Toate articolele scrise de Mihai Nicolae

Despre Mihai Nicolae

Inginer diplomat

SSM-Notificarea utilizarii substantelor periculoase!

Recent, Ministerul Mediului supune dezbaterii publice proiectul de Ordin de ministru (OM) privind aprobarea procedurii de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase.

Obiectivul general al acestei proceduri il reprezinta asigurarea cadrului necesar de intocmire a notificarii unor activitati cu pericol potential de producere a unor accidente majore in care sunt implicate substante periculoase si ofera suport autoritatilor in ceea ce priveste aplicarea Legii nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.
Legislatia privind gestionarea deseurilor cuprinde mai multe acte normative, dintre care amintim:
Pentru amplasamentele care au instalatii unde deseurile periculoase sunt descarcate pentru a permite pregatirea lor in vederea efectuarii unui transport ulterior in scopul recuperarii, tratarii sau eliminarii finale in alta parte, sau stocheaza deseurile periculoase inainte de valorificare sau tratare pentru o perioada mai mica de 3 ani, ori stocheaza deseurile periculoase inainte de eliminare, pentru o perioada mai mica de un an, precum si pentru amplasamentele care pe langa substante periculoase contin si deseuri periculoase, cantitatile de deseuri periculoase prezente sau posibil a fi prezente se iau in considerare in calculul de incadrare si se trateaza in conformitate cu precizarile din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.
In Anexa nr. 1 la procedura de notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase sunt definiti termenii utilizati, iar Anexa nr. 2 contine procedura de Notificare, incluzand:
Principalele tipuri de industrie care se supun prevederilor Legii nr. 59/2016, cu completarile ulterioare
Inventarul si clasificarea substantelor periculoase
Inventarul si clasificarea deseurilor.
In Anexa nr. 3 sunt prezentate Modul de realizare al calculului de incadrare, precum si:
Regula sumei pentru stabilirea incadrarii unui amplasament sub prevederile Legii nr. 59/2016
Exemplu de calcul de incadrare
Exemplu de calcul pentru clasificare deseuri
Detalii privind caracterizarea deseului
Fraze de pericol relevante pentru categoriile de substante periculoase
Fraze de pericol si cantitati relevante pentru incadrarea deseurilor.

Epuizarea prin muncă, recunoscută ca boală Burnout: Cum îți poți da seama că un angajat suferă de epuizare prin muncă

De curand burnout-ul (epuizarea prin muncă) a fost recunoscută oficial ca boală de către Organizația Mondială a Sănătății și a fost introdusă în cea mai nouă versiune a clasificării internaționale a bolilor.
Burnout-ul este un subiect care a declanșat, în ultimele decenii, un interes răspândit atât în rândul publicului larg, cât și în domeniul cercetărilor psihologice. În timp ce unii cercetători au încercat să nege existența unei astfel de probleme, alții au discutat și au luat în considerare diferitele sale etape, factori și semnale de avertisment și au încercat să descopere ce fel de măsuri ar putea lua angajatorii pentru a rezolva această problemă a secolului XXI.
Burnout-ul a fost definit de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind o stare de extenuare fizică și emoțională care include sentimente de neputință legate de locul de muncă.
Burnout-ul nu este un diagnostic medical. Mai mult decât atât, unii experți consideră că, de fapt, burnout-ul ar putea fi cauzat de alte afecțiuni, precum depresia.
Termenul „burnout” a fost introdus în anii 1970 de Dr. Herbert Freudenberger care a folosit analogia unei case devastate de flăcări. Freudenberger spunea că, asemenea unei case arse, cineva care suferă de burnout poate să nu arate asta în exterior, dar „resursele interioare sunt consumate ca de un incendiu, lăsând în urmă un gol interior uriaș”.
În ultimii ani, se pare că burnout-ul a ajuns să fie un fenomen comun la nivel mondial și nimeni nu este imun, indiferent de funcție sau profesie, motiv pentru care sindromul a fost și introdus în clasificarea internațională a bolilor.
Pe de o parte, angajații pot observa ce se întâmplă în ei înșiși și în jurul lor pentru a-și da seama dacă suferă de burnout. Pe de altă parte, angajatorii pot fi atenți la salariații lor pentru a preveni sau, în cazuri mai nefericite, pentru a ajuta la recuperarea în cazul epuizării prin muncă. Aceasta are mai multe semnale fizice și simptome, precum oboseala constantă și extenuarea în mare parte a timpului, imunitatea scăzută sau migrenele frecvente, pentru a enumera doar câteva.
De asemenea, mai există și semnale emoționale ale burnout-ului, precum sentimente accentuate de eșec sau îndoială față de propria persoană, lipsa motivației, perspectiva din ce în ce mai cinică și negativă asupra vieții și asupra locului de muncă etc.
Angajatorii își pot da seama dacă angajații lor suferă de epuizare prin muncă dacă observă următoarele comportamente, manifestate în mod frecvent: angajatul se retrage din fața responsabilităților și se izolează de colegi și de prieteni, procrastinează, lipsește de la muncă frecvent sau ajunge prea târziu și pleacă prea devreme sau folosește mâncarea, drogurile sau alcoolul ca mecanisme de adaptare.
Există mai multe lucruri pe care le pot face atât angajații care suferă de burnout, cât și angajatorii, pentru a evita acest lucru printre salariații lor.
De exemplu, angajații pot încerca să se organizeze mai bine și să prioritizeze volumul de muncă. Una dintre principalele cauze ale burnout-ului fiind acumularea unui volum prea mare de muncă, pentru a evita să devină epuizat, angajatul poate să încerce să își controleze timpul și programul în așa fel încât să nu fie copleșit de lucrurile pe care le are de făcut. Dacă după organizarea unui program volumul de muncă este încă prea mare, atunci angajatul poate să delege sarcinile pe care nu reușește să le gestioneze.

