor nu poate fi îndeplinită la distanță, stai acasă de multe ori în condiții de înlocuire a veniturilor.

Odată ce măsurile de distanțare fizică obțin o reducere suficientă a ratelor de transmitere COVID-19, administrațiile naționale autorizează reluarea treptată a activităților de muncă. Acest lucru se realizează treptat, cu lucrări care sunt considerate esențiale pentru protecția sănătății și economia autorizată în primul rând și lucrări care pot fi făcute eficient în timp ce lucrează de acasă ultimul. Cu toate acestea, indiferent de modul în care și în ce măsură se reiau activitățile normale de muncă, este foarte probabil ca unele măsuri să rămână în vigoare pentru o anumită perioadă de timp pentru a evita o creștere accentuată a ratelor de infecție ( COVID-19: ghid pentru locul de muncă ). Mai mult, este posibil și faptul că o creștere a infecțiilor la un moment dat în viitor va necesita o reintroducere a unor măsuri restrictive în unele cazuri.

Criza COVID-19 pune presiune asupra angajatorilor și a lucrătorilor, fie că au fost nevoiți să pună în aplicare noi proceduri și practici într-un timp foarte scurt, fie să își suspende activitățile și munca. Securitatea și sănătatea în muncă oferă sprijin practic pentru reîntoarcerea la locul de muncă: măsurile de prevenire adecvate vor contribui la obținerea unei reveniri sigure și sănătoase la muncă în urma relaxării măsurilor de distanțare fizică și contribuie, de asemenea, la suprimarea transmiterii COVID-19.

Actualizați-vă evaluarea riscului și luați măsurile adecvate

La fel ca în condiții normale de muncă, identificarea și evaluarea riscuriloratât în ​​mediile de lucru fizice, cât și în cele psihosociale este punctul de plecare pentru gestionarea securității și sănătății în muncă (SSM) în cadrul măsurilor COVID-19. Angajatorii sunt obligați să își revizuiască evaluarea riscurilor atunci când există o modificare a procesului de muncă și să ia în considerare toate riscurile, inclusiv cele care afectează sănătatea mintală. La revizuirea evaluării riscurilor, ar trebui să se acorde atenție oricăror anomalii sau situații care provoacă probleme și modului în care acestea pot ajuta organizația să devină mai rezistentă pe termen lung. Amintiți-vă importanța implicării lucrătorilor și a reprezentanților acestora în revizuirea evaluării riscurilor și solicitați serviciul dumneavoastră de prevenire a riscurilor sau de sănătate profesională dacă aveți unul. Ca informație pentru evaluarea dvs., obțineți informații actualizate de la autoritățile publice despre prevalența COVID-19 în zona dvs. După actualizarea evaluării riscurilor, următorul pas este realizarea unui plan de acțiune cu măsuri adecvate. Mai jos sunt câteva exemple de probleme legate de COVID-19 care trebuie luate în considerare la întocmirea unui astfel de plan de acțiune.

Minimizarea expunerii la COVID-19 la locul de muncă

Implementarea practicilor de muncă sigure pentru a limita expunerea la COVID-19 la locul de muncă necesită mai întâi evaluarea riscurilor și apoi implementarea ierarhiei de controale . Aceasta înseamnă a pune în aplicare măsuri de control pentru a elimina mai întâi riscul și, dacă acest lucru nu este posibil, minimizați expunerea lucrătorilor. Începeți mai întâi cu măsuri colective și, dacă este necesar, suplimentați-le cu măsuri individuale, cum ar fi echipament individual de protecție (EIP) Mai jos sunt câteva exemple de măsuri de control, cu toate acestea, nu toate se vor aplica tuturor locurilor de muncă sau a locurilor de muncă datorită naturii lor.