Ce poți face ca angajator pentru a preveni epuizarea prin muncă

Când vine vorba de angajatori, experții de la Workplace Strategies for Mental Health (WSMH) propun câteva strategii pentru a preveni burnout-ul printre angajați:
oferirea unor așteptări clare pentru toți angajații;
cursuri de formare frecvente pentru a se asigura că se menține nivelul de competență;
ajutarea angajaților pentru ca aceștia să își înțeleagă propria valoare pentru firmă;
stabilirea unor ore de muncă rezonabile; în cazul angajaților care nu pleacă la finalul orelor de program, WSMH propune ca angajatorul să îi trimită, pur și simplu, acasă;
stabilirea unor așteptări rezonabile și realiste; firmele ar trebui să ofere o perspectivă clară asupra activităților care sunt necesare pentru menținerea unui standard ridicat și ar trebui să știe că nevoile afacerii pot fi îndeplinite chiar și dacă lasă ștacheta mai jos;
încurajarea sprijinului social și al respectului printre angajați și echipele de lucru.
În cazul angajaților care deja suferă de burnout, angajatorii pot să îi sprijine prin dezvoltarea unui plan de lucru.

De exemplu, primul pas al unui astfel de plan ar trebui să fie ca angajatorul să îl întrebe pe salariatul său cum i se pot recunoaște mai corect pentru el succesul și victoriile. Această recunoaștere poate include lauda personală imediată, oportunități de creștere și dezvoltare, recunoaștere publică sau stimulente. Este important ca angajatorul să înțeleagă ce este mai valoros pentru angajat. Acest gen de plan îi poate ajuta pe cei care suferă de burnout pentru că aceștia simt deseori că le scade încrederea în ei și în nivelul lor de competență.
Astfel de schimbări pot ajuta la reconstruirea energiei de-a lungul timpului și la recuperare.
În general, cercetătorii în domeniul burnout-ului recomandă ca atunci când cineva suspectează că suferă de burnout, respectiva persoană ar trebui să consulte un psiholog sau un terapeut. De cele mai multe ori, cei care se simt epuizați nu consideră că munca este cauza primară. Dar indiferent de cauză, burnout-ul poate afecta atât sănătatea mentală, cât și pe cea fizică, motiv pentru care ar trebui să fie luat în serios și de angajați, și de angajatori.
De retinut ca:
Stresul este una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care se pot confrunta salariații la serviciu in zilele noastre.

PROCEDURA DE AUTORIZARE A PERSONALULUI PENTRU LUCRU LA INSTALATIILE ELECTRICE

Autorizarea personalului pentru lucru la instalatiile tehnice electrice in activitatile de exploatare, intretinere si reparatii trebuie sa se realizeze, conform regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al securitatii muncii, pe baza de examen medical, psihologic si test de verificare a cunostintelor profesionale, de securitate si sanatate in munca si de acordare a primului ajutor.

Ce inseamna „in cazul in care nu are personal cometent pt infiintarea unei comisii de autorizare interna a electricienilor” sau mai bine zis ce inseamna personal competent? ”
Acesta OBLIGATIE impusa prin Hotararea de Guvern nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (Anexa 1) presupune infiintarea unei comisii de autorizare interna a electricienilor.
Dosarul de autorizare interna a electricienilor trebuie sa contina urmatoarele:
-Regulament de autorizare electricieni
-Decizie comisie de examinare electricieni
-Fisa de aptitudini (apt medical si psihologic)
-Chestionare SSM (pregatire profesionala, norme de prim-ajutor si norme SSM)
Talon de autorizare SSM tinand cont de obiectivele autorizarii, comisia ar trebui sa fie formata din cel putin urmatoarele persoane:
– Cadru tehnic de specialitate electrica (inginer, subinginer sau maistru) – sef comisie
– Lucrator desemnat in domeniul securitatii si sanatatii in munca
– Un reprezentant din partea angajatorului
ATENTIE!
Reautorizarea se realizeaza anual.

Observatie:
Chiar daca personalul este autorizat ANRE, el urmeaza si procedura de autorizare interna.

Metode simple si eficiente pentru a scapa de stresul de la birou..!

Petrecem în fiecare zi opt ore la birou si daca mediul nu e placut, stresul va fi pe masura. Pe termen lung, acesta poate duce la anxietate, insomnie, apatie, schimbari de dispozitie, depresie, dar si la alte afectiuni mai grave, precum cele cardiace. Partea buna e ca exista cateva masuri simple si eficiente de a-l tine sub control.

Ia pauze scurte la 30 de minute
Pauzele scurte si dese iti pot fi de mare ajutor. Chiar si un respiro de zece minute poate fi util in situatiile mai tensionate. Ai putea, de exemplu, sa iesi in curtea cladirii si sa te plimbi. Sa faci un drum pana la cel mai apropiat magazin, chiar daca nu vrei sa cumperi nimic. Sau pur si simplu sa mergi in vizita la colegii din alte departamente. Sunt lucruri mici, dar iti pot schimba starea de spirit.

Mergi la birou cu bicicleta
Investitia intr-o bicicleta are mai multe avantaje. O sa dai jos mai repede eventualele kilograme in plus, o sa economisesti bani, plus ca nu mai va mai trebui sa cauti un loc de parcare (sau sa induri aglomeratia de la metrou) si, pe termen lung, iti vei schimba dispozitia. Dupa o zi stresanta la job o plimbare cu bicicleta pana acasa iti poate scoate din cap gandurile negative si situatiile stresante cu care te-a confruntat peste zi la birou.

Renunta la cafea
In cazul in care stresul a pus deja stapanire pe tine, cafeaua nu mai are darul de a te relaxa. Dimpotriva, daca iti iei o pauza de cafea risti sa te intorci la birou mai agitat, lucru care ti-ar putea amplifica nivelul de stres. In plus, bautura energizanta consumata in a doua parte a zilei ar putea sa-ti influenteze negativ si durata somnului, iar pe termen lung asta duce la o dispozitie proasta, apatie, insomnie si alte probleme mai grave. Cu alte cuvinte, vei crea un cerc vicios din care o sa iti fie tot mai greu sa iesi.