• Desfășurați deocamdată doar lucrări esențiale; poate fi posibilă amânarea unor lucrări atunci când riscul este mai mic. Dacă este posibil, furnizați servicii de la distanță (telefon sau video) în loc de persoană. Asigurați-vă că sunt prezenți la locul de muncă numai lucrătorii esențiali pentru locul de muncă și minimizați prezența terților.
• Reduceți, pe cât posibil, contactul fizic între lucrători (de exemplu, în timpul întâlnirilor sau în timpul pauzelor). Izolați lucrătorii care își pot îndeplini sarcinile singure în siguranță și care nu necesită echipament specializat sau utilaje care nu pot fi mutate. De exemplu, ori de câte ori este posibil, aranjați-le să lucreze singuri într-un birou de rezervă, camera pentru personal, cantină sau o sală de ședințe. Dacă este posibil, cereți lucrătorilor vulnerabili să lucreze de la domiciliu (persoanele în vârstă și cei cu afecțiuni cronice (inclusiv hipertensiune arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuși tratamentului cancerului sau al unei alte imunosupresii ) și lucrători gravide . sunt expuse unui risc ridicat.
• Eliminați și dacă nu este posibil limita, interacțiunea fizică cu și între clienți. De exemplu, prin comenzi online sau telefonice, livrare fără contact sau intrare gestionată (evitând totodată aglomerarea în afara) și distanțarea fizică atât în ​​interiorul cât și în afara spațiului.
• Când livrați mărfuri, faceți acest lucru prin preluare sau livrare în afara spațiilor. Sfătuiți șoferii cu privire la o igienă bună în cabină și asigurați-le gel de igienizare și șervețele adecvate. Lucrătorii livrați trebuie să li se permită să utilizeze facilități precum toalete, cantinării, vestiare și dușuri, deși cu precauțiile corespunzătoare (cum ar fi să permită un singur utilizator la un moment dat și curățarea periodică).
• Plasați o barieră impermeabilă între lucrători, mai ales dacă nu sunt capabili să păstreze o distanță de doi metri unul de celălalt. Barierele pot fi create sau improvizate folosind articole precum foi de plastic, partiții, sertare mobile sau unități de depozitare. Trebuie evitate lucrurile care nu sunt solide sau care prezintă lacune, cum ar fi plantele în ghivece sau cărucioarele sau care creează un nou risc, cum ar fi de la declanșarea sau căderea obiectelor. Dacă nu se poate utiliza o barieră, ar trebui creat un spațiu suplimentar între lucrători, de exemplu, asigurându-se că au cel puțin două birouri goale de o parte și de alta a acestora.
• Dacă contactul strâns este inevitabil, păstrați-l la mai puțin de 15 minute. Reduceți contactul între diferite părți ale afacerii dvs. la începutul și la sfârșitul turelor. Aranjați calendarul pauzelor pentru a reduce numărul de persoane care împart o cantină, o cameră de personal sau o bucătărie. Asigurați-vă că există un singur lucrător la un moment dat în băi și vestiare. Puneți un semn pe ușa principală care indică când unul dintre toalete este folosit pentru a vă asigura că doar o persoană intră la un moment dat. Organizați ture pentru a ține cont de sarcinile de curățare și igienizare.
• Furnizați săpun și apă sau un aparat de igienizare adecvat pentru mâini în locuri convenabile și sfătuiți lucrătorii să se spele pe mâini frecvent. Curățați-vă frecvent spațiile, în special contoarele, mânerele ușilor, instrumentele și alte suprafețe pe care oamenii le ating des și asigurați o ventilație bună dacă este posibil.
• Evitați volumul excesiv de muncă al personalului de curățare, luând măsuri adecvate, cum ar fi alocarea personalului suplimentar la sarcini și solicitarea lucrătorilor să părăsească spațiul de lucru ordonat. Oferiți lucrătorilor țesuturi și coșuri de gunoi căptușite cu o pungă de plastic, astfel încât să poată fi golite fără a contacta conținutul.
• Dacă ați identificat un risc de infecție, în ciuda faptului că ați aplicat toate măsurile de siguranță fezabile, atunci furnizați toate PPE necesare. Este important să instruiți lucrătorii în utilizarea corectă a EIP, asigurându-vă că aceștia urmează îndrumările disponibile privind utilizarea facemask-urilor și mănușilor .
• Așezați afișe care încurajează să stea acasă atunci când sunt bolnav, tuseți și strângeți eticheta și igiena mâinilor la intrarea în locul de muncă și în alte zone în care vor fi văzuți.
• Facilitarea utilizării de către muncitori a transportului individual, mai degrabă decât colectiv, de exemplu, punând la dispoziție parcări auto sau un loc pentru depozitarea bicicletelor în siguranță și încurajând lucrătorii să meargă la muncă, dacă este posibil.
• Puneți în aplicare politici privind concediul flexibil și munca la distanță pentru a limita prezența la locul de muncă, atunci când este nevoie.