Personalizeaza-ti biroul
Un birou personalizat te poate mentine intr-o stare de spirit foarte buna. Ai putea incepe prin a aseza pe el cateva fotografii cu persoanele dragi tie. Daca esti o fire artistica, poti opta chiar pentru desene, mini-picturi sau orice altceva stii ca te-ar putea distrage de la atmosfera din jur. Ti-ai putea crea inclusiv o tehnica de deconectare: sa decizi, de exemplu, ca atunci cand te uiti la un anumit obiect de pe biroul tau sa inspiri si sa expiri de cinci ori. Este o tehnica excelenta pentru a te rupe putin de mediul inconjurator.
Relaxeaza-te
Atunci cand simti ca stresul iti controleaza viata, trebuie sa stii ca in corpul tau se produce o cantitate mult mai mare de cortizol, care e numit de medici si „hormonul stresului”. Poti incerca sa anihilezi efectele acestuia si prin ceea ce faci dupa job. In loc sa mergi acasa, ai putea, de exemplu, sa te duci si sa faci o plimbare in parc, sa vizionezi un film sau o piesa de teatru ori sa te inscrii la cursuri de dans sau tenis. Nu exista retete, orice iti face placere este eficient.

Incearca sa fii optimist
Daca esti o persoana pesimista, o sa iti fie greu sa crezi ca acest sfat poate functiona. Daca te uiti insa in jur, o sa vezi ca lucrurile de multe ori se schimba si pot lua o turnura favorabila pentru tine. Persoanele care iti fac viata grea la serviciu pot disparea din peisaj din varii motive, poti gasi un job care sa iti placa mai mult, in viata ta poate aparea o persoana care sa te ajute sa iti regasesti optimismul si asa mai departe. Totul e sa nu intri intr-o spirala a pesimismului, ci sa incerci sa te gandesti si la lucrurile bune care s-ar putea intampla.

Stresul declanseaza foarte multe afectiuni, asa ca trebuie sa scapi de el. Sau, daca nu poti face asta din motive obiective, poti sa incerci macar sa-l tii sub control. Sfaturile de mai sus te pot ajuta, dar nu uita ca exista si varianta sa consulti un medic, care ti-ar putea indica si alte tehnici.

Politica internă privind hărțuirea la muncă este, mai nou, obligatorie pentru angajatori

Patronii sunt obligați să întocmească o politică internă privind hărțuirea la locul de muncă, conform unui act normativ care se aplică deja de câteva zile. Aceasta trebuie să conțină, printre altele, măsuri antihărțuire și o procedură de primire și soluționare a plângerilor de hărțuire ale salariaților.

Măsura este inclusă în Hotărârea Guvernului nr. 262/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Aceasta a apărut pe 2 mai 2019 în Monitorul Oficial și se aplică deja de la acea dată.
Una dintre principalele noutăți introduse de Guvern se referă la întocmirea unei politici interne privind hărțuirea la locul de muncă. Concret, angajatorii sunt obligați să aibă o politică internă clară în domeniul relațiilor de muncă, „care să vizeze eliminarea toleranței la hărțuirea la locul de muncă și măsuri antihărțuire”, așa cum scrie în actul normativ.
Așadar, politica internă trebuie să conțină măsuri pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la muncă. Totodată, politica trebuie să includă o procedură de depunere, de către salariați, a plângerilor de hărțuire sexuală sau de comportament inadecvat la locul de muncă și de soluționare a acestora.
Practic, pentru a face această politică internă, conducerea firmei trebuie să colaboreze cu specialiștii proprii din domeniile resurse umane, economic, juridic, dar și cu reprezentanții sindicali și responsabilul cu egalitatea de șanse, acolo unde aceștia există.
Structura orientativă a politicii interne privind hărțuirea la muncă trebuie să cuprindă următoarele informații:
principii directoare;
cadrul legal;
scopul și domeniul de aplicare;
hărțuirea la locul de muncă, cu detalierea definiției și comportamentelor și atitudinilor nedorite;
hărțuirea sexuală, cu detalierea definiției și comportamentelor și atitudinilor nedorite;
măsuri preventive, cu detalierea posibilelor măsuri și sancțiuni care pot fi aplicate în cazul hărțuirii la locul de muncă;
măsuri proactive, cu stabilirea rolului și responsabilităților concrete atât în sarcina angajatorului, cât și a salariaților;
reguli de confidențialitate;
măsuri preliminare privind soluționarea sesizărilor la nivelul angajatorului;
modalitățile de soluționare a sesizărilor la nivelul angajatorului;
stabilirea concluziilor privind analiza sesizărilor și a măsurilor dispuse la nivelul angajatorului.
Însă angajatorii au și alte obligații în legătură cu politica internă respectivă. În esență, firmele trebuie să informeze și să instruiască salariații proprii, astfel încât aceștia să aibă o înțelegere comună asupra politicii privind hărțuirea și să știe cum se pot raporta situațiile de acest gen.
De asemenea, companiile mai sunt obligate să promoveze o atitudine bazată pe respect reciproc și bună colaborare. Astfel, salariații vor avea un comportament profesional la birou, inclusiv la întâlnirile în interes de serviciu din afara sediului sau în timpul liber și în mediul online.

LEGEA 346/2002 INDEMNIZATIILE PENTRU ACCIDENTE DE MUNCA SI BOLI PROFESIONALE. CARE VA FI TERMENUL DE RECUPERARE?

Romania nu a avut o strategie la nivel national pana la adoptarea acestui act normativ, fiecare dintre institutiile cu atributii in acest domeniu au urmarit realizarea obiectivelor strategice europene din domeniul SSM.

Guvernul Romaniei a hotarat aprobarea Strategiei nationale in domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru perioada 2018-2020 prin adoptarea H.G. nr. 191/2018, publicata in M.Of. nr. 331 din 16 aprilie 2018.
Este demn de mentionat ca art. 19 alin. (6) din Legea 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, indemnizatiile se calculeaza si se platesc de catre angajatori si se recupereaza de la casele teritoriale de pensii pe baza actelor justificative din sumele prevazute pentru asigurarea la accidente de munca si boli profesionale in bugetul asigurarilor sociale de stat.

IMPORTANT!
Recuperarea de catre angajator a indemnizatiilor prevazute la alin. (6) se poate realiza dupa confirmarea caracterului de munca al accidentului sau declararea bolii profesionale (art. 19 alin. (7) din Legea 346/2002.
In acest context, recuperarea de catre angajator a indemnizatiilor pentru accidente de munca si boli profesionale se poate realiza dupa confirmarea caracterului de munca al accidentului.
Este demn de mentionat ca termenul de 90 de zile de la data confirmarii caracterului de munca al accidentului sau bolii profesionale a fost abrogat prin Legea nr. 177 din 17 iulie 2018 privind aprobarea OUG 103/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul asigurarilor sociale, publicata in Monitorul Oficial nr. 628 din 19 iulie 2018.

Studiu Inspectia muncii

(In)securitate in munca: Un roman are sanse de trei ori mai mari sa moara la munca fata de un polonez.
Noi date furnizate de Institutul National de Statistica si publicate de Monitorul Social ne arata ca un angajat roman are sanse de trei ori mai mari sa moara la munca fata de un angajat polonez.

Romania a ocupat locul 1 la capitolul accidente mortale de munca in Uniunea Europeana in 2013, 2014 si 2015. In 2016 eram pe locul 2 la nivel comunitar. Desi numarul accidentelor de munca in urma carora s-a pierdut o viata a scazut in 2017 si 2018, ramanem fruntasi in UE la numarul de accidente de munca.
Conform Institutului National de Statistica, incepand cu anul 2015 numarul persoanelor care au suferit accidente de munca este intr-o crestere neintrerupta. Astfel, in anul 2017 s-a ajuns ca 4704 persoane sa se afle in aceasta situatie – mai multi decat in orice an din 2009 si pana acum.
Probabilitatea ca un angajat roman sa-si piarda viata in urma unui accident de munca este de 3 ori mai mare decat in Polonia si de 2 ori mai mare decat in Republica Ceha.
Conform INS, prin accident de munca „se intelege vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca:
a) incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile;
b) invaliditate;
c) deces.
La nivel european, comparatia se face in termen de “rata a incidentelor”, de exemplu numarul accidentelor soldate cu decese / suta de mii de angajati. Romania a fost la acest indicator pe un (sumbru) loc 1 in 2013, 2014 si 2015, aflandu-se pe locul 2 in 2016. Practic, in ciuda faptului ca in 2016 situatia din Romania a cunoscut o imbunatatire, probabilitatea ca un angajat roman sa-si piarda viata in urma unui accident de munca era de 2 ori si jumatate mai mare decat in restul Uniunii Europene.