Consultați COVID-19: îndrumări pentru locul de muncă pentru informații suplimentare despre pregătirea locului de muncă pentru COVID-19, inclusiv ce trebuie să faceți dacă cineva infectat cu COVID-19 a fost la locul de muncă și sfaturi despre călătorii și întâlniri. Informațiile sunt disponibile pentru „ lucrătorii frontali și detașați ” (persoanele care lucrează într-o țară și se întorc în mod regulat în țara în care locuiesc).

Reluarea lucrărilor după o perioadă de închidere

Dacă locul dvs. de muncă a fost închis pentru o perioadă din motive legate de COVID-19, faceți un plan pentru reluarea lucrului care ține cont de sănătate și siguranță. Ar trebui să luați în considerare următoarele în planul dvs.:

• Actualizați-vă evaluarea riscului așa cum este descris mai sus și consultați COVID-19: îndrumări pentru locul de muncă .
• Efectuați adaptări la aspectul locului de muncă și la organizarea muncii care va reduce transmisia COVID-19 înainte de a relua activitatea pe deplin și înainte ca toți lucrătorii să revină la locul de muncă. Luați în considerare reluarea lucrărilor în etape pentru a permite efectuarea adaptărilor. Asigurați-vă că informați lucrătorii despre schimbări și oferiți-le noi proceduri și instruire, dacă este necesar, înainte de a relua munca.
• Luați legătura cu consilierul de servicii de sănătate profesională și cu sănătatea și securitatea în cazul în care aveți acces la unul și discutați cu ei planul.
• Acordați o atenție deosebită lucrătorilor care prezintă un risc ridicat și sunt pregătiți să-i protejeze pe cei mai vulnerabili, inclusiv persoanele în vârstă și cele cu afecțiuni cronice (inclusiv hipertensiune arterială, probleme pulmonare sau cardiace, diabet sau care sunt supuse tratamentului cancerului sau altei imunosupresii) și gravide . Atenție și lucrătorilor cu membrii apropiați ai familiei care prezintă un risc ridicat.
• Luați în considerare să implementați sprijin pentru lucrătorii care pot suferi de anxietate sau de stres. Acest lucru ar putea varia de la manageri care solicită lucrătorilor mai des cum sunt, facilitând schimburile sau amicul între colegi, schimbări în organizarea muncii și sarcini de lucru, până la un program de asistență a angajaților sau un serviciu de coaching, precum și oferirea contactului cu un serviciu de sănătate în muncă. Fiți conștienți de faptul că lucrătorii ar putea să treacă prin evenimente traumatice, cum ar fi boala gravă sau moartea unei rude sau un prieten sau să întâmpine dificultăți financiare sau probleme cu relațiile lor personale.
• Muncitorii care se întorc la locul de muncă după o perioadă de izolare, fie ca măsură individuală, fie ca parte a unei izolare colectivă, pot avea griji, în special cu privire la riscul de infecție. Aceste griji – mai ales dacă au apărut schimbări la locul de muncă – pot duce la probleme de stres și de sănătate mintală. Când există măsuri de distanțare fizică, aceste probleme nu sunt doar mai probabile, dar mecanismele obișnuite de coping, precum spațiul personal sau schimbul de probleme cu alții, nu sunt disponibile (consultați Întoarcerea la muncă după concediul medical din cauza problemelor de sănătate mintală ) . Furnizați lucrătorilor informații despre sursele de sprijin și sfaturi disponibile publicului. Sănătate Mintală Europa are informații despre cum să vă îngrijiți sănătatea mentală și să faceți față amenințării COVID-19.
• Muncitorii ar putea fi îngrijorați de o șansă crescută de infecție la locul de muncă și poate nu vor să se întoarcă. Este important să le înțelegeți preocupările, să furnizați informații despre măsurile luate și sprijinul disponibil.

Face față cu o rată mare de absență

În funcție de ratele de infecție din zona dvs. locală și de protocoalele în vigoare, mulți dintre lucrătorii dvs. pot lipsi din cauza COVID-19. Dacă un lucrător se află izolat acasă ca măsură de precauție, este posibil să își poată continua munca de la distanță (a se vedea mai jos), sau dacă nu este cazul, lucrătorul nu va putea lucra o perioadă.

Muncitorii cărora li se confirmă că au COVID-19 vor fi absenți și nu vor putea lucra în mod semnificativ mai mult timp, iar cei care se îmbolnăvesc grav pot necesita o perioadă suplimentară de reabilitare odată vindecată de infecție. În plus, unii lucrători pot lipsi pentru că trebuie să aibă grijă de o rudă.

• Lipsa unui număr substanțial de lucrători, chiar dacă este doar temporară, poate provoca încordarea activităților continue. Deși lucrătorii disponibili ar trebui să fie flexibili, este important să nu se găsească într-o situație care să le pună în pericol sănătatea sau siguranța. Păstrați orice sarcină suplimentară cât mai mică și asigurați-vă că aceasta nu durează prea mult. Managerii de linie au un rol important în monitorizarea situației și în asigurarea faptului că lucrătorii individuali nu sunt supraîncărcați . Respectați regulile și acordurile privind programul de lucru și perioadele de odihnă și permiteți lucrătorilor dreptul de a se deconecta atunci când sunt plecați de la muncă.
• Atunci când adaptați munca pentru a face față forței de muncă reduse, de exemplu, prin instituirea de noi metode și proceduri și schimbarea rolurilor și responsabilităților, luați în considerare dacă personalul are nevoie de instruire și sprijin suplimentar și asigurați-vă că toți lucrătorii sunt competenți pentru a îndeplini sarcina pe care o îndeplinesc. necesară pentru a efectua.
• Muncitori încrucișați pentru a îndeplini funcții esențiale, astfel încât locul de muncă să funcționeze chiar dacă lucrătorii-cheie sunt absenți.
• Dacă vă bazați pe personalul interimar, este important să îi informați despre riscurile la locul de muncă și să le oferiți instruire, dacă este necesar.

Gestionarea lucrătorilor care lucrează de acasă

Ca parte a măsurilor de distanțare fizică luate în majoritatea statelor membre, lucrătorii sunt încurajați sau obligați să lucreze de acasă dacă natura locului de muncă o permite. Pentru cei mai mulți dintre acești lucrători, este prima dată ca „telelucrători” și mediul lor de muncă este probabil să fie deficitar în multe aspecte, comparativ cu locul de muncă. Măsura în care poate fi adaptat mediul de acasă va varia în funcție de situația lucrătorului și de timpul și resursele disponibile pentru adaptări.

Consiliere pentru a vă menține în siguranță și sănătoși în timp ce lucrați de acasă sunt disponibile aici , dar se adresează în mare măsură celor care lucrează în mod regulat sau pe termen lung. Mai jos sunt prezentate câteva sugestii pentru a reduce la minimum riscurile pentru lucrătorii care nu au reușit să-și pregătească locul de muncă în mod corespunzător.