Schimbari legislative privind obtinerea autorizatiei de mediu

Au fost stabilite perioadele pentru solicitarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu.

Acestea au devenit oficiale prin publicarea în Monitorul Ofcial al ordinului nr 324/2019 al Ministerului Mediului pentru modificarea și completarea Procedurii pentru aplicarea vizei anuale a autorizației de mediu și autorizației integrate de mediu. Documentul a intrat în vigoare de la 12 aprilie 2019. Astfel, pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu cu data de emitere până la data de 31 august, titularii solicită viza anuală începând cu anul 2020. Pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu cu data de emitere după data de 1 septembrie, titularii solicită viza anuală începând cu anul 2019. Aceste date sunt valabile în cazul în care titularul va solicita obținerea vizei, în fiecare an, cu minimum 60 de zile înainte de ziua și luna în care a fost emisă autorizația de mediu sau autorizația integrată de mediu. Cât despre autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care au obținut viza anuală la data emiterii prezentului ordin, acestora nu li se aplică prevederile de mai sus. Pentru autorizațiile de mediu și autorizațiile integrate de mediu care nu au obținut viza anuală se aplică prevederile art. 17 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare.

Ce trebuie sa stim despre concediul medical luat in timpul activitatii profesionale !

Concediile medicale sunt reglementate prin Ordonanta de Urgenta 158/2005, aflata in vigoare de la 1 ianuarie 2006. La finalul lui 2017 si, din nou, la inceputul lui 2018, au fost insa introduse modificari importante referitoare la stagiul minim de cotizare, bazele de calcul pentru contributiile sociale si asigurarea facultativa pentru concedii si indemnizatii de concediu medical.

Prin Ordonanta de urgenta 99/2017, s-a stabilit un stagiu minim de cotizare, majorat de la 22 de zile, cat era anterior, pentru acordarea dreptului la concediul medical de sase luni realizate in ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acorda concediul medical. De asemenea, dreptul la concediul medical depinde de plata contributiei asiguratorii de munca.
Tot in 2017, s-au modificat si prevederile Codului fiscal, baza de calcul pentru contributia de asigurari sociale reprezentand acum 25% din indemnizatiile de concediu medical.
A fost reglementat si modul in care se calculeaza indemnizatiile de concediu medical in cazul lucrului in ture. In sfarsit, o alta modificare importanta tine de asigurarea facultativa pentru concedii si indemnizatii de concediu medical, pentru care este necesar sa se incheie un contract de asigurare pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. In acest caz, contributia achitata lunar este de 1% din venitul lunar inscris in contractul de asigurare.
In 2018 (Ordonanta de urgenta nr. 8/2018), au fost introduse noi modificari. Astfel, pentru concediile medicale acordate de la 1 iulie 2018, stagiul solicitat de medic si de platitorul indemnizatiilor este de șase luni anterioare.
Tot de la 1 iulie 2018, contributia de asigurari sociale este de 25%, aceasta fiind retinuta din indemnizatia de asigurari sociale de sanatate.

Cerinte SSM/medicale pentru a fi apt pentru lucrul la inaltime !

Conditiile minime de securitate si sanatate care trebuie respectate pentru zonele periculoase unde exista riscul caderii de la inaltime a lucratorilor sau obiectelor sunt stabilite in H.G. nr. 1.091 din 16 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca si in H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile.

In ce act normativ este reglementat lucru la inaltime?
Definirea concreta a lucrului la inaltime este precizata in H.G. nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor.
In Anexa 1 a respectivului act normativ sunt enumerate fisele privind serviciile medicale profilactice detaliate in functie de expunerea profesionala pe baza carora medicii de medicina muncii trebuie sa efectueze examinarile medicale pentru salariati.
In cadrul Fisei 123, sunt identificate tipurile de examene medicale la angajare, cu ocazia controlului periodic, cat si contraindicatiile pentru lucratorii care desfasoara munca la inaltime.