• Efectuați o evaluare a riscurilor în care sunt implicați lucrătorii care lucrează în telespectare și reprezentanții acestora.
• Permiteți lucrătorilor să ia temporar echipamentele pe care le folosesc la locul de muncă (dacă nu pot să-l aducă singuri, luați în considerare organizarea livrării) Aceasta ar putea include elemente precum computer, monitor, tastatură, mouse, imprimantă, scaun, suport pentru picioare sau lampă. Țineți o evidență despre cine ia ce elemente pentru a evita confuzia atunci când reîncepe munca normală.
• Oferiți teleportatorilor îndrumări privind înființarea unei stații de lucru la domiciliu care aplică o ergonomie bună, cum ar fi o bună postură și mișcare frecventă, pe cât posibil.
• Încurajați lucrătorii să facă pauze regulate (aproximativ la fiecare 30 de minute) pentru a se ridica în picioare, a se deplasa și a se întinde.
• Oferiți asistenței telespectatorilor în utilizarea echipamentelor și software-ului IT. Instrumentele de tele-conferință video și video pot deveni esențiale pentru muncă, dar pot fi probleme pentru lucrătorii care nu sunt obișnuiți cu ei.
• Asigurați-vă că există o comunicare bună la toate nivelurile, inclusiv pe cei care lucrează de acasă. Aceasta variază de la informațiile strategice furnizate de managementul de nivel superior până la îndatoririle managerilor de linie, fără a uita importanța interacțiunii sociale de rutină între colegi. În timp ce primele pot fi adresate în cadrul întâlnirilor programate online, cele din urmă pot fi încurajate prin intermediul chaturilor online sau al întâlnirilor „virtuale de cafea”.
• Nu subestimați riscul ca muncitorii să se simtă izolați și sub presiune, ceea ce în absența sprijinului poate duce la probleme de sănătate mintală. O comunicare eficientă și sprijin din partea managerului și a colegilor și posibilitatea de a menține un contact informal cu colegii este importantă. Luați în considerare organizarea de întâlniri obișnuite de personal sau de echipă online sau rotiți ce angajați pot fi prezenți la locul de muncă, dacă a fost inițiată o revenire treptată la muncă.
• Fiți conștienți de faptul că angajatul dvs. poate avea un partener care este de asemenea telelucru sau copii care ar putea avea nevoie de îngrijire, deoarece nu sunt la școală sau care trebuie să se conecteze de la distanță pentru a-și continua activitatea școlară. Alții pot avea nevoie de îngrijirea persoanelor în vârstă sau a celor bolnavi cronici și a celor care se află în închisoare. În aceste condiții, managerii vor trebui să fie flexibili în ceea ce privește programul de lucru și productivitatea personalului lor și vor trebui să-i facă pe lucrători conștienți de înțelegerea și flexibilitatea lor.
• Ajutați lucrătorii să stabilească granițe sănătoase între muncă și timpul liber, comunicând clar atunci când se preconizează că vor lucra și sunt disponibili.
•  

Implică lucrătorii

Participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora la managementul SSM este o cheie a succesului și a unei obligații legale. Aceasta se aplică și măsurilor întreprinse la locurile de muncă în legătură cu COVID-19; o perioadă în care evenimentele se dezvoltă rapid, cu un nivel ridicat de incertitudine și anxietate în rândul lucrătorilor și al populației în general.

Este important să vă consultați lucrătorii și / sau reprezentanții lor și reprezentanții pentru sănătate și siguranță din timp despre modificările planificate și modul în care procesele temporare vor funcționa în practică. Colaborarea cu lucrătorii dvs. în evaluarea riscurilor și dezvoltarea răspunsurilor este o parte importantă a bunelor practici de sănătate și siguranță. Reprezentanții de securitate și sănătate și comitetele de securitate și sănătate sunt într-o poziție unică pentru a ajuta la conceperea măsurilor preventive și pentru a se asigura că acestea sunt puse în aplicare cu succes.

Luați în considerare și modalitatea de a vă asigura că lucrătorii agențiilor și contractorii au acces la aceleași informații ca angajații direcți.

Aveți grijă de lucrătorii bolnavi

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala și tusea uscată. Unele persoane se infectează, dar nu prezintă simptome și nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) se recuperează de boală fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ una din fiecare șase persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă și prezintă dificultăți de respirație. Persoanele în vârstă, precum și cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte boli grave.

Persoanele care s-au îmbolnăvit grav pot solicita o atenție specială chiar și după ce au fost declarate apte pentru muncă. Există câteva indicii conform cărora pacienții cu coronavirus pot suferi de o capacitate pulmonară redusă în urma unei boli. Muncitorii aflați în această situație pot avea nevoie de munca lor pentru a fi adaptate și pot avea nevoie de timp liber pentru a fi fizioterapie. Muncitorii care au fost nevoiți să-și petreacă timpul în terapie intensivă (IC) se pot confrunta cu provocări specifice. Dacă este disponibil, medicul lucrătorului și serviciul de sănătate în muncă ar trebui să ofere consultanță cu privire la modul și momentul întoarcerii la serviciu:

• Slăbiciune musculară . Acest lucru este mai grav cu cât cineva a fost în IC. Capacitatea musculară redusă se manifestă, de exemplu, în afecțiuni respiratorii. Un alt fenomen comun, dar mai puțin recunoscut este Sindromul de Terapie Intensivă (PICS). Acest lucru se întâmplă la aproximativ 30 până la 50% dintre persoanele admise la IC și este comparabil cu o tulburare de stres posttraumatică.
• Probleme cu memorie și concentrare . De multe ori aceste plângeri se dezvoltă doar în timp. Odată ce cineva a început să lucreze, acest lucru nu este întotdeauna recunoscut. Simptomele vizibile la locul de muncă sunt probleme de memorie și concentrare, dificultăți în îndeplinirea sarcinilor în mod satisfăcător și abilități de rezolvare a problemelor mai sărace. Prin urmare, este important să fiți atenți la acest lucru dacă știți că cineva a fost în IC. O îndrumare bună este foarte importantă, deoarece este dificil pentru unii lucrători să revină la nivelul lor anterior de performanță.
• Mult timp pentru reluarea lucrului . Datele arată că un sfert până la o treime dintre cei care sunt în IC pot dezvolta probleme, independent de vârsta lor. Aproximativ jumătate dintre pacienți au nevoie de un an pentru a relua munca și până la o treime poate să nu se mai întoarcă niciodată.

Medicii profesioniști și serviciile de sănătate sunt cele mai în măsură să consilieze cum să aibă grijă de lucrătorii bolnavi și cu privire la orice nevoie de adaptare în munca lor. Dacă nu aveți un serviciu de sănătate profesională, este important să abordați aceste probleme cu sensibilitate și să respectați confidențialitatea și confidențialitatea lucrătorilor.

Fiți conștienți de riscul ca lucrătorii bolnavi de COVID-19 să poată suferi stigmat și discriminare.

Planificați și învățați pentru viitor

Este important să se elaboreze sau să actualizeze planuri de urgență pentru criză pentru închiderea și începerea evenimentelor în viitor, așa cum este descris în COVID-19: îndrumări pentru locul de muncă . Chiar și întreprinderile mici pot face o listă de verificare care va ajuta la pregătirea acestora dacă apar astfel de evenimente în viitor.

Întreprinderile care au folosit teleoperarea pentru prima oară pot lua în considerare adoptarea acesteia ca o practică modernă de lucru pe termen lung. Experiența acumulată în timpul pandemiei COVID-19 se poate transforma în elaborarea unei politici și proceduri de telelucrare sau revizuirea celor existente.

Stai bine informat

Cantitatea de informații legate de COVID-19 poate fi copleșitoare și poate fi dificilă diferențierea fiabilă și exactă de cea vagă și înșelătoare. Verificați întotdeauna dacă sursa originală a informațiilor este un furnizor stabilit și calificat. Sursele oficiale de informații despre COVID-19 includ:

• Organizația Mondială a Sănătății
• Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor
• Comisia Europeană
• Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă

Pe măsură ce măsurile de distanțare fizică încep să fie relaxate, pot fi emise informații specifice anumitor industrii, comunități sau grupuri specifice și pot fi actualizate frecvent. În țara dvs., ministerele pentru sănătate și forță de muncă vor avea informații relevante și pot furniza legături către surse mai specializate.

Sectoare și ocupații

Persoanele cu locuri de muncă care le pun în contact fizic cu multe altele prezintă cel mai mare risc de a contracta COVID-19. În afară de lucrătorii din asistența medicală, rezidențială și de la domiciliu, lucrătorii esențiali cu risc crescut includ, de exemplu, cei implicați în aprovizionarea cu alimente și cu amănuntul, colectarea deșeurilor, utilitățile, poliția și securitatea și transportul public.

În același mod în care unele țări au restricționat activitatea în anumite sectoare înainte de altele – de obicei suspendarea educației, a timpului liber și a divertismentului și a industriei și construcției ultima – revenirea la muncă după relaxarea măsurilor poate fi în mod similar eșalonat, dar în ordine inversă. Îndrumări specifice sectorului legate de COVID-19 sunt disponibile din mai multe țări și o selecție este prezentată mai jos.

Consultați site-urile site-urilor EU-OSHA sau ale autorității sau institutului dumneavoastră SSM pentru mai multe exemple.